Forumul a fost organizat la data de 5 martie curent, la Bruxelles, de compania Syngenta şi Organizaţia europeană a proprietarilor de teren (European Landowners Organization – ELO).

„Acest forum are loc anual, la Bruxelles, şi marchează un început frumos al primăverii. Forumul privind Viitorul Agriculturii (FFA) reprezintă atât o oportunitate excelentă pentru angajaţii companiei Syngenta de a purta dialoguri deschise cu partenerii de business şi factorii decidenţi pe tema agriculturii, cât şi o platformă ideală, unde compania noastră îşi demonstrează preocuparea în dezbaterea şi dezvoltarea politicilor de viitor în agricultură şi susţinerea unei agriculturi intensive durabile la nivel european”, a declarat dl Andrei Măruţescu, Head of Corporate Affairs Black Sea CU – Syngenta Agro SRL.

Al 6-lea Forum privind Viitorul Agriculturii a avut loc în contextul discuţiilor actuale la cel mai înalt nivel privind reforma Politicii Agricole Comune şi finalizarea acesteia. Întrebarea pusă în acest moment este în ce măsură reforma PAC rămâne un simplu mecanism în gestionarea subvenţiilor pentru fermieri sau dacă va putea deveni un catalizator pentru intensificarea durabilă a agriculturii europene, punându-le la dispoziţie producătorilor agricoli instrumentele necesare, tehnologiile şi expertiza pentru a deveni mai competitivi pe piaţa globală.

Reforma va fi analizată şi faţă de alte politici agricole din diferitele parţi ale lumii. Ţinând cont de criza economică şi financiară, securitatea şi siguranţa alimentară şi de mediu rămân în topul agendei de discuţii. Evenimentul a avut ca temă intensificarea durabilă a producţiei alimentare, în contextul provocărilor legate de mediu.

Forumul cu o listă impresionantă de vorbitori a oferit un cadru deschis de dezbatere privind viitorul agriculturii. S-au exprimat o serie de preocupări legate de concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual şi negocierile reformei Politicii Agricole Comune.

Au participat reprezentanţi ai sectorului privat şi cel public, ai instituţiilor europene, ai societăţii civile, ai mediului diplomatic şi academic.

Printre vorbitori s-au numărat: Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene, Robert Zoellick, fost preşedinte al Băncii Mondiale (2007-2012), Franz Fischler, preşedintele fundaţiei RISE şi fost comisar european pentru agricultură, Paolo De Castro, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European, şi Janez Potocnik, comisarul pentru mediu.

Lucrările dezbătute pe sesiuni au fost deschise de dl F. Fischler, care s-a referit la tema evenimentului privind intensificarea durabilă a producţiei alimentare în contextul provocărilor legate de mediu. Discursul preşedintelui Barroso a reliefat rolul major al Politicii Agricole Comune (PAC) – „o politică cu adevărat europeană” – în vederea asigurării unei creşteri durabile. Acesta a atras atenţia care ar putea fi consecinţele unei fragmentări a pieţei agricole cu 27 de politici diferite şi a arătat că agricultura UE reprezintă unul dintre sectoarele cele mai competitive la nivel global.

Dl J.M. Barosso a subliniat că succesul PAC este legat de capacitatea sa de a fi adaptată, iar unul dintre aspectele cele mai sensibile pentru viitorul agriculturii este durabilitatea ecologică. Preşedintele Comisiei Europene consideră important a răspunde cererii tot mai mari de alimente, plecând de la un progres tehnologic echilibrat şi, în acelaşi timp, sunt necesare protejarea mediul şi adaptarea la schimbările climatice.

Pentru „înverzirea autentică a PAC”, a dat asigurări că se doreşte ca această schimbare să fie cât mai simplă pentru agricultori. De asemenea, şi-a exprimat convingerea că pentru multe sectoare economice, dar în special pentru sectorul agricol, nu există competitivitate pe viitor fără a integra provocările de mediu, fără o utilizare raţională a resurselor naturale sau fără a proteja biodiversitatea.

