„Afaceri cu Statele Unite: sfaturi pentru antreprenori” – seminar

Agrobiznes
-
0

Ambasada Statelor Unite ale Americii și Camera de Comerţ Americană din Moldova va organiza pe 4 aprilie, în Chișinău, seminarul cu genericul „Afaceri cu Statele Unite”, ediția a patra.

Ambasadorul SUA în Moldova, William H. Moser, reprezentanți ai Ambasadelor SUA din Chișinău și București, membri ai comunității de afaceri, precum și investitori străini în Republica Moldova vor susţine prezentări despre diverse oportunităţi cu Statele Unite, de care pot beneficia investitorii autohtoni şi străini din Republica Moldova.

Seminarul este organizat pentru a susține Inițiativa Națională de Export a SUA și a crește exporturile produselor și serviciilor americane. Speakerii vor sublinia importanța unei abordări strategice pentru afaceri durabile și competitive și vor sublinia rolul asociațiilor de afaceri în promovarea reformelor prin activități de advocacy.

Participanții la eveniment vor obține informații despre resursele guvernamentale americane existente și asociații ce susțin dezvoltarea comerțului și afacerilor. Va avea loc o prezentare despre programele guvernamentale americane de finanțare, inclusiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC) și Export-Import Bank (EXIM).

În cadrul seminarului se va explica structura actuală a comerțului bilateral, precum și exporturile majore din SUA către Moldova. Se vor sugera potențialele sfere de dezvoltare a businessului si se va discuta despre beneficiile aplicării Sistemului General de Preferințe pentru exporturile Moldovei către SUA. La seminar se va evidenția rolul asociațiilor de business în promovarea reformelor prin intermediul politicilor de advocacy.

Pentru informaţii adiţionale, vă rugăm să contactaţi Managerul de Proiecte, Elena Buzu, tel. (+373) 22 211 781, e-mail: [email protected] 

Sursa: amcham.md

Producătorii agricoli salută iniţiativa introducerii impozitului consolidat în agricultură

Agrobiznes
-
0

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu a participat astăzi la Adunarea Anuală Generală a Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului.

În cadrul reuniunii, reprezentanţii producătorilor agricoli au salutat iniţiativa introducerii impozitului consolidat în agricultură. De asemenea, reprezentanţii Asociaţiei producătorilor de sfeclă de zahăr din Moldova şi ai „UniAgroProtect” au menţionat că modificarea plăţilor TVA la zahăr (8% vor fi transferate în bugetul de stat, 12% rămîn în contul producătorilor) ar reduce fluxul de contrabandă cu acest produs pe piaţa Moldovei.

Totodată, reprezentanţii industriei sfeclei de zahăr şi-au exprimat regretul că previziunile lor în ceea ce priveşte creşterea nivelului de contrabandă odată cu creşterea cotei TVA la zahăr şi o iniţiativă similară de restituire a acestuia au fost ignorate de către structurile puterii în procesul de discuţii asupra proiectului de lege ce prevede modificarea politicii fiscale.

În acelaşi context, reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni au criticat activitatea FISC-ului, dar şi reacţia lentă a instituţiilor guvernamentale la solicitările şi dovezile aduse de agricultori. Spre regret, actuala politică fiscală avantajează evaziunea fiscală, a specificat preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a menţionat că Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect” întruneşte în rîndurile sale adevăraţi profesionişti, care abordează problemele din sectorul agrar cu discernămînt şi în cunoştinţă de cauză. Şeful Legislativului a specificat că, urmare a întrevederilor cu reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni, deputatul PDM Andrian Candu a înaintat, cu titlu de iniţiativă legislativă, pe 1 februarie curent, un proiect de lege, care prevede ca 12 la sută din TVA să rămînă la dispoziţia producătorilor agricoli, aceşti bani fiind înregistraţi pe conturi speciale şi folosiţi doar în procesul producţiei agricole.

În cadrul evenimentului, participanţii au menţionat că un sistem similar este folosit cu succes în Ucraina, şi, în aceste condiţii, producătorii moldoveni fac cu greu faţă concurenţei produselor ucrainene. Plus de aceasta, şi în alte ţări din regiune există rate reduse la TVA – România (se discută să fie redusă taxa TVA pînă la 9%); Polonia (5-7%), Rusia (10%), Belarus (10%). La nivel concurenţial, aceasta de asemenea creează dificultăţi pentru producătorii naţionali.

