Serviciul Hidrometeorologic de Stat neagă existenţa pericolului de viituri pe râurile din Moldova. În zilele apropiate nu există pericol de viituri pe Nistru şi Prut. 

„Primul val al revărsărilor de primăvară a ridicat nivelul apei în Nistru şi Prut în medie cu 1,8-2,8 metri, însă nivelul apei se menţine în limitele albiei, iar în prezent nivelul scade, de aceea nu există motive pentru panică”, a menţionat şeful adjunct al Direcţiei hidrologie din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Nina Balan.

Potrivit Ninei Balan, debitul de apă deversat din lacul de acumulare de la Dnestrovsc (r. Nistru) nu a depăşit 700 metri cubi/sec, ceea ce reprezintă un indiciu normal. În lacurile de acumulare de la Dnestrovsc şi Costeşti-Stînca (r. Prut) mai este loc pentru apa din revărsarea de primăvară şi nu există necesitatea de a mări volumul debitului.

Potrivit prognozelor specialiştilor, în continuare, pericolul de viituri va depinde de condiţiile meteo. Având în vedere că în următoarele trei zile temperatura medie a aerului va fi negativă, nu se aşteaptă o creştere a nivelului apei în râuri.

Directorul întreprinderii municipale „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, a atenţionat ieri în cadrul şedinţei operative a primăriei, despre pericolul viiturilor şi o posibilă inundaţie a plajei de la Vadul lui Vodă. Potrivit lui Becciev, nivelul apei în Nistru a atins cel mai mare nivel din ultimul an – 12 metri.

Sursa: noi.md

 

Specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare /MAIA/ au discutat despre posibilităţi de ameliorare a politicilor în agricultură, la o conferinţă internaţională care a avut loc astăzi la Chişinău, informează MOLDPRES.

Prezent al evenimentul desfăşurat de asociaţia obştească „ProRuralInvest”, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că agricultorii moldoveni „au într-adevăr nevoie de experienţa celor care au parcurs calea integrării europene, celor care au beneficiat de fonduri europene pentru a moderniza agricultura”.

„Acest schimb de experienţă este foarte valoros pentru noi deoarece sîntem în toiul negocierilor privind Acordul de Liber Schimb cu UE, în care domeniul agriculturii şi siguranţei alimentelor este foarte important”, a spus demnitarul. Vasile Bumacov a adăugat că experienţa experţilor din Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria poate ajuta agricultorii moldoveni să obţină mai uşor acces la fondurile europene.

La conferinţa de astăzi, experţii moldoveni şi străini au vorbit despre paşii care trebuie întreprinşi pentru a favoriza dezvoltarea agriculturii, pentru a face faţă crizelor în domeniu, şi despre măsurile care trebuie luate de Moldova pentru a-şi ajusta politicile la cerinţele Uniunii Europene.

În alt context, solicitat de MOLDPRES să evalueze dacă intemperiile recente au afectat culturile agricole de primăvară, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a declarat că plantaţiile nu au avut de suferit.

Rusia ia în considerare suspendarea importurilor de carne refrigerată din Uniunea Europeană din cauza numărului foarte mare de cazuri de importuri sub nivelul cerut de standarde sau importuri incorect etichetate, transmite postul de radio Golos Rossii.

În primul rând, acest moratoriu vizează Spania şi Olanda, urmând să fie instituit deja de la 29 martie, a precizat Serghei Dankvert, şeful Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară din Federaţia Rusă (Rosselhoznadzor). Potrivit acestuia, tocmai din aceste două ţări vine în Rusia carnea refrigerată cu cei mai ridicaţi factori de risc.

Inspecţiile experţilor ruşi la întreprinderi din cele două ţări s-au soldat cu rezultate dezamăgitoare. Practic, două treimi din producători încalcă cerinţele sanitar-veterinare cerute de Federaţia Rusă, a spus oficialul de la Moscova.
În cadrul acestor inspecţii s-a descoperit că producătorii locali nu deţineau nicio informaţie cu privire la normele Uniunii Vamale (Rusia, Kazahstan şi Belarus), ceea ce duce în mod inevitabil la certificate false.

