Fermierii moldoveni cheltuiesc anual aproape jumătate de miliard de lei pentru importul seminţelor

0

Agricultorii moldoveni cheltuiesc anual aproape jumătate de miliard de lei pentru procurarea seminţelor de import. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a propus spre examinare Parlamentului un proiect de lege al seminţelor pentru a ameliora situaţia în acest domeniu, transmite Info-Prim Neo.

Potrivit datelor ministerului de resort, producătorii moldoveni importă seminţe de sfeclă de zahăr în proporţie de 87%, mazăre – 32%, legumicole – 30%, iar cartofi pentru reproducere – peste 60%. Conform evaluărilor autorilor proiectului, asigurarea producătorilor cu seminţe autohtone şi înlocuirea celor de import va economisi banii agricultorilor moldoveni.

Potrivit proiectului, seminţele urmează să fie comercializate doar de către agenţii economici care se vor înregistra la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor – organul de control semincer. Agricultorii neînregistraţi vor putea produce seminţe, dar strict pentru utilizarea proprie, nu şi pentru comercializare.

Seminţele urmează să fie puse în vânzare ambalate, cu etichetă, iar pe ambalaj să fie tipărită toată informaţia despre soi şi caracteristicile acestuia. Seminţele nu pot fi puse în vânzare fără ambalaj şi etichetă, iar cele tratate chimic trebuie să aibă o avertizare specială că au fost tratate.

Organul de control semincer va avea abilitatea să efectueze controale în câmp pentru a verifica seminţele şi soiurile. Persoanele care vor încălca legislaţia vor fi pasibile pentru tragere la răspundere contravenţională.

Autorii anunţă că proiectul de lege a fost elaborat în conformitate cu Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru a atinge standardele internaţionale în acest domeniu. Proiectul urmează să intre în vigoare imediat după ce va fi adoptat şi publicat în Monitorul Oficial.

Întreprinderi din Moldova îşi vor prezenta produsele la Expoziţia Internaţională „Prodexpo”, la Moscova

0

Întreprinderi din Republica Moldova îşi vor expune produse alimentare şi băuturi alcoolice, la ediţia a XX-a a Expoziţiei internaţionale specializate „Prodexpo”, care se va desfăşura în perioada 11-15 februarie, la Moscova.

Participarea întreprinderilor autohtone la eveniment este organizată de Camera de Comerţ şi Industrie, în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în Federaţia Rusă, informează MOLDPRES.

Potrivit Marinei Petrova, şefa Direcţiei Expoziţii şi Tîrguri a CCI, printre participanţi se numără companiile „Chateau Vartely”, „Renaissance Perfect”, „Azamet Grup”, Combinatul de vinuri şi divinuri „Kvint”, „Vinăria Purcari”, etc.

„Federaţia Rusă este unul din principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Expoziţia oferă un bun prilej de a promova mărfurile autohtone pe această piaţă, dar şi în afara ei, deoarece la „Prodexpo 2013″ participă peste 2500 de expozanţi din 55 de ţări, iar 29 de state au standuri naţionale”, a accentuat sursa citată.

Agenţii economici din Moldova vor organiza degustări şi prezentări de produse, vor lua parte la întrevederi de afaceri. De asemenea, 10 întreprinderi de la noi din ţară vor participa la Concursul internaţional „Produsul anului”, desfăşurat în cadrul expoziţiei”, a precizat Marina Petrov.

Potrivit ei, standurile companiilor din Moldova vor fi vizitate de persoane publice din Federaţia Rusă, reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie din Rusia, oameni de afaceri din CSI şi mass-media.

Astăzi, după inaugurarea oficială a expoziţiei, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Galbur, s-a întrunit cu businessmenii autohtoni, fiind discutate problemele ce apar la exportul mărfurilor moldoveneşti pe piaţa rusă.

Expoziţia internaţională „Prodexpo” este recunoscută de Asociaţia Mondială a Industriei Expoziţiilor (UFI) şi cuprinde un vast program de afaceri: conferinţe, mese rotunde, master class, concursuri. Suprafaţă expoziţională constituie peste 85 mii de metri pătraţi, repartizaţi pe 17 subdiviziuni tematice care vizează întregul nomenclator de produse alimentare şi băuturi, echipament de producere şi ambalare a acestora.

Expoziţia internaţională specializată „Prodexpo” are loc cu susţinerea Ministerului Agriculturii al Federaţiei Ruse, Primăriei oraşului Moscova şi Camerei de Comerţ şi Industrie a Rusiei.

Deja de peste 15 ediţii, CCI a Moldovei organizează anual participarea întreprinderilor autohtone la „Prodexpo”.