La acelaşi subiect, reprezentanţii producătorilor agricoli au mai solicitat ca impozitul unic consolidat în agricultură să fie aprobat în Parlament şi să intre în vigoare începînd cu luna mai curent.

Sursa: moldpres.md

Agricultura Moldovei – cu perspective şi probleme

Agrobiznes
-
0

Republica Moldova are perspective bune în agricultură, dar, în acelaşi timp, se confruntă cu probleme majore legate de irigaţie şi în sectorul zootehnic. Aceste probleme trebuie rezolvate cu ajutorul autorităţilor. O declaraţie în acest sens a făcut expertul român în agricultură Cornel Costeliuc, unul din cei 10 experţi din statele membre ale UE care se află într-o vizită de studiu în Republica Moldova, transmite IPN.

„Reprezint asociaţia crescătorilor de taurine din judeţul Suceava. Am o colaborare mai veche cu cei din Moldova. Ne încântă ce am găsit la dumnevoastră, credem că sunt paşi importanţi pe care aţi reuşit să-i faceţi atât în agricultura convenţională, cât şi în cea ecologică. Observ însă că la partea de irigaţie Moldova are o problemă. Ar trebuie Guvernul să se implice ferm deoarece seceta vă afectează an de an”, a remarcat expertul român.

Cornel Costeliuc a mai spus că experţii europeni sunt de părere că moldovenii trebuie să dezvolte sectorul produselor tradiţionale şi ecologice. „Aveţi domenii în care trebuie să faceţi ceva mai mult. Mă gândesc la sectorul zootehnic. Se pare că nu reuşiţi să acoperiţi necesarul de lapte, produse lactate şi carne din producţia locală. Aici Guvernul ar trebui să acorde o atenţie sporită. Cred însă că vă apropiaţi bine de cerinţele UE”, a mai adăugat expertul.

Cei 10 experţi din România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria au sosit în Moldova în cadrul proiectului „Politici de dezvoltare agricolă şi rurală: standarde de dezvoltare”, finanţat de Programul Est Est Fără Frontiere (EEFF), Fundaţia Soros Moldova. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare în exerciţiu, Vasile Bumacov, prezent la masa rotundă din cadrul proiectului, a declarat că agricultorii moldoveni au nevoie de experienţa celor care au parcurs calea integrării europene, celor care au beneficiat de fonduri europene pentru a moderniza agricultura.

Ana Coreţchi, director de program al EEFF, a remarcat că mai mulţi ani în urmă un jurnalist rus a spus că moldovenii nu se gândesc la viitor şi nu-şi dau seama de bogăţia pe care o calcă în picioare, făcând referire la solul bogat. Ana Coreţchi speră că schimbul de experienţă între agricultori va fi benefic şi va duce la elaborarea politicilor care să ajute Moldova să-şi valorifice potenţialul agricol la justa valoare.

Potrivit datelor oficiale, agricultura moldovenească formează 15% din PIB, 40% din totalul de exporturi, iar 27% din populaţia activă este antrenată în lucrări agricole.

Sursa: ipn.md

La Bălţi va avea loc expo-târgurile specializate “PROCASA”, “AMBIENT -INFO” şi “GURMAN”

Agrobiznes
-
0

În perioada 5-7 aprilie 2013, la Palatul municipal de cultură din Bălți, agenții economici sunt invitați să participe la Expo-târgurile specializate „PROCASA”, „AMBIENT -INFO” şi salonul „GURMAN”.

Târgurile sunt organizate de filiala Bălți a camerei de Comerț și Industrie a Moldovei în comun cu primăria mun. Bălți, cu scopul de a susține întreprinzătorii autohtoni și a familiariza consumatorii cu oferta de produse și servicii în domeniu.

Tematica Expoziției „PROCASA”: mobilă pentru casă şi birou; covoare, covrolin, linoleum; echipamente, instalaţii, scule, accesorii, utilaj; materiale de construcţie; obiecte sanitare, articole de canalizare; gresie, faianţă, mozaic; aparate electrocasnice; sticlă şi veselă; servicii de construcţie şi reparaţie, proiectare, design şi arhitectură.