În plus, autorităţile ruse suspectează Spania şi Olanda că ar fi putut exporta în Rusia carne de cal etichetată drept carne de vită, a mai spus oficialul rus, concluzionând că este vorba de probleme sistemice în domeniul alimentar al UE.

Sursa: financiarul.ro

 

Vremea frumoasă de astăzi nu a durat prea mult. Un ciclon mediteranean care traversează Europa ne aduce ninsori însemnate.

Meteorologii vin cu vești proaste. Pentru mâine aceștia au emis cod galben de ninsori și viscol în partea de centru și sud a țării.

Potrivit avertizării, un ciclon mediteranean care traversează sudul Europei ne va aduce mâine, 26 martie, ninsori mai însemnate în raioanele din jumătatea de sud a republicii.

Astfel, va ninge în raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, Cimișlia, Hâncești, Ialoveni, Căușeni, Ștefan Vodă, și municipiul Chișinău.

Vântul va sufla din est și temporar va prezenta intensificări de până la 18 m/s, viscolind zăpada.

Sursa: stirilocale.md

Producătorii polonezi de mere continuă să îşi extindă piaţa internaţională stabilind o prezenţă din ce în ce mai semnificativă în spaţiul ex-sovietic. Astfel după Rusia şi Ucraina, ţări pe ale căror pieţe polonezii s-au impus în ultimii ani, au venit la rând republicile din Asia Centrală, precum Kazahstan.

Secretul succesului polonez pe piaţa internaţională a merelor îl constituie structura proprietăţii agricole. Marile livezi, constituite fie prin retrocedarea în natură a vechilor domenii nobiliare sau eclesiastice, fie prin asocierea micilor proprietari, asigură în urma volumelor mari de producţie, care pot fi preluate de marile lanţuri de retail, veniturile necesare pe de o parte lucrărilor specifice, dezvoltării şi investiţiilor, finanţării creditelor şi, cel mai important, accesării fondurilor europene.

Polonezii intenţionează să producă în sezonul 2012-2013 cu 14% mai mult decât în cel precedent vizând obţinerea unei recolte de 2,9 milioane tone, aproape un sfert din producţia Uniunii Europene, potrivit USDA.

Aceasta va face ca exporturile de mere proaspete să crească la 0,9 milioane tone (+12,6%).

Polonezii exportă deja de câţiva ani buni cea mai mare parte a producţiei de mere în afara Uniunii Europene (aici cei mai importanţi parteneri fiind Germania şi Cehia). Orientarea predilectă a polonezilor se dovedeşte a fi „spre est” cu un interes crescut pentru marile componente ale fostei URSS – Rusia, Ucraina şi mai nou Kazahstan.

Producătorii polonezi au ştiut să profite de tendinţele de creştere a consumului de mere de pe aceste pieţe ale lumii emergente unde creşterea standardelor de viaţă susţinute de consolidarea clasei de mijloc a determinat creşterea interesului pentru hrana sănătoasă în general şi fructele proaspete în special.

Aceste tendinţe atât de dinamică socială cât şi de consum sînt din ce în ce mai evidente şi în Kazahstan ţara în care importurile de mere au atins în ultimii 5 ani în medie 125 000 de tone.

Pe evoluţia ultimului trimestru al anului trecut producătorii polonezi au reuşit să se plaseze pe al doilea loc în topul importatorilor pe piaţa kazahă, în urma celor kirghizi dar înaintea celor chinezi.

Sursa: recolta.eu

Deși a fost aprobat modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2013, unii fermieri susțin că nu și-au luat banii integral nici pentru anul trecut.

Mai mult, întrebați cât la sută din cheltuieli acoperă aceste subvenții pentru anul curent, majoritatea sunt de părere că e „o picătură de apă în mare” în comparație cu investițiile realizate, însă sunt recunoscători și pentru atâta. Totuși, premiera acestui an este că vor fi subvenționate plantațiile de culturi aromatice – levănțică, isop, salvie, oregano -, iar producătorii agricoli care nu au depus, până la 1 noiembrie 2012, cereri de obținere a unui suport financiar din partea statului vor avea undă verde la subvenționare.

