În 2013, proiectul energie şi biomasă va acoperi toată Republica Moldova

Agrobiznes
-
0

În 2013, Proiectul Energie şi Biomasă va fi prezent în toată Republica Moldova. În acest an, Proiectul „Energie şi Biomasă în Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană, se va lansa în 12 noi raioane, astfel acoperind întreaga ţară. 

Străşeni, Taraclia, Căuşeni, Călăraşi, Nisporeni şi Ialoveni sunt primele raioane acoperite în acest an de Proiectul Energie şi Biomasă. Echipa proiectului merge în fiecare raion unde prezintă, în cadrul şedinţelor publice, în detaliu Proiectul Energie şi Biomasă, expune condiţiile pe care urmează să le întrunească satele ce vor să îşi încălzească instituţiile publice cu energie regenerabilă.

La şedinţe sunt invitaţi să participe primarii, antreprenorii agricoli, directorii de instituţii publice din toate satele raionului. Ulterior, comunităţile interesate din raioanele menţionate mai sus urmează să expedieze pe adresa Proiectului Energie şi Biomasă scrisori de intenţie.

„Comunităţile ce vor să îşi instaleze centrale termice de ardere a biomasei vor trece patru etape de selecţie: evaluarea scrisorilor de intenţie, (2) examinarea cererilor de proiect, (3) performanţa energetică a clădirii, (4) evaluarea finală şi aprobarea proiectelor pentru investiţii”, a declarat Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă.

În primii doi ani de activitate, Proiectul Energie şi Biomasă a acoperit 20 raioane şi UTA Gagauz Yeri. 104 comunităţi rurale din aceste regiuni au fost deja selectate să îşi conecteze instituţiile publice la sisteme termice alternative celor existente. În total, în 121 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare şi primării sunt instalate (în proces de instalare) centrale moderne pe bază de biomasă cu sprijinul financiar al Proiectului Energie şi Biomasă.

Peste 75.000 de persoane vor beneficia de energie furnizată sigur şi de confort termic sporit. Noile sisteme termice de încălzire au condus la crearea a 226 noi locuri de muncă, precum şi la crearea a zeci de afaceri noi de producere a peletelor şi brichetelor. Investiţia totală a Proiectului Energie şi Biomasă în aceste localităţi a fost de 8 mln. 143 mii USD, comunităţile contribuind cu 2 mln. 434 mii USD. 

În total, până în 2014, cel puţin 130 de şcoli, grădiniţe, alte instituţii publice îşi vor instala sisteme termice alternative pe bază de biomasă cu bani europeni.

Sursa: biomasa.aee.md

Cum să faci bani dintr-o livadă de pruni

Agrobiznes
-
2
Cum să faci bani dintr-o livadă de pruni

Aprecierile deosebite pe care le are prunul, se datorează productivității mari a pomilor, calității înalte a fructelor, perioadei extinse de valorifi care a acestora, numeroaselor soiuri valoroase, cu coacerea de la foarte timpurie – la foarte târzie și diversității gustului.

Sunt cunoscute multe posibilități de valorificare a fructelor: consum în stare proaspătă, deshidratare, prelucrare ca gem, dulceață, magiun, compot, rachiu etc.,

Cultivarea prunelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje:

  • Plantațiile de prun produc recolte de cca. 15-30 t/ha și pot fi exploatate 20-25 de ani
  • Cererea crescândă pe piața locală și export (pe piața Rusiei și a Belorusiei) pentru prune în stare proaspătă și uscate
  • Investiția se recuperează în mai mult de 2 ani de rod deplin (7 ani de la plantare)
  • Prezența în țară a companiilor care exportă prune în stare proaspătă și uscate, companiilor producătoare de sucuri, gemuri, compoturi etc.

Investiția necesară

Plantația de prune este o investiție capitală pe termen lung, care poate fi exploatată 20-25 de ani. Durata exploatării eficiente depinde de corectitudinea înființării plantației și îngrijirea acesteia în primii 3-4 ani după plantare. Alegerea soiului de prun este determinată de mai mulți factori: cerințele pieței, condițiile climaterice, metoda de cultivare, sistemul de irigare, structura solului, reacție slab acidă sau neutră, apele freatice, etc. Înființarea unui hectar de prune și îngrijirea acestuia până la intrarea în rod (primii 5 ani) necesită cca. 86.9 mii lei pentru 1 ha de livadă.

Piața de comercializare

Prețul angro de comercializare a prunelor a fost mare pentru producători în sezonul agricol 2011, oferta de prune în anul 2011 fiind mult mai mică, comparativ cu anul 2010, cererea a fost mare și în anul 2012. Acești doi factori au condus la prețuri mari de achiziție și comercializare a prunelor. În anul 2012, prețul angro la prune a fost de două ori mai mare, decât în anul 2010 și a constituit 4 – 6 lei/kg (în anul 2010 prețul a fost de 2-2.5 lei/ kg). Fermierii care produc prune au menționat, că au obținut cu 30-40 la sută mai puțin în comparație cu anul 2011.

Totodată, fermierii ce au depozitat prunele în frigidere pentru perioada de 40 zile, au comercializat prune la 9,5-10 lei / kg, care este un preț bun în cazul dezvoltării lanțului valoric și comercializarea fructelor în sezonul când piața nu este saturată.