Tematica Expoziție „AMBIENT -INFO”: mobilă pentru birou; tehnică de birou; servicii.

Tematica Salonului „GURMAN” : produse alimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice; tehnologii şi utilaje pentru industria alimentară; ambalaj şi utilaje de ambalare; structuri comerciale.

Informații suplimentare:
tel/fax: (+ 373) 231-2-92-27, 231-2-62-36

Sursa: chamber.md

Rasa de oi Exlana – oile care nu trebuiesc tunse

Agrobiznes
-
0

Recent fermierii din sud-vestul Angliei au creat prin încrucişarea unor rase locale de oi cu unele exotice, o nouă rasă de oi numită Exlana. Aceaste oi Exlana, îşi leapădă singură lâna în perioada primăverii, astfel fermierii fiind scutiţi de această muncă.

Operaţia de tundere a oilor se efectuază în fiecare an, şi este o operaţie destul de laborioasă şi costisitoare. În ultimii ani preţul lânii a scăzut considerabil ceea ce a făcut ca ocupaţia de creştere a oilor pentru lână să nu mai fie rentabilă.

Câteva calcule ne spun că prin creşterea oilor din rasa Exlana, se face o economie de aproximativ 9 euro pentru fiecare animal, pe an, astfel pentru fermierii care au în posesie sute de oi se poate vorbi de mii de euro economisiţi.

Oile Exlanda produc cca 500g de lână, cantitate foarte mică comparativ cu 9kg de lână cât produce o oaie crescută pentru lână. În plus aceste oi sunt şi mai reziste la paraziţii interni şi necesită mai puţine medicamente.

Sursa: agro-stiri.ro

Lentinus – o ciupercă culinară şi medicinală

Agrobiznes
-
0

Cultura ciupercii Lentinus edodes (shiitake) îşi are începuturile în China, în jurul mileniului I. Tehnologia culturii acestei ciuperci a fost perfecţionată permanent, iar ulterior a fost introdusă, în Japonia, SUA şi Europa.

Astăzi, shiitake este agreată în multe ţări din lume prin calităţile sale nu numai gastronomice, ci şi medicinale.

Ciuperca shiitake (se pronunţă she-ta-key, in lb.engl.) se cultivă şi pentru aportul suplimentar în polizaharide, săruri minerale, vitamine (A,B, B12, C, D, Acid nicotinic), aminoacizi, absolute necesare consumului nostru zilnic.
Se cunosc foarte multe specii ale acestui gen şi sunt prezente în pădurile de foioase, fag, stejar, dar şi pe castan.

Chinezii nu au ales orice ciupercă, căreia să-i acorde o atenţie atât de mare, şi nu numai ei, deoarece aceasta prezintă proprietăţi profilactice şi curative.

Asemenea ciuperci sunt şi Ganoderma lucidum, Coriolus versicolor, Grifola frondosa, Polyporus umbelatum, Uncaria tomentosa. 

Shiitake, ciuperca binefăcătoare

Dar de ce această ciupercă, şi altele acestia, este atât de apreciată? Prin prezenţa principiilor sale active, ciuperca shiitake are acţiuni antibiotice, antiinflamatorii şi antitumorale. Intervine direct în ameliorarea unor disfuncţii la nivelul sistemului imunologic, mărind rezistenţa organismului nostru la acţiunea agenţilor infecţioşi.

Prin formulele nou create, biopreparatele ciupercii shiitake vindecă, cu mult success, cancerul de colon.

Cercetătorii chinezi, japonezi şi americani au creat numeroase preparate ale acestei ciuperci care prin utilizarea lor sistematică, intervin în: Cancerul de colon; Asmul bronşic; Candidoză; Parazitismul infecţios; Psoriasis sau dermatite; Reumatismul arterial; Hepatite; Diabet; Scleroza în plăci; SIDA; Infecţii virale.

În momentul de faţă în China şi Japonica există o adevărată industrie a ciupercilor medicinale, iar cercetătorii au creat sute de formule farmacopeice care au la bază extractele din aceste ciuperci, ale căror efecte sunt deosebit de benefice. Iată pentru ce, pe drept cuvânt, este numită şi „ciuperca magică„.