Drept urmare, potrivit regulamentului, producătorul agricol eligibil este cel care a efectuat investiții în localitățile țării, cu excepția or. Chișinău și or. Bălți, și a cărui investiție nu este efectuată în totalitate din grant.

Mai mult, producătorul agricol trebuie să fie deținător legal al bunului imobil în sau pe care se efectuează investiția și/sau proprietar al bunurilor mobile ce constituie obiectul investiției. Totodată, suprafața minimă eligibilă în cadrul prezentei măsuri este de 0,5 ha, iar mărimea sprijinului financiar acordat se calculează sub formă de cuantum, exprimat ca sumă fixă, în funcție de sistemul de cultură, tipul de portaltoi și densitatea pomilor la un hectar.

Respectiv, în cazul livezilor de măr, care au între 700 și 1200 de bucăți, se acordă 10 mii lei per hectar, iar între 1250 și 1800 de pomi – 15 mii lei per hectar. În consecință, subvențiile per hectar ajung până la 50 mii lei, în cazul livezilor de până la 3000 de pomi de meri, iar dacă sunt mai mult de 3100 de bucăți, inclusiv pentru păr, cu pomi de tip „knip-baum”, altoiți pe portaltoi vegetativ și sistem de suport instalat – 80 mii lei per hectar.

Subvenția, o picătură de apă în mare

Totodată, potrivit regulamentului, suprafața maximă pentru livezile de măr, acceptabilă pentru subvenționare nu va depăși 30 ha, înființată de unul și același producător agricol.

Alte livezi subvenționate de către MAIA vor fi cele de vișin, cireș, cais, prun, corcoduș, piersic, nectarin, precum și păr, gutui, iar subvențiile vor fi în valoare de 10 mii lei per hectar pentru livezile ce au între 400 și 1000 de bucăți și 20 mii lei per hectar pentru terenurile ce au mai mult de 1001 bucăți.

Mihai Zavtur, fermier din satul Lalova, Rezina, care deține livezi de caiși, piersici, pruni, dar și meri, și cireși, deși este recunoscător pentru acest ajutor de la stat, susține că ar fi bine să fie mai mult. „Subvenția acordată e ca o picătură de apă în mare, însă decât nimic, tot e bine. Pentru o livadă, până ce iese în rod, fie de măr sau orice alt tip de pomi fructiferi, cheltuielile sunt în jur de 40 mii lei pentru hectar, dar noi primim 10 mii. Adică, mai mult sau mai puțin, această subvenție acoperă cam 25 la sută din investiție”, a spus Mihai Zavtur.

Subvenții mai mari cu cinci mii lei

Mai mult, potrivit fermierului din Rezina, înainte primea subvenții câte 20 mii lei per hectar și pentru pepiniere, unde cultiva puieți de toate soiurile, însă acum sunt numai pentru livezi. Pentru anul 2013, subvenții vor fi acordate și pentru înființarea plantațiilor de nuc altoit, migdal și alun în valoare de 15 mii lei per hectar, cu cinci mii lei mai mult decât anul trecut. „Investiția maximă pentru a planta puieți de nuci este de până la două mii de euro la hectar. Aceasta fără costul terenului și dacă importăm puieți de elită din Franța”, a remarcat Constantin Gajim, directorul executiv al Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din R. Moldova.

De asemenea, pentru înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi ca zmeur, coacăz, agriș, mure și căpșun se va acorda 50 mii de lei per hectar, în timp ce cheltuielile investiţionale din primul an sunt de 37 mii lei, iar în următorii doi ani – câte 30 mii lei, ceea ce ar însemna, potrivit unui studiu realizat de „Agroinform”, investiții totale de circa 97 mii lei.

Pentru înființarea plantațiilor de viță de vie, și anume, cu soiuri de struguri pentru masă, ajutorul financiar este de 25 mii lei per hectar, iar cu soiuri de struguri pentru vin – 20 mii lei per hectar, în timp ce pentru plantații-mamă altoi și portaltoi, categoria biologică „bază” – 50 mii lei per hectar.

În premieră, culturile aromatice – subvenționate

De asemenea, pentru înființarea plantațiilor de culturi aromatice se acordă câte șase mii lei per hectar pentru trandafir de ulei, iar pentru levănțică, isop, jaleș (salvie) și oregano – câte trei mii lei.