Principalii cumpărători de prune sunt: comercianții de fructe, care realizează prunele la piețele din Chișinău și alte centre raionale; exportatorii de fructe proaspete; fabricile de sucuri; depozite angro și magazine; producătorii de fructe uscate. Cele mai bune prețuri pot fi obținute în cazul comercializării prunelor în stare proaspătă și uscate însă cu condiția că fructele sunt conforme cu condițiile organoleptice și sunt calibrate după mărime și culoare.

Citește aici despre Tratamente la prun: scheme de protecție și perioade recomandate.

Desfășurarea afacerii

Soiuri de prune. În Moldova sunt cunoscute următoarele soiuri de prune: Ruth Gerstetter, Persicovaia, Ranniaia Hramova, Chișinevscaia ranniaia, Cabardinscaia ranniaia, Vengherca iubileinaia, Tuleu gras Vengherca crupnaia sladcaia, Sopernița, Vinete de italia, Stanley, Senteabrskaia, Vinete de moldova, Prezident, Pozdniaia Hramova etc. Important este ca materialul săditor să fie procurat de la pepinierele licențiate pentru ca antreprenorul să fi e eligibil la accesarea subvențiilor.

Înființarea plantațiilor. Plantațiile de prun se înființează pe pantele interioare cu expoziție nordică, nord – vestică și vestică.

Odată cu desfundatul la adâncimea de 30-40 cm, în sol se încorporează 40 – 60 tone de îngrășăminte organice, 200-350 kg de îngrășăminte minerale complexe la 1 ha. Distanțele optimale de plantare a pomilor sunt de 6×4, 6×3 m (420-556 copaci la hectar).

Pe aceeași parcelă se plantează 3-4 soiuri de prun, astfel alese ca să se polenizeze reciproc și, eventual, să aibă aceeași epocă de înflorire și coacere. Se plantează 4-6 rânduri de fiecare soi.

Întreținerea solului în livadă. Cel mai potrivit sistem de întreținere a solului este înierbarea între rânduri, deoarece permite efectuarea la timp a operațiilor de protecție contra bolilor și dăunătorilor (după ploi, etc.) și iarba cosită servește ca îngrășăminte organice. Pe parcursul vegetației, între pomi, pe rând, se efectuează afânarea.

Administrarea îngrășămintelor. În livezile pe rod, pe solurile cu o fertilitate slabă este necesar să se aplice 40-60 t gunoi de grajd o dată la 3-5 ani.

În cazurile când nu dispunem de îngrășăminte organice se administrează îngrășăminte minerale complexe 300-400 kg/ha. Se recomandă aplicarea îngrășămintelor chimice numai pe rânduri de pomi, pe banda de 1,5-2 m.

Recoltarea prunelor. Perioada optimă de recoltare a prunelor pentru consum în stare proaspătă este determinată de calitățile organoleptice ale fructelor, de rezistența la transportare și păstrare temporară, de culoarea caracteristică soiului respectiv, de mărimea fructelor, de densitatea pulpei, de raportul dintre conținutul substanțelor solubile și acizi organici.

Prunele destinate prelucrării se culeg în faza de coacere deplină, când pielița din jurul pedunculului începe să se zbârcească ușor. La acest moment concentrația de zahăr este maximă, iar produsele obținute ar putea poseda calități deosebit de prețioase.

Recoltarea prunelor se face numai pe timp uscat și răcoros după ce s-a evaporat roua.

Dacă pentru consum proaspăt prunele trebuiesc expediate la distanțe mari, atunci acestea pot fi recoltate cu cel mult 2-3 zile înainte de termenul optim, pentru a rezista mai bine la transport și între timp să-și mai îmbunătățească cât e posibil calitățile.

Prunele pentru export și consum în stare proaspătă se culeg cu mâna în coșuri speciale căptușite în interior cu pânză, sub care se pune talaș mărunțit.

Fructele culese se așează cu grijă în lădiță, iar pentru a preveni vătămarea prunelor, capacitatea coșurilor sau a găleților de recoltare nu trebuie să depășească 5-6 kg.

Analiza veniturilor și cheltuielilor. La respectarea strictă a tehnologiei de producție, plantațiile de prun asigură recolte de 10-25 tone de fructe la hectar, după intrarea lor în plină producție (anul 7-8 după plantare).

Pentru calculul veniturilor s-a folosit recolta medie la hectar de 15 tone. Această recoltă este caracteristică începând cu anul 2-3 de rod, atunci când pomii întră în perioada de plină producție.

Recuperarea investițiilor. Termenul de recuperare a investițiilor la înființarea plantației de prun este un indicator important pentru fermieri la implementarea investiției date. Mărimea investiției necesare pentru plantarea unui hectar de prun constituie suma de 94,879 lei.

Află aici despre Plantarea unei livezi de prun – sfaturi utile.

Reieșind din suma investițiilor și nivelului anual planificat al profitului, termenul de recuperare a investițiilor la plantarea livezii de prun va constitui mai puțin de 2.22 an de rod (sau peste cca. 7 ani după plantare), ceea ce prezintă un interes pentru diversificarea activităților și veniturilor în spațiul rural.

Sursa: Agroinform.md

Ceapa – leguma care l-a îmbogăţit pe un fermier din Cantemir

Agrobiznes
-
2
Ceapa – leguma care l-a îmbogăţit pe un fermier din Cantemir

Nicolai Caireac a fondat Gospodăria Ţărănească „Caireac Ion Tudora” în anul 1996 pe teritoriul satului Dimitrova, raionul Cantemir. Graţie abnegaţiei sale, faptului că este un om energic, onest şi corect în business, hotărât să-şi creeze prin muncă succesul în viaţă, a obţinut rezultate cu care se poate mândri.