Şi noi putem avea în gospodăria noastră o asemenea ciupercă; cultura este simplă, foarte apropiată de cea a ciupercii Pleurotus, cu unele mici modificări, cu atât mai mult cu cât shiitake este şi o ciupercă medicinală.

Sursa: revista-ferma.ro

Sfaturi utile despre creşterea bobocilor de gâscă

Agrobiznes
-
2

Gâştele sunt păsări de curte uşor de îngrijit, cresc repede şi au o sănătate robustă, fiind foarte rezistente la îmbolnăviri. Deşi mai puţin populare decât găinile, interesul manifestat pentru creşterea lor în gospodărie este în creştere, constituind o activitatea care se poate realiza cu succes la costuri reduse.

Adăpostul se poate construi cu destulă uşurinţă, iar materialul furajer este valorificat în totalitate. Cererea de carne şi ficat de gâscă este destul de mare, aşa încât există o oportunitate veritabilă de a contribui pentru a fi satisfăcută pe de-a-ntregul. Deşi conţinutul de grăsime al acestei cărni este aproape la fel de mare cu cel de proteine, acesta se poate reduce prin preparare.

Avantajele majore ale consumului de carne de gâscă sunt legate de faptul că este foarte bogată în fier, zinc, fosfor şi potasiu. În plus, mai puţin de 100 de grame de carne de gâscă asigură porţia zilnică necesară de vitamina B12. Este indicată şi recomandată în caz de anemie şi întărirea organismului ori situaţii de convalescenţă.

Dacă îţi doreşti să creşti gâşte în propria gospodărie, trebuie să ţii cont de câteva aspecte menite să respecte cerinţele acestor păsări. Găştele sunt păsările cele mai indicate pentru a trage foloase de pe urma luncilor ori păşunilor nefolosite. Dacă mai există şi un izlaz ori o mică apă curgătoare în vecinătatea voastră, este locul ideal pentru dezvoltarea armonioasă a acestor păsări. Poate cea mai recunoscută caracteristică a lor este modul extrem de gălăgios în care se pot manifesta, de aceea sunt considerate şi buni păzitori.

Vă spunem în cele ce urmează care sunt principalele condiţii şi cerinţe de creştere pentru a pune bazele succesului unui asemenea demers. Pe parcursul procesului de creştere, puii trebuie să se bucure de căldură. Asiguraţi-vă că tot spaţiul este încălzit în mod corespunzător, cu ajutorul unui radiator cu gaz ori cu o lampă cu raze inflaroşii. Pe timp călduros, dacă păsările au respiraţia sacadată şi ciocurile deschise, e necesar să le puneţi la adăpost, ferite de arşiţă.

Spaţiul în care sunt ţinute păsările trebuie să fie încăpător şi să le permită să se simtă în siguranţă, la adăpost de prădători. Libertatea de mişcare este importantă şi se stabileşte în funcţie de vârsta gâştelor. Pe un aşternut bun pot fi crescuţi în condiţii avantajoase 50 de boboci de o zi pe metru pătrat. În timpul creşterii, până la sfarşitul celei de-a treia săptămâni pot fi crescuţi cca. 15-10 pui/mp. Din cea de-a patra săptămână, până la taiere, cca. 4 gaste/mp. Pe podelele de sârmă împletită, densitatea poate fi mai mare cu o treime.

În ceea ce priveşte aerisirea, în adăpost trebuie să existe suficient oxigen. Dacă conţinutul de amoniac este prea mare, apar senzaţii de înţepături nazale şi ale ochilor – care se lipesc, vederea fiind împiedicată. Puteţi aerisi prin ferestre, ventilatoare, guri de aerisire ori burdufuri de folie găurită. Păsările trebuie să aibă apă tot timpul la dispoziţie. În funcţie de temperatura ambientală, nevoia zilnică de apă a unei gâşte în curs de îngrăşare însumează în prima săptămână de viaţă cca. 0.05 l pe zi şi se ridică la 0.1 l în următoarele saptămâni, până la cca. o jumatate de litru zilnic. Este suficient dacă pasărea poate atinge şi absorbi apa introducând ciocul 1 cm în adăpătoare.