Dl R. Zoellick a subliniat rolul agriculturii pentru ţările în curs de dezvoltare şi pieţele emergente şi a atras atenţia asupra unor schimbări structurale majore în viitor. Acesta a trecut în revistă ultimele evoluţii la nivel mondial privind preţurile produselor agricole şi a insistat asupra productivităţii şi deschiderii comerţului agricol, pentru a răspunde provocărilor legate de volatilitatea tot mai mare. Totuşi, se aşteaptă o creştere constantă a preţurilor produselor agricole, după o lungă perioadă de scădere. Investiţiile trebuie adaptate specificului ţărilor, iar politicile legate de mediu trebuiesc integrate cu cele agricole. Este nevoie de investiţii în agricultură legate de mediu şi climă (climate smart agriculture).

La sesiunea privind reforma PAC, dl De Castro s-a referit la o serie de aspecte esenţiale legate de buna funcţionare a lanţului agroalimentar, importanţa asocierii producătorilor, concentrarea ofertei de produse şi extinderea sistemului de contractualizare. Preşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European a relevat faptul că producătorii agricoli au fost cei mai afectaţi de volatilitatea preţurilor şi practicile comerciale neloiale. De aceea, este necesară respectarea principiilor de bune practici, cu reguli valide pentru întreaga UE. În acest sens, a subliniat că amendamentele PE conţin propuneri concrete legate de un sistem normativ simplificat pentru organizarea producătorilor şi asociaţiilor interprofesionale, precum şi pentru consolidarea puterii de negociere a producătorilor.

Cu privire la concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual (MFF), acesta a subliniat că va fi o majoritate largă a PE care nu se va exprima în favoarea acordului din Consiliu. De asemenea, consideră că, dacă MFF se va aproba în forma actuală, nu va reprezenta o oportunitate de creştere pentru UE, ci un cost, ceea ce nu este acceptabil.

Dl Potocnik a subliniat că proporţia de 30% pentru înverzirea plăţilor directe este foarte binevenită, dar trebuie să fie legată de biodiversitate, apă, sol şi climă. Consiliul European nu s-a exprimat cu privire la includerea directivei-cadru privind apa şi cea legată de utilizarea durabilă a pesticidelor la normele privind eco-condiţionalitatea. Comisarul pentru mediu a precizat că nu este de acord cu flexibilitatea între piloni, considerând că cel de-al doilea pilon este cel care asigură schimbări structurale reale pentru modernizarea agriculturii. Fermierii activi trebuie să menţină zona rurală. Acesta a arătat că va fi fundamental să se menţină parteneriatul dintre mediu şi agricultură; în cazul în care acest parteneriat este rupt, ar putea conduce la crearea unui fond separat pentru mediu şi la o mai mare reglementare.

În concluzia forumului, dl Fischler a subliniat următoarele aspecte, referindu-se la diferitele schimbări preconizate în domeniul agricol:

• creşterea constantă a preţurilor produseloragricole după o lungă perioadă de scădere – se prevede o creştere constantă a preţurilor în următorii 10-15 ani;
• profitabilitatea sectorului agricol alUE nu va creşte, în acord cu ultimele informaţii furnizate de Comisie;
• dezvoltarea unor noi instrumente pentru acontracara fenomenul volatilităţii preţurilor;
• intensificarea durabilă – analiza uneinoi forme de decuplare (decoupling input, at least partially, from output);
• inovarea ar trebui sprijinită în cadrulreformei PAC (knowledge per hectare);
• asigurarea echilibrului celor 3 componente:economică, ecologică şi socială;
• bioeconomia – tehnologia are un rolcrucial şi poate reprezenta o nouă oportunitate pentru sectorul agricol al UE;
• optimismul exprimat cu privire laviitorul agriculturii din Africa;
• reforma PAC – în acest moment, în acord cu evoluţiile din PE şi Consiliu şi discuţiile cu reprezentanţii fermierilor, direcţia ar fi mai degrabă „o oportunitate pierdută decât un succes”, însă se aşteaptă rezultatul negocierilor – Parlament European-Consiliu
• referitor la înverzire, acceptarea dublei finanţări implică un risc foarte mare de a pierde ulterior; aplicarea unor măsuri diferite de echivalenţă în statele membre prezintă un risc clar de a avea mai multă birocraţie şi nu o politică mai durabilă;
• schema micilor fermieri aduce simplificare pentru o treime din agricultorii UE;
• pentru perspectiva financiară multianuală se aşteaptă votul din PE şi etapa negocierilor;
• ar fi necesară o evaluare intermediară, de o importanţă deosebită pentru rezultatele reformei PAC.