Analizând oportunităţile pentru dezvoltarea businessului propriu, a ajuns la concluzia că e posibil să dezvolţi o afacere profitabilă în agricultură şi anume în domeniul producerii cepei pentru mâncare şi sămânţă.

Pe parcursul ultimilor ani, Nicolae a analizat minuţios aspectele economice şi tehnologice ale activităţii de antreprenoriat, a studiat afacerea pe care se pregătea s-o aplice, având posibilitate de a face cunoştinţă cu alte afaceri similare desfăşurate de producători din Moldova şi România. Încetul, cu încetul, a început să se bucure de primele rezultate obţinute, ca, mai apoi, să devină un om de afaceri cu renume în raion, ba chiar şi republică.

Iată că de acum este un antreprenor cu experienţă, deţine metode de producere pe care le poate transmite altor producători. Dacă în anul 1996 N. Caireac producea ceapă pe 3 ha de teren agricol şi obţinea câte 20 tone/ha, în prezent este şi un bun producător de seminţe de ceapă. Seminţele de ceapă sunt solicitate atât pe piaţa internă, cât şi pe cea din România, Rusia şi alte ţări.

Fermierul consideră că cultivarea cepei este o afacere profitabilă şi are următoarele avantaje:

  • ceapa se întrebuinţează pe larg în alimentaţie şi industrie;
  • se bucură de cerere sporită pe piaţa locală şi pe pieţele vecine;
  • se păstrează bine în depozite specializate şi poate fi comercializată la preţuri avantajoase pe tot parcursul anului;
  • este o cultură rentabilă ce permite obţinerea profitului;
  • ceapa este relativ rezistentă la temperaturi scăzute şi îngheţuri etc.

La creşterea cepei Caireac foloseşte cu succes, pe larg sistemul de irigare prin picurare, aplică îngrăşăminte minerale. Respectarea tehnologiei de cultivare a cepei şi orientarea din start spre creşterea intensivă i-a permis să obţină recolte bune cu cheltuieli mici şi un randament al hectarului pe potriva aşteptărilor.

Este important de remarcat, că deja de câţiva ani, alături de ceapă, în G.Ț. „Caireac Ion-Tudora” sunt cultivate roşii şi culturi cerealiere, toate terenurile fiind prelucrate cu tehnica proprie, adică, cu cheltuieli minime. Gospodarul deţine un tractor model MTZ 82, o combină modernă, cu o productivitate înaltă, de producţie germană, semănătoare, cultivator, are şi un depozit pentru păstratul cepei, dar în cele mai dese cazuri comercializează ceapa direct din câmp.

Toată tehnica pe care o deţine în gospodărie a fost achiziţionată exclusiv din profitul obţinut de la comercializarea seminţei şi cepei. Merită atenţie şi faptul că gospodarul a creat 70 locuri de muncă sezonieră pentru locuitorii satului Dimitrovo. Întrebat care este „secretul” succesului obţinut, antreprenorul a răspuns că „de fapt, nu este nici un secret, este doar muncă-perseverentă, cu tragere de inimă, cu speranţă şi încredere, cu dragoste pentru ceea ce ţi-ai pus de gând să realizezi”.

În viitorul apropiat Nicolai Caireac planifică să-şi extindă afacerea. Într-un ceas bun și Doamne ajută!

O plantaţie de căpşuni poate deveni un business profitabil

Agrobiznes
-
0
O plantaţie de căpşuni poate deveni un business profitabil

Un fermier din Criuleni demonstrează că o plantaţie de căpşuni poate deveni un business profitabil şi în condiţiile Moldovei. Astăzi, el asigură cu fructe proaspete o bună parte din supermarkete.

Nu sunt doar delicioase şi sănătoase, dar pot fi şi ingredientele ideale pentru o afacere prosperă în domeniul agricol. Şi dacă în Occident cultivarea căpşunilor şi exploatarea unor adevarate plantaţii aduc venituri însemnate fermierilor, la noi totul este încă la început de cale. Lucru demonstrat şi de faptul că, deşi avem soluri foarte bune, mai mult de jumătate din cererea de pe piaţă este asigurată de căpşunile de import, iar în supermarkete cu greu găseşti producţie autohtonă.

Căpșunărie – model

Gheorghe Uncu din Criuleni este unul dintre puţinii fermieri care demonstrează că se poate face bani şi din căpşuni. Plantaţia lui este amplasată în apropiere de Criuleni, la circa 50 de kilometri de Chişinău. Căpşunăria arată mai degrabă ca una din reclamele occidentale: irigare prin picurare, peliculă semipermeabilă, sere şi frigidere etc.

„În anul 2004, împreună cu un partener din Olanda, am decis să înfiinţăm o plantaţie de căpşuni. Am început cu o suprafaţă mai mică, ca să ajungem acum la nouă hectare. În anul 2006 am cules prima roadă. Când am ieşit cu producţia pe piaţă, puţini credeau că acestea sunt căpşuni moldoveneşti”, povesteşte proprietarul afacerii. Potrivit lui Uncu, în prezent căpşunile sunt livrate în ambalaj special în reţelele de supermarkete din Capitală şi doar puţine ajung în pieţele agricole.