E bine ca găştele mature să aibă posibilitatea de a se scălda din când în când, pentru a-şi îngriji penele şi a se răcori. Asiguraţi-vă, pe cât posibil că apa în care se bălăcesc nu este murdară. Acelaşi lucru se aplică şi apei din care acestea beau, care trebuie să fie proaspătă. Este recomandat să nu turnaţi apă peste cea existentă deja în recipient, deoarece se pot forma bacterii iar păsările se pot îmbolnăvi.

În ceea ce priveşte hrana, le poate fi administrat furaj granulat ori măcinat. Primul are avantajul că reduce risipa, iar păsările cresc mai repede. Cel de-al doilea necesită un vas cu apă în apropiere, pentru ca bobocii să-şi poată spăla ciocul. Furajul se alterează uşor, aşa că trebuie consumat destul de repede. De asemenea, apa din recipient trebuie schimbată frecvent, resturile de furaje pot fermenta şi cauza astfel îmbolnăvirea păsărilor.

Pentru formarea aşternutului pot fi utilizate paiele de cereale, rumeguşul uşor sau talaşul şi turba fibroasă. Acesta trebuie schimbat zilnic şi păstrat uscat. De asemenea, în furajarea gâştelor se poate folosi şi masa verde proaspătă şi pălită care se administrează de la două săptămâni în completarea raţiei şi nu înlocuind furajele de bază. Gâştele mai consumă şi iarbă, foi de salată ori varză, păpădie şi grăunţe.

Legat de iluminare, gâştelor le poate fi asigurată lumina şi în timpul nopţii. Le stimulează apetitul şi le potolește. Igiena este o condiţie necesară pentru a obţine rezultatele dorite în cazul creşterii păsărilor de curte, iar gâştele nu fac excepţie. Murdăria şi umezeala favorizează dezvoltatea virusilor, bacteriilor şi gândacilor de tot felul care ataca organismul păsărilor.

Sursa: agroland.ro

Ucraina îşi modernizează sectorul agricol! Vezi care le sunt priorităţile

Agrobiznes
-
0

Consiliul Public al Ministerului pentru Agricultură și Alimentație al Ucrainei a luat în discuție o serie de măsuri vizând sectorul agricol, în cadrul programului de dezvoltare economică 2013 – 2014.

S-a discutat în mod special despre locul Ucrainei pe piața mondială a cerealelor și despre modernizarea structurilor logistice destinate acestui sector.

„Pentru ca în perioada 2013 – 2014 să fie asigurat ritmul pozitiv de dezvoltare, ne-am propus proiecte de investiții pe scară largă în sectorul zootehnic, îmbunătățirea mecanismelor de ajutor de stat pentru achiziția de pe piața internă a echipamentelor și utilajelor moderne, mărirea suprafețelor destinate culturilor perene și introducerea în circuitul agricol de noi zone care să producă materie primă pentru hrană sigură și de calitate„, a declarat Serhiy Petrenko, director adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Economică a Pieței Agricole.

O atenție specială va fi acordată reînnoirii și modernizării sistemului de irigații din sudul Ucrainei. De asemenea, s-a discutat despre construirea și reconstruirea de unităților de procesare a cerealelor, cum ar fi brutării și distilării.

În luna octombrie a anului trecut, ministrul ucrainean al agriculturii (foto) declarase că ţara sa „are nevoie de reorganizarea infrastructurii comerciale în sectorul cerealier, pentru că de aceasta depinde creşterea volumului pe care îl vom putea exporta în anii următori”.

Sursa: recolta.eu

Bune practici despre fermele de lapte din Olanda

Agrobiznes
-
0

Sectorul olandez al laptelui

Olanda este o ţară mică şi foarte populată din care mai mult de 50% din pământ este folosit pentru agricultură. În jur de jumătate din acest procent este folosit pentru fermele de lapte, cultivat de 24.000 de fermieri. Majoritatea acestor ferme sunt afaceri de familie cu un număr de aproximativ 55 de vaci de lapte producătoare şi o producţie medie anuală de 7500 de lapte pe cap de vacă. În medie, un hectar este ocupat de 1,5 vaci. Toate aceste aspecte fac managementul vacilor de lapte să fie o afacere intensivă.