Următorul forum privind Viitorul Agriculturii va avea loc la data de 1 aprilie 2014.

Sursa: agrimedia.ro

Într-o mare parte a Europei de Est, terenurile agricole sunt uşor accesibile şi de multe ori pe întinderi mari, iar investitorii străini au profitat de avantaje şi au investit în regiune, relatează Financial Times.

Spre exemplu, cel mai mare teren închiriat în Ucraina de către grupul olandez Theeuwes, depăşeşte 250 de hectare – de 10 ori mărimea unei ferme medii din Olanda – ceea ce scade costurile de producţie considerabil.

Cei mai mulţi investitori închiriază, în loc să deţină fermele, din cauza restricţiilor aplicate încă străinilor cu privire la proprietatea asupra terenurilor într-o mare parte din regiune. Contractele de leasing sunt, de obicei, pe o durată care variază între 5 şi 15 ani, şi doar câţiva şi-au asigurat un contract pe 30 de ani.

Unul dintre aceşti investitori în regiune este Kristof Szabadhegy, un american de origine ungară care a ajuns să facă agricultură, după ce a lucrat 10 ani la grupul de consultanţă în afaceri Deloitte. În 2005, Kristof, împreună cu fratele său, au preluat o fostă fermă de stat, în ruină, din apropierea conacului familiei sale, achiziţionat la rândul său prin proceduri de faliment. Multe astfel de ferme s-au luptat să supravieţuiească după căderea comunismului, după ce a fost transformate în cooperative conduse de către săteni lipsiţi de experienţă şi de capital.

În calitate de cetăţeni ungari, cei doi fraţi au voie să deţină teren. Preţurile de aproximativ 4.000 de euro pe hectar sunt semnificativ mai mici decât în Europa de Vest, unde în anumite zone hectarul ajunge la 30.000 de euro (părţi din Benelux), explică Kristof Szabadhegy.

Investitorii au putut cumpăra clădirile fermei, maşinile agricole şi alte bunuri, în condiţiile în care restricţiile privind străinii se aplică doar dreptului de proprietate directă asupra terenurilor agricole.

În teorie, în condiţiile aderării Ungariei la UE, aceste restricţii sunt pe cale de a fi eliminate treptat. Cu toate acestea, aşa cum se întâmplă în mai multe ţări din regiune, guvernul de la Budapesta ridică noi obstacole pe fondul temerii că terenurile vor fi achiziţionate de către vecinii mai bogaţi.

O diferenţă importantă pentru investitorii din Serbia şi România este că străinilor le este permis să cumpere teren. Acest lucru s-a dovedit important pentru familia austriacă Bardeau, care a vizat zona Banatului, la graniţa României cu Serbia şi Ungaria, cu terenuri bune şi o moştenire a unui trecut în Imperiul Austro-Ungar. „Ştim cine erau proprietarii terenului”, afirmă Bardeau. „Nimeni nu poate veni pe viitor să spună că este al lor”, adaugă el. Familia a achiziţionat teren de la circa 14.500 de mici proprietari de terenuri şi închiriază de la alţi 1.500 – fiind nevoie de o echipă de şapte pentru a gestiona achiziţiile şi închirierile sale.

Spre deosebire de unii investitori, Tom Green, directorul executiv al Spearhead International – unul dintre cei mai mari fermieri din regiune, cu peste de 70.000 de hectare – preferă să închirieze terenuri, eliberându-şi astfel capitalul pentru investiţii. Pe de altă parte, noii investitori trebuie să investească în infrastructură şi utilaje. Spre exemplu, Spearhead a cheltuit doar anul trecut 4 milioane de euro pentru depozitarea şi irigarea terenurilor sale.

Spearhead s-a dezvoltat în parte, din Greens of Sohan, afacerea de familie a lui Green (unul din cei mai importanţi producători britanici de legume), iar operaţiunile sale se întind acum spre Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi România.

Deşi mai multe ţări din regiune se descriu drept „coşul de pâine” al Europei, Ucraina este mai îndreptăţită decât majoritatea. Bogată în cernoziom, sau pământ negru, ţara se numără printre primii 10 exportatori de grâu la nivel mondial, fiind totodată responsabilă pentru jumătate din producţia mondială de floarea-soarelui.