Vladimir Simașco, directorul întreprinderii SRL „Cioara” din Hâncești, unde se cultivă levănțică, isop, mărar, coriandru, dar și alte culturi, e de părere că aceste subvenții nu acoperă niciun sfert din investițiile realizate, dar e mulțumit și de acest mic ajutor venit din partea statului. „E foarte puțin în comparație cu cheltuielile suportate, deoarece acoperă în jur de 25 la sută. Numai pentru a planta, spre exemplu, levănțica, trebuie 2000 de dolari la un hectar și dacă ne dau 3000 de lei, 19 mii îi punem noi”, a spus Vladimir Simașco.

În ceea ce privește sistemul antiîngheț, dat în exploatare, se acordă câte 50 mii lei per hectar, iar pentru instalații antigrindină – 80 mii lei per hectar.

Pentru mai multe detalii, accesați aipa.md

Documentele obligatorii pentru obținerea subvențiilor:

• cererea-tip de acordare a sprijinului financiar pentru măsura respectivă;
• copia de pe certificatul de înregistrare, cu anexarea declarației de constituire, pentru gospodăriile țărănești (de fermier);
• planul de afaceri elaborat pentru o perioadă de cel puțin trei ani, în funcție de măsura de sprijin aleasă;
• declarația pe propria răspundere privind veridicitatea datelor și a documentelor prezentate;
• documente care atestă pregătirea profesională în domeniul ce vizează investiția sau în domeniul economic;
• certificatul ce atestă faptul că producătorul agricol este membru al unei asociații profesionale de profil și/sau al unei organizații profesionale pe produs;
• copia de pe raportul financiar pe anul precedent celui de gestiune pentru persoanele juridice, cu excepția producătorilor agricoli înființați în anul 2013;
• certificatul eliberat de banca comercială, în care va fi indicat numărul contului în lei moldovenești;
• alte documente suplimentare aferente fiecărei măsuri de sprijin.

Articol scris de Victoria Puiu

Sursa: timpul.md

Producătorii de cereale speră că temperaturile care coboară brusc la sfârşitul acestei săptămâni nu vor afecta culturile care au reuşit să răsară. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale, Nicanor Buzovoi, a declarat pentru IPN că în anii precedenţi în luna martie temperaturile erau mai înalte. 

Potrivit lui Nicanor Buzovoi, nu există metode de protejare a culturilor de temperaturile scăzute. Cerealele care au răsărit deja pot rezista la temperaturi de până la cel mult minus 10 grade Celsius. Acestea ar putea să fie afectate parţial acolo unde au crescut mai mult, în special în sudul ţării.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe teritoriul Moldovei îngheţurile primăvara pot provoca daune considerabile la pomi, mai ales în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării florilor şi fructelor la cais constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole – până la 15%. Un pericol deosebit pentru viţa de vie prezintă îngheţurile tardive de primăvară, după desfacerea mugurilor.

În ultimii ani pagube mari pentru sectorul agricol au fost pricinuite de îngheţurile din aprilie şi mai în anii 2001, 2003 şi 2004. Pentru protejarea pomilor şi a viţei de vie de îngheţ specialiştii recomandă aprinderea rugurilor în livadă şi vie ca acestea să facă mult fum şi să încălzească aerul.

Sâmbătă şi duminică, 23-24 martie, temperaturile vor scădeau pe timp de noapte până la minus 14 grade Celsius, iar ziua până la minus 5. Meteorologii au emis avertizare cod galben pentru condiţii complicate, se aşteaptă rafale de vânt puternice, depuneri de zăpadă şi precipitaţii sub formă de lapoviţă pe alocuri puternice.

Având în vedere că există şapte miliarde de guri de hrănit, agricultura devine un subiect tot mai aprins în dezbaterile referitoare la viitorul omenirii, scrie Nationalgeographic.com.

Tot mai mulţi oameni din jurul lumii îşi îndreaptă atenţia spre agricultura urbană, cea care încurajează consumul alimentelor produse pe plan local. Prin creşterea produselor de care avem nevoie în apropiere de locul unde trăim, reducem „kilometrii alimentari” asociaţi cu transportul pe distanţe lungi. De asemenea, obţinem cele mai proaspete produse posibile şi suntem încurajaţi să mâncăm în funcţie de sezon.