Peste 95% din producţia naţională de lapte este colectată de corporaţii (85%) şi de societăţi private ale industriei laptelui (15%). În jur de 70% din lapte este exportat către ţări din interiorul şi din afara Europei. Mărcile comerciale eficiente i-au adus o faimă internaţională industriei olandeze ale fermelor de lapte. Aceste mărci eficiente stau mărturie pentru producţii care au o calitate indiscutabilă şi pentru practici corecte de desfăşurare a activităţii fermelor.

Pentru o ţară ca Olanda, acţiunea prin care consumatorii pun la îndoială existenţa unui sector mare de lapte într-un spaţiu atât de limitat, ar putea să aibă efecte fantastice. Este, de aceea, de cea mai mare importanţă ca imaginea pozitivă a industriei fermelor de lapte să fie menţinută. Doar acest lucru va asigura în viitor licenţa de a produce şi cea de a vinde.

Începând de la mijlocul anilor ’90, ca supliment la calitatea tehnică a laptelui (care este deja un proces controlat), interesul pentru calitatea crescătoriilor de animale şi pentru managementul fermelor a crescut, aşa zisa licenţă de a produce. Circumstanţele în care laptele este produs trebuie să fie transparente şi indiscutabile, atât pentru consumatori cât şi pentru organizaţiile de comerţ cu amănuntul. Acest lucru include puncte ca sănătatea şi bunăstarea animalelor, folosirea responsabilă a medicamentelor, o igienă de calitate a fermei în lanţuri controlate (GMP, GVP, etc.).

Asigurarea calităţii programelor pentru fermele de lapte

Pentru a întâmpina necesităţile controlului de calitate a nivelului de management a fermei, industria olandeză a fermelor de lapte şi fermierii au stabilit voluntar un program de asigurare a calităţii pentru fermele de lapte, care atestă managementul fermelor. Acest program este numit Keten Kwaliteit Melk (KKM) şi a început în 1997 ca un sistem organizat privat.

Totuşi, în 2000, au fost întâmpinate obiecţii din partea Autorităţii Olandeze a Concurenţei, cu privire la penalităţile date de industria laptelui fermierilor care nu au s-au supus cererilor programului. Ca rezultat, programul KKM este prevăzut cu o directivă olandeză, care obligă orice fermier să lucreze după standardele KKM. Această directivă se află sub autoritatea Asociaţiei Olandeze a Fermelor de Lapte (Productschap Zuivel). Avantajul bazei legale este acela că marea majoritate a cantităţii de lapte va fi colectată de la ferme care au un certificat KKM, care indică practici de calitate legate de ferme, cu privire la siguranţa hranei şi la calitatea laptelui.

În prezent, doar câteva ferme nu au primit certificatul propriu KKM (mai puţin de 25). Directiva Asociaţiei Olandeze a Fermelor de Lapte obligă industriaşii din domeniul laptelui ca, în ceea ce priveşte colectarea laptelui de la fermele de lapte fără un certificat KKM, sunt luate măsuri de precauţie pentru a preveni riscuri potenţiale. În acest fel, pot fi date garanţii comercianţilor cu amănuntul şi consumatorilor, şi anume că tot laptele este produs şi prelucrat într-un mod responsabil. Uneori, fermele opresc colectarea laptelui după ce o anume perioadă de producere a laptelui fără certificare.

Fundaţia pentru asigurarea calităţii la Fermele de Lapte

Programul KKM este desfăşurat de Fundaţia pentru Asigurarea Calităţii a Fermelor de Lapte (Fundaţia KKM). Această fundaţie este o organizaţie independentă care are în consiliul de directori şi membri ai Asociaţiei Olandeze a Laptelui (NZO, care reprezintă industria laptelui) şi uniunea fermierilor (LTO, care reprezintă fermierii din domeniul laptelui).

Fundaţia este alcătuită din 31 de angajaţi: 21 de revizori contabili (inclusiv 2 supraveghetori), 5 persoane care sunt responsabile pentru certificare şi 5 administratori (tactica, calitatea şi supravegherea). Munca fundaţiei începe la traducerea directivei într-un manual practic pentru fermier. Ulterior, un protocol pentru auditori prevede, în modalitatea în care diferitele probleme din manual au nevoie să fie verificate în timpul unei vizite la ferme, şi cum lipsurile trebuie să fie notate pe forme standard. În mod similar, un protocol pentru departamentul responsabil pentru certificare, oferă instrucţiuni despre cum aceste forme au nevoie să fie evaluate într-o manieră cantitativă şi obiectivă. Prin păstrarea strict separat a sarcinilor de audit şi de certificare, obiectivitatea auditorilor poate să fie garantată.