„Nu a fost deloc uşor. Am testat cel puţin 24 de soiuri din toată lumea, ca să alegem patru soiuri – timpurii, medii şi târzii – , ce ne pot asigura, în condiţiile Moldovei, o recoltă bună. Or, nu toate soiurile de căpşuni sunt compatibile cu solurile noastre”, afirmă Gheorghe Uncu.

Despre profit, omul de afaceri nu se grăbeşte să vorbească, dar spune că pentru înfiinţarea unei plantaţii e nevoie de o investiţie de cel puţin 100.000 de lei pentru un hectar, la care se adaugă munca „de la cinci dimineaţa, până seara târziu”. Planurile lui Uncu nu se termină aici. El intenţionează să crească şi alte specii de pomuşoare, mai ales că piaţă de desfacere există.

Când am fost pe plantaţia lui Uncu, câţiva zeci de anagajaţi lucrau de zor. Ei culegeau prima roadă de pe sol deschis. Majoritatea erau femei din satele din jur, angajate sezonier, pentru cel puţin 100 de lei pe zi. Fermierul se plânge că deseori are probleme cu lipsa braţelor de muncă.

Fructe în loc de grâu

„Acesta este un exemplu când şi pe o suprafaţă mică de teren se poate face o afacere prosperă”, susţine Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentaţiei. „Solurile moldoveneşti ar trebui folosite mai pe larg la cultivarea de căpşuni, zmeură sau alte pomuşoare, care aduc o valoare adăugată mult mai mare decât grâul”, a precizat ministrul.

Oficialul a dat asigurări că statul va continua să acorde asistenţă, inclusiv financiară, la dezvoltarea unor astfel de afaceri, care încă sunt puţine la număr.

Sursa: Adevarul.md

Un agricultor moldovean cultivă în pădurile de la noi „Planta Vieţii”

Agrobiznes
-
2
Un agricultor moldovean cultivă în pădurile de la noi „Planta Vieţii”

Nikolai Kiktenko (65 de ani), din Făleşti, este unul dintre moldovenii care a vrut să schimbe flora Moldovei încă în perioada sovietică. Pasionat de ginseng, o plantă utilizată în Asia în alimentaţie şi terapie de mai bine de 5.000 ani pentru proprietăţile sale vindecătoare, bărbatul nu s-a lăsat până nu l-a adaptat la mediul nostru.

„Rădăcina de jen shen măreşte vitalitatea, rezistenţa la oboseală şi boli, este un afrodisiac şi un bun stimulent digestiv. În Moldova cresc multe plante calmante, dar nu şi tonice. M-am gândit că să suplinesc acest gol”, explică antreprenorul.

A adus „planta-minune” din Orientul Îndepărtat rusesc, în 1980. Atunci a cumpărat de la Vladivostok rădăcini şi seminţe de ginseng siberian de toţi banii pe care-i avea la el (12.000 de ruble), fiind sigur de reuşită. „Dintr-o mie de seminţe, s-au prins doar cele mai puternice – 14 bucăţi. Din aceste plante, deja adaptate, am obţinut apoi alte 40. În 1989, statul mi-a oferit 75 de hectare în zona Rediului de Sus, unde sunt păduri naturale, şi am început să lucrez serios”, îşi aminteşte agronomul. Pe atunci, cele mai multe comenzi veneau de la ruşi, însă odată cu destrămarea URSS, ginsengul „moldovenesc” s-a sălbăticit. „Pădurile ne-au fost luate şi aparţin acum Primăriei. Statul n-a mai vrut să investească, aşa că planta a rămas ca un partizan în pădurea Rediului de Sus”, oftează bărbatul.

O comoară ascunsă

„Planta vieţii” creşte în locuri ferite de soare şi este o adevărată comoară ascunsă în codri. Numai un gram de rădăcină costă cinci lei. „La un moment dat, la Bălţi se producea şi un rachiu ce conţinea ginseng, numit «Tonus»”, povesteşte Kiktenko, care are acum o pepinieră de pruni, nuci şi viţă de vie. Înarmat cu hărţi şi ajutat de însemnele din pădure, doar el ştie cum să ajungă la plantaţia de printre copaci. Primeşte şi acum comenzi de la oamenii care-au mai folosit jen shen, dar speră la un ajutor de la stat. „Nu trebuie să-l importăm de peste mări şi ţări, ginsengul poate creşte şi în Moldova. Eu ştiu tot ce trebuie să facem pentru înmulţirea acestuia”, ne asigură omul de afaceri.

„Chintesența bărbatului”

Numele ştiinţific al plantei este Panax Ginseng. Denumirea îşi are originea de la cuvântul chinezesc „Jen shen”, care înseamnă în traducere „chintesenţa unui bărbat”, probabil și datorită formei rădăcinei, care se aseamănă cu un corp uman. În prezent, extractul din rădăcina de ginseng este disponibil în farmacii și poate fi regăsit într-o serie de medicamente naturiste: tincturi, ceaiuri, capsule cu pulbere. Ginsengul siberian are practic aceleași proprietăţi ca și cel chinezesc. Este utilizat pentru tratarea ulcerului, stresului, anxietăţii, durerilor de cap, indigestiei, diabetului, depresiei etc. Folosirea acestuia poate avea și efecte secundare precum insomnia, tulburări digestive sau pierderea concentrării.

Afaceri de succes: Visul american împlinit în Moldova

Agrobiznes
-
0
Afaceri de succes: Visul american împlinit în Moldova

„Aici nu e glamour. E lucru, mult, mult lucru”, ne spune Kelsey Walters, o tânără din SUA care a venit în Republica Moldova acum cinci ani să facă voluntariat. Pe atunci, nici prin cap nu i-a trecut că ea, fiică de businessmani din Oklahoma, se va stabili cu traiul la Săiţi, Căuşeni.