Pe de altă parte, deşi îmbunătăţirea infrastructurii cu bani europeni a ajutat semnificativ, subvenţiile oferite de UE au avut şi un efect inflaţionist asupra preţurilor terenurilor. Agricultorii sunt, de asemenea, în competiţie cu investitorii financiari care văd în terenuri un bun în sine, în contrast cu un deceniu în urmă, explică Christoph Hartig, consultant pe probleme agricole.

Cu toate acestea, terenul rămâne ieftin după standardele occidentale şi, foarte important, disponibil, remarcă FT. Spre exemplu, în unele zone ale României, terenul poate fi încă achiziţionat cu 300 euro pe hectar, în timp ce în centrul Ucrainei un hectar poate fi închiriat cu 70 de euro pe an.

Sursa: capital.ro

O misiune de afaceri din Republica Moldova vizitează în perioada 18-29 martie mai multe state europene pentru a afla experienţa acestora în producerea şi asamblarea cazanelor moderne de ardere a combustibilului din biomasă.

Misiunea de afaceri este o iniţiativă a Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” şi a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

Reprezentanţi de la 7 companii naţionale din sectorul energetic precum şi experţi de la Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Fondul de Eficienţă Energetică vor vizita întreprinderi de producere a cazanelor de ardere a combustibililor din biomasă din Cehia, Polonia şi România, vor face schimb de experienţă, vor avea întâlniri cu oamenii de afaceri din sectorul bioenergetic, precum şi cu autorităţi naţionale responsabile de domeniul de regenerabile şi eficienţă energetică.

„Este important ca, de rând cu producerea combustibilului din biomasă, Republica Moldova să avanseze şi în producerea şi asamblarea cazanelor pe bază de biomasă. O asemenea abordare complexă va contribui la dezvoltarea tehnologiilor moderne de valorificare a potenţialului energetic al biomasei”, a declarat Mihai Lupu, şef al Serviciului monitorizare a eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie regenerabilă din cadrul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

Oamenii de afaceri din Republica Moldova vor acumula informaţie adiţională pentru dezvoltarea pieţei locale a cazanelor pe biomasă produse în ţările europene, vor stabili relaţii de colaborare cu liderii în dezvoltarea tehnologiilor de ardere a combustibilului din biomasă din Cehia, Polonia şi România.

„Vizita de studiu este una premergătoare lansării Programului destinat gospodăriilor casnice în cadrul căruia cel puţin 500 de familii vor putea cumpăra cazane moderne de ardere a brichetelor şi peletelor, produse sau asamblate în Republica Moldova, o parte din costuri fiind rambursate din fondurile Proiectului Energie şi Biomasă. Misiunea de afaceri vine să ajute companiile naţionale din sector să stabilească relaţii comerciale de colaborare cu producătorii de cazane moderne pe bază de biomasă din ţările Uniunii Europene şi să transpună activitatea acestora în Republica Moldova „, a informat Nicolae Zaharia, expert în dezvoltarea afacerilor în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă.

Sursa: biomasa.aee.md

Calamităţile naturale afectează deja în fiecare an agricultura Republicii Moldova, iar consecinţele grave aruncă în recesiune întreaga economie cum s-a întâmplat anul trecut. Cu toate acestea, asiguratorii susţin că doar 5-6% din agricultori încheie contracte pentru protecţia culturilor şi animalelor de astfel de fenomene.

Cauzele principale invocate de fermieri, dar şi de companiile de pe piaţă sunt lipsa resurselor financiare pentru achitarea primelor, dar şi mentalitatea agricultorilor, care încă nu conştientizează necesitatea asigurării producţiei agricole de calamităţi. Experţii recomandă statului să susţină financiar agricultorii pentru ca aceştia să-şi asigure culturile.

În fiecare an se vorbeşte despre gradul înalt de vulnerabilitate a economiei în faţa secetei şi inundaţiilor care afectează agricultura, însă nivelul de asigurare a fermierilor împotriva calamităţilor naturale este încă foarte redus. În prezent sunt două companii care oferă servicii de asigurare a animalelor şi culturilor agricole de incendii şi calamităţi naturale. Este vorba despre Moldcargo şi Moldasig.