Programul KKM

Programul KKM a devenit operaţional în 1997. Programul este format din 5 module: Folosirea medicamentelor; Sănătatea şi bunăstarea animalelor; Acoperirea necesităţilor de hrană şi de apă; Producţia de lapte şi depozitarea; Curăţarea şi clătirea instalaţiilor de lapte.

Modulele sunt integrate într-un manual pentru fermier. Fiecare modul descrie precauţiile pe care un fermier ar trebui să le aplice la ferma lui, pentru a corespunde cu cererile KKM. Măsurile de precauţie sunt comunicate în cea mai mare parte în forma măsurilor care descriu rezultatul care a fost intenţionat, în locul adoptării unor măsuri tehnice, care să prevadă cum ar trebui să lucreze un fermier. Un exemplu poate să fie dat cu privire la administrarea folosirii de medicamente atunci când vacile sunt tratate. O descriere a acestor măsuri poate să fie: la fermă, un sistem ordonat, curat şi complet de administrare a medicamentelor, este prezent tot timpul, incluzând cel puţin: data tratamentului, identificarea vacii, numele medicamentului, cantitatea administrată şi perioada de retragere. KKM nu cere date despre cum este făcută administrarea. Acesta poate să fie sub forma unui caiet, a unui calendar sau a unui sistem computerizat.

Pe deasupra, programul are ca scop cel de a interacţiona pe cât de mult posibil cu programele de calitate existente, care au legătură cu lanţul fermelor de lapte. În acest mod, asigurarea calităţii va fi mult mai eficientă, dar care va rezulta, de asemenea, într-un schimb de responsabilităţi pentru industrii şi organizaţii unde măsurile de siguranţă sunt de cea mai mare eficienţă, care reduc numărul criteriului de încuviinţări pentru fermier. Acest lucru crează un lanţ puternic de calitate în sectorul fermelor de lapte. De exemplu, KKM cere ca fermierul să urmărească ca hrănirea animalelor să fie făcută cu Produsele Fabricate de Calitate (GMP) ale industriei atestate. Mai mult, veterinarul care îndeplineşte cele 4 inspecţii ale sănătăţii animalelor pe an, ar trebui să fie certificate în concordanţă cu standardele olandeze.

În timpul unui audit, managementul fermei este verificat dacă se supune cu măsurile de precauţie descrise în modulele manualului de la KKM. Remarcile (lipsurile) sunt notate pe formulare. În medie, un fermier de lapte este auditat la fiecare 2 ani. În timpul acestei perioade, este posibilă organizarea unui audit adiţional (5-10%). De aceea, fermierii ar trebui să lucreze totdeauna conform programului de calitate al KKM.

În timpul unui audit, sunt verificate diferite puncte, cum ar fi:

  • Administrarea ( recepţionarea de medicamente şi furaje, înregistrarea bolilor şi a folosirii medicamentelor, rapoartele de întreţinere, etc.)
  • Igiena fermei (hambarului, grajdului, sălii de mulgere)
  • Depozitarea hranei
  • Adăpostirea animalelor

După ce a fost realizat auditul, auditorul trimite o copie a formularului care conţine comentariile către birou. Certificarea (atestarea) funcţionează cu un sistem cantitativ. Un angajat al departamentului de certificare evaluează fiecare deficienţă posibilă notată de auditor. Pentru deficienţele apărute, sunt numite valorile. Nivelul valorii este bazat pe riscul pentru producţia de lapte şi/sau pentru sănătatea animalelor. Atunci când totalul valorilor depăşesc o limită prestabilită, fermierul va fi informat şi un al doilea audit va fi organizat într-o perioadă de 2 luni. În medie, în cazul a 7% din ferme, un audit ulterior este necesar. Atunci când auditul ulterior are ca rezultat depăşirea limitei prestabilite, cetificatul KKM va fi retras.

Sursa: gazetadeagricultura.info

1...1.9501.9511.952...1.969Pagina 1.951 din 1.969