S-a îndrăgostit de pământurile moldoveneşti şi de… Iurie, proprietarul a peste 600 ha de teren arabil pe care îl lucrează cu multă pasiune. Când asculţi povestea lor de dragoste, îţi dai seama de certitudinea expresiei „Dragostea nu are hotare”.

„He-he! Să vedeţi ce harnică e Kelsey. Poate să ia lopata în mâini şi să lucreze cot la cot cu bărbaţii. E foarte bravo, se gândeşte tot timpul la binele angajaţilor”, mărturiseşte paznicul de la intrarea în gospodăria lui Iurie şi Kelsey. În câteva clipe îşi face apariţia şi tânăra din America. Îmbrăcată în haine de lucru, refuză să pozeze pe fundalul unei combine impunătoare. „Pentru mine, nu e o problemă, dar rudelor soţului nu o să le placă dacă voi apărea în ziar în asemenea haine”, ne explică Kelsey, zâmbind larg. Da, acum înţeleg ce înseamnă un zâmbet american..

Urmăm ascultători itinerarul stabilit de fermieră: „Mergem la casa părintească a soţului, apoi vă arăt pământurile noastre, creştem ardei, roşii, castraveţi, porumb, floarea-soarelui, tutun etc. Apoi mergem la sera mea în care cultiv produse agricole ecologic pure… azi trebuie să ajung şi la Chişinău. Ambasada SUA face un barbecue de ziua independenţei SUA, le voi duce nişte roşii şi castraveţi”.

„A venit Iura!”

La casa părintească facem cunoştinţă cu Iurie. Chiar ne era interesant cum arată un moldovean care a cucerit inima unei americane. „Am auzit că a venit o fată din state la noi în sat. De la început, eram doar prieteni, aveam şi un interes comun – agricultura. Deci, aveam despre ce discuta. Chiar dacă Kelsey nu prea vorbea româna, discuţiile noastre puteau dura ore în şir”, îşi aminteşte Iurie. „Eu mă uitam în ochii lui şi vedeam că cuvântul său are valoare”, se grăbeşte să-l completeze soţia.

Kelsey spune că nu va uita niciodată noaptea sau, mai bine zis dimineaţa devreme, în care a făcut cunoştinţă cu viitorul ei soţ. „Începutul lunii decembrie. Era noapte, frig, umed… şi eu nu vorbeam bine româna. Tinerii cu care eram s-au oprit la o staţie să bea câte un pahar de vin. Eu îi rugam insistent să mergem, însă ei… nimic. La un moment dat, toţi s-au ridicat în picioare şi au strigat: „A venit Iura!”, îşi aminteşte Kelsey.

Iurie a venit la volanul unui jeep negru. Kelsey a acceptat invitaţia bărbatului şi a urcat în maşină să se încălzească un pic. Au făcut schimb de numere de telefoane şi Iurie i-a spus doar atât: „Te invit la frigărui, la vară”.

Bărbatul s-a ţinut de cuvânt. „Mare mi-a fost mirarea când am văzut-o pe Kelsey cu sacoşele pline cu tot felul de bunătăţi”, îşi aminteşte Iurie. Tânăra a încercat să aplice vechea metodă de cucerire a inimii bărbatului, i-a pregătit o salată delicioasă cu busuioc. Oops!, dar lui Iurie nu-i place busuiocul. „Am gustat salata şi… am spus că e foarte bună”, zâmbeşte Iurie.

Pasiunea comună pentru agricultură i-a apropiat şi mai mult. Consătenii lui Iurie însă au început să vorbească despre intenţia lui Iurie de a merge în America. „Le-am explicat din start că nu am nevoie de America, sunt cu Kelsey pentru că o iubesc. Aici e familia, lucrul meu, pământurile”, povesteşte Iurie.

Problema agricultorului din Moldova

Agricultura pentru Iurie nu a fost un vis. De-a lungul anilor, s-a aventurat în tot felul de afaceri, iar în 2003 fostul director al colhozului din sat i-a propus o afacere: „Avea peste 1400 de ha de pământ şi o datorie de peste 700 de mii de lei. Pe atunci, aceştia erau bani”. Nu a stat mult pe gânduri şi a acceptat propunerea. „Treptat, datoriile au crescut până la 3 milioane şi ceva, dar am intrat în joc. Agricultura e aşa o chestiune, dacă te-ai apucat de ea, nu te mai poţi lăsa”, constată bărbatul.

Parteneriatul cu fostul director de colhoz însă nu a dat roade, astfel Iurie s-a pomenit fără companion, fără utilaj tehnic şi cu 600 de ha de pământ. „Mi-a rămas doar un tractoraş vechi şi dorinţa de a merge înainte”, relatează agricultorul.

După ce a întâlnit-o pe Kelsey, a înţeles care e problema agricultorului din R. Moldova. Au investit în echipament performant, în seminţe de calitate, pe multe din acestea le aduc chiar din SUA, au implementat noi tehnologii de cultivare. Şi ceea ce este mai important: ecologia! „Un produs trebuie să fie ecologic. Urmăresc cu atenţie cu ce sunt stropite legumele. La ţară cum se face? Cineva a stropit legumele şi, dacă i-a mai rămas, îi dă şi vecinului”, spune revoltată Kelsey.