Conform legislaţiei în vigoare, contractul dintre fermier şi asigurator este încheiat pentru un an, dar la cererea asiguratului acesta poate fi încheiat şi pentru o perioadă de 6 luni. Valoarea primei de asigurare este calculată în baza unui tarif care este stabilit de fiecare companie în parte. Prima de asigurare poate fi achitată integral sau în rate. Fermierul poate achita 40% din prima totală la încheierea contractului, apoi 30% în termen de două luni de la data achitării primei rate în cazul contractului încheiat pe o perioadă de un an. În cazul contractului încheiat pe o perioadă de şase luni, se achită din start aceleaşi 40% iar în decurs de o lună alte 30%. Ultima tranşă de 30% se achită în termen de două luni de la data achitării celei de a doua rate în cazul contractului încheiat pe o perioadă de un an şi în termen de o lună în cazul contractului încheiat pe o perioadă de şase luni.

Încasările din asigurarea culturilor agricole au crescut cu 16,5%

Potrivit datelor Comisei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), valoarea primelor încasate de companii de la agricultorii care şi-au asigurat animalele de incendii şi calamităţi naturale a constituit în trimestrul III al anului trecut 968,4 mii lei, fiind cu 13,4% mai mare decât în perioada similară a anului 2011. În acelaşi timp, fermierii au achitat prime de asigurare a culturilor agricole în volum mai mare cu 16,5% faţă de trimestrul III al anului 2011, valoarea acestora fiind de 32,118 mil. lei. La sfârşitul lui 2011, încasările din primele de asigurare ale animalelor au însumat 1,246 mil.lei iar pentru asigurarea culturilor agricole producătorii au achitat prime în valoare de 42,27 mil.lei.

În pofida datelor furnizate de CNPF, asiguratorii susţin că nu a fost remarcată o dinamică pronunţată pe piaţa asigurărilor agricole, iar pentru anul curent ei se aşteaptă la o diminuare atât a numărului de agricultori care îşi vor asigura culturile şi animalele, cât şi a volumului de încasări din prime de asigurare. Cel mai mult fermierii asigură viile, livezile, semănăturile de floarea-soarelui şi porumb. Şeful Secţiei Asigurări Agricole din cadrul companiei de asigurări „Moldcargo”, Ion Buza, susţine că anul 2013 va fi unul mai special atât pentru agricultori, cât şi pentru piaţa de asigurări agricole.

În 2013 se vor asigura mai puţin fermieri şi se vor reduce încasările din primele de asigurare agricolă

„Va fi un an mai puţin productiv din cauza că efectele secetei se vor resimţi anume în această perioadă. Noi avem dreptul să asigurăm producătorii agricoli doar după ce va demara procesul de subvenţionare a acestora. Este complicat să facem estimări pentru acest an, însă cred că numărul agricultorilor care vor solicita asigurarea culturilor şi a animalelor se va diminua, deoarece ei nu deţin surse financiare pentru a-şi achita primele. În general, compania noastră asigură 5-6% din agricultori, ceea ce este foarte puţin dacă facem o comparaţie cu alte ţări unde acest coeficient ajunge până la 90%”, a declarat Buza.

Potrivit managerului, deşi aceste servicii sunt oferite deja de 9 ani, nu a fost înregistrată o dinamică pronunţată la acest capitol, principala problemă fiind lipsa banilor. „Majoritatea agricultorilor conştientizează necesitatea asigurării culturilor şi animalelor, însă lipsa banilor îi împiedică să o facă. Există şi problema mentalităţii producătorilor agricoli, însă dacă nu ar avea atâtea griji, credite şi alte cheltuieli, iar situaţia lor financiară s-ar îmbunătăţi, atunci cred că mult mai mulţi ar apela la aceste servicii”, a mai spus Buza.