Un alt beneficiu al agriculturii urbane este acela că îmbogăţeşte spaţiile verzi, diminuează poluarea nocivă, sporeşte zonele de umbră şi combate efectele neplăcute ale căldurii. Loturile de grădină pot ajuta oamenii să se reconecteze cu Pământul şi să aibă o mai mare apreciere faţă de locul care le asigură mâncarea.

Grădinile de pe acoperişuri şi de pe terase creează locuri paşnice pentru relaxare şi contemplaţie şi pot atrage turiştii. În acest sens putem privi spre afacerile în plină expansiune din jurul Parcului High Line din New York.

Deşi mai avem mult până la acel moment, vizionarii văd ferme verticale care vor ajunge să producă într-un final cea mai mare parte din aportul de alimente necesar.

Totuşi, terenurile din oraşe sunt foarte scumpe. Mai mult, solurile urbane pot fi pline de plumb, arsenic şi alte toxine, fiind nevoie să fie remediate sau înlocuite înainte ca plantarea să se facă în condiţii de siguranţă.

Spaţiile înguste pot limita productivitatea, iar aportul suficient de apă şi de lumină solară pot reprezenta probleme serioase.

În ciuda acestor riscuri, dacă se aleg combinaţiile potrivite între o nouă tehnologie, un sprijin din partea comunităţii şi o aliniere a stimulentelor economice, atunci este posibil ca, în curând, să ajungem să ronţăim praz crescut pe zgârie-nori şi anghinare cultivate pe bulevard.

Un exemplu în acest sens este grădina de pe acoperişul Hotelului Barclay InterContinental din New York, care include o stupină. Albinele din centrul oraşului produc miere de albine (folosită în bucătăria hotelului) şi zboară pe o distanţă de până la opt kilometri, pentru a poleniza florile.

În partea cealaltă a oraşului, „agricultorii” înfrumuseţează un acoperiş de la Hell’s Kitchen. Oraşele mari, aşa cum e New York, au kilometri întregi de spaţii plate, însorite, care pot fi utilizate pentru a creşte flori sau alimente.

„Acoperişurile verzi” integrate câştigă din ce în ce mai mult teren. În cadrul acestor „grădini”, un strat subţire de sol sau de alt mediu susţine un covor dens de plante. Astfel de caracteristici pot fi promovate ca şi dotări sau facilităţi suplimentare pentru cumpărători sau chiriaşi.

Un număr de rezidenţi care locuiesc în centrele oraşelor din întreaga lume, au luat atitudine împotriva „calamităţii” alimentare actuale prin recuperarea loturilor vacante şi a altor terenuri mărginaşe, pentru a le utiliza drept spaţii de creştere.

Creşterea fructelor şi legumelor pot ajuta oamenii cu venituri reduse să îşi completeze alimentaţia cu produse sănătoase şi proaspete. Agricultorii pot câştiga un venit suplimentar din vânzarea plusului de produse la pieţele special amenajate şi în cadrul unor evenimente ale comunităţii.

O eventuală problemă este aceea că terenurile mărginaşe pot avea solul poluat, aşa că este o idee bună să îl testezi înainte de a planta produse pentru consum. De-a lungul timpului, plantele au tendinţa de a curăţa solul, dar este foarte posibil să fie nevoie să apelezi la început la serviciile unor ingineri ecologici profesionişti.

Ferma Urbană din Chicago a transformat 4000 de metri pătraţi de ciment într-o unitate care produce anual peste 11.000 de kilograme de roşii, morcovi, sfeclă, rucola şi ierburi. Ferma furnizează oportunităţi economice şi atrage o mulţime de voluntari şi vizitatori în Chicago.

Mai multe restaurante locale cumpără ingrediente de la Ferma Urbană. Bruce Sherman, bucătarul şi proprietarul restaurantului North Pound, a lăudat produsele fermei spunând că „această grădină creşte produse excepţionale într-un mod corect, iar acest lucru nu face altceva decât să facă alimentele să fie şi mai bune”.

Sursa: financiarul.ro