Dezmierdată de soţ Kelsurica, este foarte categorică în acest sens. I-a prevenit pe toţi că e vai ş-amar de capul celui care va îndrăzni, fără înştiinţarea ei, să-i stropească legumele cu pesticide. „Am o seră cu legume ecologice pe care planific să o extind până la un hectar. Sper că vom fi primii care vor pune pe masa oamenilor din R. Moldova produse ecologic pure, iar restul agricultorilor ne vor urma exemplul”, speră Kelsey.

Iurie împărtăşeşte dorinţa soţiei sale. Au un vis comun – să practice agricultura. „Am slăbit de atâta muncă. Pantalonii pe care îi vedeţi acum pe mine au fost ajustaţi o dată, acum îmi sunt din nou largi. Dar îmi cumpăr eu alţii, dacă va fi roadă”, spune zâmbind Kelsey Walters de la Săiţi.

Sursa: Jurnal de Chișinău

O femeie de afaceri din Briceni ne spune care este reţeta succesului în afacerile agricole

Agrobiznes
-
0
O femeie de afaceri din Briceni ne spune care este reţeta succesului în afacerile agricole

Tatiana Căpățână este o femeie de afaceri din satul Cotiujeni, raionul Briceni. Acum 7 ani a inițiat o afacere cu mere și n-a dat greș. După mari străduințe a reușit să acceseze un credit oferit de Fondul pentru Provocările Mileniului (FPM). Cu banii obținuți antreprenoarea a construit un frigider cu o capacitate de 400 tone, în care a fost depozitată deja recolta de mere din anul curent.

Deși are un profil profesional departe de cel agricol și a lucrat mai bine de 20 ani în domeniul medical, în 2005, Tatiana Căpățână, împreună cu soțul său, decide totuși să își asume riscul de a iniția o afacere în domeniul agricol. La prima vedere pare a fi o fire modestă, dar reușește să îmbine iscusit toate rolurile pe care le are în viață: mamă, soție, bunică, profesionistă, manager, negociatoare și o împătimită a afacerii pe care o conduce cu succes.

În prezent antreprenoarea are în proprietate peste 27 ha de terenuri agricole, dintre care majoritate este livadă de tip intensiv, unde sunt cultivate 6 soiuri de mere foarte solicitate pe piață, care sunt exportate preponderent în Federația Rusă și Belarus, conform unui raport al FPM.

„Vom putea avea venituri în agricultură dacă vom ieși pe piață doar cu producție calitativă, sortată și păstrată în condiții adecvate, care sunt impuse de cumpărător. Iar creditul acordat de FPM Moldova îmi permite să am condițiile optime pentru păstrarea merelor și să sper la o creștere a veniturilor”, a menționat antreprenoarea.

La întrebarea care au fost factorii ce au determinat-o să inițieze o asemenea afacere, Tatiana Căpățână mărturisește că cea mai mare motivație pentru ea a fost bunăstarea copiilor săi. Ulterior însă, aspirația personală a inclus și soarta colectivului de angajați care muncește pe câmpurile SRL-ului pe care îl conduce și pe care îi percepe drept membri ai familiei.

La lucrările sezoniere numărul de angajați ajunge la circa 20-30 persoane, care sunt antrenați în diverse activități. Construcția frigiderului, în opinia femeii de afaceri, a venit ca o soluție la problema comercializării merelor la un preț mai atractiv.

„În viitorul apropiat este preconizată achiziția unei linii de sortare și eventual, procurarea tractoarelor necesare pentru lucrările din livadă. Dacă va fi amenajată hala de sortare, vor fi create alte noi locuri de muncă, că doar nu poate pleca toată lumea peste hotare”, spune femeia de afaceri.

Antreprenoarea spune că toate dificultățile pe care le-a avut a încercat întotdeauna să le rezolve cu tact și profesionalism. Remarcă totuși o problemă, că agricultura autohtonă este dependentă de condițiile climaterice, dar și această dependență poate fi remediată prin instalarea irigării prin picurare și prin plantarea soiurilor mai rezistente.

În rest, faptul că are o familie, un colectiv unde muncesc multe femei harnice și responsabile nu-i permite să cedeze greutăților și să le dezamăgească așteptările.

Doar fermierii care vor planta livezi cu productivitate mare se vor alege cu subvenţii de la stat

Agrobiznes
-
0

Statul schimbă regulile de joc în timpul jocului. Fermierii care vor planta livezi tradiţionale nu vor avea parte de bani de la buget. Se vor alege cu subvenţii doar cei care vor crea livezi cu productivitate mare. Modificările au intrat în vigoare după aprobarea, la sfârşitul lunii februarie, a Regulamentului de subvenţionatre a producătorilor agricoli.

Bani de la stat vor primi fermierii care vor planta cel puţin 1250 de pomi pe un hectar. Măsura i-a luat prin surprindere pe mulţi agriculturi. Ghenadie Ceban a cheltuit deja 70 de mii de lei. El spune că ar fi investit mai puţin, dacă ar fi ştiut că nu vor fi acordate subvenţii.

„Am cumpărat pomii, am înregistrat o gospodărie ţărănească, am deschis cont în bancă, am făcut analiza solului. Am făcut un proiect care ne-a costat opt mii de lei şi am sperat la acest ajutor din partea statului”, a menţionat Ceban.

Afectaţi sunt şi unii proprietari de pepiniere. Ei spun că fermierii renunţă la puieţii contractaţi deja.