Problema mentalităţii fermierilor şi lipsa resurselor financiare împiedică dezvoltarea pieţei asigurărilor agricole

Preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, consideră că există mai multe motive care duc la această situaţie pe piaţa de asigurări agricole. „Unul din factorii cei mai importanţi ţine de mentalitate. Agricultorii nu au avut parte de o istorie şi o practică în domeniul asigurărilor agricole. După ce au trecut prin colhozuri, tranziţia la economia de piaţă şi reforma agrară, mentalitatea fermierilor noştri nu s-a format în direcţia de a conştientiza necesitatea asigurării ca o prioritate. O altă cauză este insuficienţa acută de resurse financiare, iar banii pe care îi deţin sunt cheltuiţi pe motorină, benzină sau pentru alte cheltuieli legate de prelucrarea terenurilor, restul cheltuielilor fiind neprioritare pentru acest segment”, a precizat Slusari.

Potrivit expertului, condiţiile impuse de asiguratori sunt explicabile şi acceptabile, reieşind din ceea ce oferă piaţa asigurărilor şi sectorul agricol. „În condiţii de incertitudine economică şi politică, companiile de asigurări nu au foarte mulţi bani şi sunt foarte prudente în ceea ce oferă pentru clienţii lor”, a mai spus reprezentantul fermierilor.

Referitor la acţiunile statului, Slusari consideră că s-au întreprins suficiente măsuri pe acest segment, în contextul în care a fost adoptată Legea privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie prin care primele de asigurare sunt subvenţionate cu 50% din valoarea lor, deşi ar fi binevenită creşterea acestei valori până la 70% în următorii ani.

Producătorii agricoli trebuie să înţeleagă importanţa asigurării împotriva calamităţilor naturale, fiindcă nu există alternativă

Preşedintele „UniAgroProtect” susţine că, oricum, trebuie de implementat, în general, politici privind dezvoltarea economiei pentru ca situaţia financiară a agricultorilor să se îmbunătăţească. „Astfel, şi asiguratorii vor fi mai previzibil în ceea ce ţine agricultura şi piaţa de asigurări pentru a oferi condiţii mai bune în acest domeniu. Conştientizarea necesităţii asigurării producţiei agricole de riscurile provocate de calamităţi, de rând cu ameliorarea situaţiei materiale a fermierilor va duce la creşterea volumului de asigurări agricole. Producătorii agricoli trebuie să înţeleagă importanţa asigurării împotriva calamităţilor naturale, fiindcă nu există alternativă pentru ca să ajungă la nivelul ţărilor civilizate unde acest tip de asigurare este deja o normă”, a afirmat Alexandru Slusari.

Pierderile suportate de fermieri în acest an ca urmare a secetei sunt estimate la 2,5 miliarde de lei. Potrivit datelor statistice, Republica Moldova deţine o suprafaţă a terenurilor cu destinaţie agricolă de 2 milioane 533,8 mii ha ceia ce reprezintă 74,9% din suprafaţa ţării. În 2012 au fost asigurate doar 4% din plantaţiile agricole.

Articol scris de Virginia Nica

Sursa: eco.md

Ţara noastră va participa, în premieră, la o expoziţie mondială de produse şi tehnologii în domeniul alimentaţiei. Manifestarea va avea loc la Milano, în 2015. Moldova va participa la eveniment cu un stand de produse ecologice.

Costurile participării la expoziţie se ridică la 30 de milioane de lei, bani ce ar putea fi obţinuţi din sponsorizări, dar şi de la Guvern.

„Tema noastră fiind „Hrană pentru planeta Pământ şi energie pentru viaţă”, e o şansă pentru Moldova. Dacă ne dezvoltăm în această direcţie, atunci avem şansa ca roşiile noastre să nu coste trei lei, dar să coste trei euro„, susţine directorul general al Moldexpo, Arcadie Andronic.

„Produsele agricole, produsele bio, vinurile organice, obţinute fără produse chimice, pe soluri curate şi în baza tehnologiilor pure. Deci, intenţia noastră este de a ne prezenta anume ca o ţară producătoare de produse bio”, spune managerul de proiect, Natalia Ivanov.

Pentru a cultiva produse bio sunt necesare îngrăşăminte organice, dar fermierii de la noi utilizează, în special îngrăşăminte minerale.

Expoziţia internaţională de la Milano se va desfăşura în perioada 1 mai – 31 octombrie 2015. Până acum, şi-au anunţat participarea 126 de state şi 60 de corporaţii transnaţionale. Organizatorii prognozează că vor avea peste 30 de milioane de vizitatori. În 2010, Moldova a participat la o expoziţie internaţională, la Shanghai.

Sursa: publika.md