Povestea de succes a unui tânăr fermier din raionul Orhei

0

Ghenadie Luchian este un tânăr fermier din localitatea Berezlogi, raionul Orhei. Deși acesta este al doilea an de când se ocupă de creşterea ovinelor, are deja o turmă de peste 200 de capete, una dintre cele mai mari din zonă, scrie Ziarul Cuvintul.

A început-o cu florile De fapt, creşterea ovinelor nu este prima îndeletnicire a lui Ghenadie Luchian. Originar dintr-un sat din raionul Nisporeni, dintr-o vrere a destinului a venit la Berezlogi, baştina tatălui său. Între membrii Federaţiei Fermierilor de la Orhei Ghenadie este cunoscut şi ca ginerele vicepreşedintelui raionului Andrei Globa. Ghenadie spune că se mândreşte mult cu socrul său, care este un gospodar exemplar şi a susţinut întotdeauna iniţiativele ginerelui.

Ca şi mulţi alţi tineri, un timp Ghenadie a muncit în străinătate. Banii câştigaţi însă nu i-a investit în casă, gard sau alte acareturi, dar într-o afacere. La început s-a decis să se ocupe de creşterea florilor. Era prin anul 2005. A crescut trandafiri şi gladiole.

Între trandafiri era şi soiul „Charles de Gaulles”, renumitul preşedinte francez fiind reprezentat printr-o floare de un roşu întunecat şi un buton tare, care-şi păstrează prospeţimea un timp îndelungat. Cele câteva sute de mii de lei investiţi în flori au adus un venit bun, care a fost reinvestit în suprafeţe de pământ, construcţia unei ciupercării.

Acum are 35 hectare de pământ, dintre care 15 hectare sunt plantate cu viţă de vie şi meri. La anul viitor prevede să mai planteze câteva hectare cu meri şi caişi, iar pe 10 hectare va semăna lucernă. Rasele de ovine, un lucru important

De oierit Ghenadie se ocupă al doilea an. Înainte de a fonda ferma a analizat mult. Mai întâi au fost reparate încăperile, a construit secţia de lapte, au fost procurate aparate de muls. Oile de rasă Ţigaie au fost procurate de la Staţiunea de cercetări ştiinţifice în domeniul creşterii ovinelor şi caprinelor de la Maximovca, raionul Anenii Noi. „Staţiunea de la Maximovca a raionat rase bune pentru ţinutul nostru, ceea ce este un lucru foarte important”, spune Ghenadie, concretizând că în primăvară mai vrea să procure de la o Staţiune de cercetări ştiinţifice în domeniul zootehniei de la Vaslui, România, zonă apropiată Orheiului după condiţiile climaterice, şi oi de rasa Friza, care dau pe an până la 3000 kilograme de lapte.

Experienţa se obţine fiind împărtăşită Ghenadie mărturiseşte că în afacerea cu oile a fost susţinut mult de Dian Savca, Andrei Ţurcanu, care este şi preşedintele Asociaţiei raionale a crescătorilor de ovine şi caprine. A fost impresionat la prima mulsoare. Laptele din rezervoare era de o curăţenie impecabilă, chiar şi trecerea prin strecurători a fost una mai mult de formă. Plus la toate nu a avut nici un caz de îmbolnăvire a animalelor de mastită, situaţie inevitabilă în cazul mulsului manual, când eşti nevoit să chemi măcar odată în săptămână medicul veterinar.

Producţia o ambalează în căldăruşe din plastic de 3 şi 5 kg închise ermetic, în care produsul se păstrează un timp îndelungat. Nu a ratat nici o expoziţie specializată de la Chişinău, fapt care i-a adus o mulţime de cumpărători. În aceşti doi ani nu a reuşit să pună la depozit barem un kilogram de brânză – totul s-a vândut. Seceta nu l-a afectat – a procurat din timp şi a pregătit cantitatea necesară de lucernă şi cereale. Familia, cel dintâi sprijin Cel dintâi sprijin în activitatea sa l-a avut de la soţie, absolventă a Facultăţii de Economie de la Universitatea din Târgu-Mureş. „Iniţial am dorit să fac şi eu o facultate, dar am fost nevoit să lucrez în străinătate. Acum sunt nevoit să mă autoinstruiesc, deoarece fără cunoştinţe ample departe nu ajungi. Apropo, la Berezlogi oieritul era pe cale de dispariţie.

Ghenadie a dovedit că această ramură este una avantajoasă. La primăvară doreşte să mărească suprafaţa semănată cu lucernă, să construiască un bloc mai modern pentru mulsul oilor, o încăpere de preparare a brânzei şi un subsol de păstrare a producţiei, toate conform unui proiect autorizat. Mai are de materializat şi idei interesante în ce priveşte producerea fructelor. „Cred în viitorul agriculturii noastre, cred că ne-am putea asigura cu produse de calitate, este nevoie doar de voinţa noastră şi de sprijinul statului”, este de părere tânărul proprietar de la Berezlogi.