„Două milioane şi ceva pierderi, sunt destul de mari. Trebuia să ne preîntâmpine cu un an, doi înainte, apoi să ne schimbe legea”, a spus Valeriu Gojan producător de material săditor.

Reprezentanţii Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură spun că statul va da bani doar pentru livezile cu productivitate mare.

„Au sisteme de irigare, sisteme de protecţie împotriva riscurilor şi care vor crea acele condiţii de competitivitate în vederea desfacerii producţiei pe pieţele externe”, a explicat directorul-adjunct al Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, Nicolae Ciubuc.

Potrivit datelor oficiale, în ţară sunt peste 78 de mii de hectare de livezi. Doar 15 la sută sunt superintensive.

Sursa: publika.md

Sfaturi utile: tehnologia de cultură a sfeclei de zahăr

Agrobiznes
-
0
Sfaturi utile: tehnologia de cultură a sfeclei de zahăr

Amplasarea culturii

Rotaţia culturii are un rol deosebit de important pentru sporirea producţiei de sfeclă de zahăr. Sfecla de zahăr este bine să se cultive după cerealele păioase, în special după grâu şi orz de toamnă. Se poate cultiva cu succes după leguminoase anuale, cartof de vară şi in de ulei, după care terenul se poate pregăti devreme şi în bune condiţii.

Atenţie! Nu se va cultiva sfeclă de zahăr după porumb, floarea-soarelui, ovăz, rapiţă, muştar, sorg, iarbă de Sudan şi nici după culturile succesive erbicidate cu substanţe triazine. Amplasarea culturii intensive de sfeclă de zahăr se va face în zonele tradiţionale ale acestei culturi, pe tipurile de sol de tip cernoziom sau pe alte tipuri de sol profunde, fertile, bine structurate, un un pH cuprins între 6,7 şi 8,4. De asemenea, cultura de sfeclă de zahăr se va amplasa cu prioritate în condiţii de irigare sau pe terenuri cu aport freatic. Se va evita cultivarea sfeclei de zahăr după ea însăşi la mai puţin de 4-5 ani, pentru a nu se resimţi efectul nefavorabil al oboselii solului sau al transmiterii de boli şi dăunători specifici.

Lucrările de pregătire a solului

Lucrările de bază ale solului reprezintă elementul tehnologic principal, deoarece creează condiţii favorabile pentru o bună circulaţie şi înmagazinare a apei, a unui raport favorabil apă-hrană-aer pentru creşterea plantelor. Arăturile de vară şi de toamnă, care se execută pe solurile mijlocii şi grele, se vor face la adâncimea de 27-29 cm, cu plugul cu scormonitor în agregat cu grapă stelată; după arăturile de vară, se vor executa lucrări cu grapa cu discuri, în funcţie de gradul de îmburuienare.

La arătura de vară şi de toamnă, executată mai devreme, după cel puţin o discuire, terenul se va nivela încă din toamnă cu nivelator sau cu grapa cu discuri prevăzută cu lamă nivelatoare. Lucrarea este importantă pentru evitarea stagnării apei şi în mod deosebit pentru asigurarea uniformităţii semănatului, a lucrărilor de întreţinere şi pentru o bună recoltare a culturilor de sfeclă de zahăr.

Fertilizarea

Sfecla de zahăr este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive din sol. Pentru o tonă de rădăcini şi frunze, realizează un consum de 4-5 kg azot, 1,5-2 kg fosfor, 5,5-6 kg potasiu, 2,5 kg calciu şi 1,5 kg mangan. Se va folosi în mod deosebit fertilizarea organică a întregii suprafeţe cu gunoi de grajd, bine fermentat, în doză de 40-50 de tone la hectar, pentru a obţine producţii de peste 50 de tone la hectar sfeclă de zahăr. Fertilizarea organo-minerală echilibrată asigură folosirea eficientă a apei totale din sol (precipitaţii şi irigaţii) şi o eficienţă economică ridicată a culturii.

Se vor folosi doze de 5 tone la hectar de resturi organice şi îngrăşăminte complexe de tipul N 180P100K80 sau 30 de tone de gunoi de grajd şi N120P80K80. Îngrăşămintele cu fosfor, cu potasiu sau complexe cu două sau trei elemente nutritive se administrează numai sub arătura de bază. Îngrăşămintele cu azot se aplică, în principal, la pregătirea terenului în primăvară, până la 50%, şi restul se completează până la o doză recomandată în perioada de vegetaţie, cu praşilele I şi a II-a mecanice.

Ca fertilizare chimică unică, se recomandă formula N240P80K80 pentru producţii de peste 65-75 tone la hectar. Pe terenurile cu pH-ul mai mic de 6,2 se vor aplica amendamente calcaroase, 4-5 tone la hectar, sub formă de praf de var sau 5-6 tone la hectar, fosfogips, încorporate prin arătură adâncă. Pe aceste soluri se recomandă aplicarea nitrocalcarului, în doză de 500-600 kg la hectar substanţă brută. Atenţie! Nu se va folosi fertilizarea unilaterală cu azot.

Pregătirea patului germinativ

Se va face, de preferinţă, cu combinatorul, format din grapa cu colţi reglabili + grapa elicoidală + tăvălug croschilet, care afânează solul la 4-5 cm. Lucrarea se execută imediat la desprimăvărare, pentru a asigura strat afânat pe adâncimea de semănat şi strat tasat sub sămânţa încorporată în sol, la adâncimea de 2-4 cm.

Sămânţa

Se va acorda o atenţie deosebită calităţii seminţei, care trebuie să aibă certificat de calitate şi care diferenţiază sămânţa de la soiurile monogerme cu greutatea a 1.000 de boabe (MMB) de 15-20 grame, de cele plurigerme, care au MMB de 20-35 de grame. Din această cauză, norma de sămânţă este mai mică la soiurile monogerme. La soiurile monogerme, se poate face semănatul de precizie la distanţe egale pe rând, de 15-18 cm, ceea ce uşurează foarte mult răritul culturii. Soiurile ce se pot cultiva în ţara noastră pot fi găsite în Lista soiurilor şi a hibrizilor cultivaţi în România, recomandate pentru fiecare zonă a ţării în parte.

Semănatul

Se va executa primăvara cât mai devreme, când se poate intra pe teren şi în sol s-a realizat temperatura de 3-4 grade Celsius, pentru ca, în condiţiile unui an normal, să se încheie lucrarea până în intervalul 20-25 martie. Densitatea optimă recomandată este de 250-270 de mii glomerule germinabile şi 90-100 mii plante la hectar. Semănatul se va face echidistant, la 45 cm, în cazul semănării cu semănătoarea cu sau secţii pe suprafeţele ce se vor recolta mecanizat şi cu semănătoare SPC cu 8 secţii în benzi, după schema 45-60-45-45-45-60-45.

Atenţie! Semănătoarea va fi echipată cu brăzdare patină mică prevăzute cu limitatoare de adâncime. Discurile distribuitoare vor avea marginea subţiată la 0,8 mm şi vor avea 34 de orificii de 1,8 mm pentru soiurile monogerme, 40 de orificii de 2 mm pentru sămânţa plurigermă. Viteza de semănat va fi în funcţie de utilajul folosit, în ultima perioadă apărând utilaje complexe de semănat sfeclă de zahăr.

Intreţinerea culturii

Deoarece sfecla de zahăr este o plantă pretenţioasă la lucrările de întreţinere, după 10-12 zile de la semănat se va aplica o praşilă oarbă folosind cultivatorul echipat cu cuţite-săgeată şi discuri pentru protecţia rândurilor. La apariţia primei perechi de frunze adevărate, se va începe răritul, dacă prin controale zilnice se constată că nu există pericol de atac al dăunătorilor din sol.

Lucrarea de rărit se va termina până la apariţia celei de-a III-a perechi de frunze adevărate, deoarece orice întârziere duce la pierderi mari de producţie, care pot fi până la 20-25% din producţia planificată. Se vor aplica minimum 3 praşile mecanice, care încep de la apariţia rândurilor şi apoi la un interval de 12-15 zile, şi două praşile manuale, care se pot completa cu un plivit manual al vetrelor infestate de buruieni, în funcţie de efectul combaterii chimice. Viteza la praşilele mecanice va creşte de la 3,8 km/h la praşila I, la 7,2 km/h la praşila a III-a.

Combaterea chimică a buruienilor

Se va face în funcţie de numărul de buruieni, de speciile existente şi de mijloacele mecanice de care dispun cultivatorii. Este recomandat ca aceştia să pună în aplicare tratamentele indicate de specialiştii agronomi din fiecare zonă a ţării. Lista erbicidelor care pot fi folosite pentru combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr se regăseşte în CODEX-ul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi folosite în România la nivelul fiecărui an agricol.

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor

Se face conform indicaţiilor primite din partea Laboratorului Ftosanitar Judeţean, prin buletinul de avertizare emis la apariţia fiecărei boli sau specii de dăunători. În conţinutul buletinului se descrie boala sau atacul de dăunători, se menţionează substanţele chimice care urmează a fi folosite în doză şi momentul aplicării, dar şi măsurile de protecţie specifice în executarea acestor tipuri de tratament.

Irigarea culturii

Dacă de la semănat până la 1-10 iunie timpul este secetos, se va aplica o udare de răsărire cu normă de udare de 250-300 metri cubi de apă la hectar. Dacă seceta continuă, se va aplica o udare cu normă de udare de 500-600 metri cubi de apă la hectar, dacă umiditatea solului scade sub 50% IUA (intervalul umidităţii active). Dacă în perioada critică, până la 25 august, în sol se va menţine umiditatea solului sub 50% IUA, se poate aplica prima udare normală între 1 şi 10 iunie, după care urmează 1-2 udări, cu normă de 600-700 metri cubi de apă la hectar, la interval de 12-15 zile. Dacă perioada între 25 august şi până la recoltare, respectiv luna septembrie, este secetoasă, se poate aplica ultima udare, cu o normă de udare de 500-600 metri cubi de apă la hectar, dacă solul este foarte uscat. Norma generală de irigare va fi cuprinsă între 2.400 şi 3.000 de metri cubi de apă la hectar, administrată în 3-4 udări în anii secetoşi şi 2-3 udări în anii normali din punct de vedere al precipitaţiilor.

Recoltarea

Se poate face sub formă semimecanizată, cu dislocatorul, sau mecanizată, cu utilaje de recoltat moderne care recoltează sfecla de zahăr în două faze, şi anume: decoletează sfecla şi apoi se scot rădăcinile, care sunt încărcate automat în mijloacele de transport.

Sursa: Agrimedia.ro

1...1.9561.9571.958...1.968Pagina 1.957 din 1.968