Rosselhoznadzor introduce interdicția importului de produse vegetale din Moldova

0

Rosselhoznadzor anunță că „este nevoit să revină la restricțiile impuse în 2022 pentru importul de produse sub carantină din Republica Moldova începând cu 4 decembrie 2023”.

Potrivit anunțului instituției, motivul interdicției este continuarea detectărilor sistematice în legume și fructe a obiectelor de carantină „capabile să provoace daune de miliarde de dolari agriculturii ruse”.

În plus, motivul ar fi lipsa răspunsurilor din partea autorității competente moldovenești la notele Rosselhoznadzor pentru fiecare încălcare și neadoptarea de măsuri eficiente pentru a preveni livrarea de produse infectate ar fi motivul.

Astfel, este interzis importul de mărfuri sub carantină din următoarele regiuni: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Ceadîr-Lunga, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni, precum și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia și municipiile Chișinău și Bălți.

Comunități rezistente la schimbările climatice prin abilitarea femeilor, proiect susţinut de Suedia şi PNUD

0

Treizeci de localități din ţară și-au îmbunătățit serviciile publice și infrastructura socială și au devenit mai reziliente la schimbările climatice, iar 120 de femei cu activitate economică în gospodării casnice și 11 antreprenoare au dezvoltat afaceri reziliente la schimbările climatice și au creat locuri de muncă, inclusiv în mediul rural.

Asta datorită proiectului „Comunități rezistente la schimbările climatice prin abilitarea femeilor”, finanțat de Suedia și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), rezultatele căruia au fost prezentate, la Leova.

Prezentă la eveniment, Katarina Fried, ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, a menționat că:

„Prin intermediul proiectului, Cooperarea suedeză pentru reforme în Moldova și-a propus să construiască comunități incluzive, durabile și reziliente și să creeze un mediu favorabil pentru abilitarea economică, socială și educațională a femeilor.

Totodată, proiectul a inclus un mecanism de promovare a bunăstării multidimensionale, prin încurajarea accesului la resurse și oportunități, în special pentru femei. Ne bucurăm că acest proiect a utilizat instrumente și practici reziliente la schimbările climatice și ecologice pentru a adapta comunitățile rurale la efectele schimbărilor climatice”.

Proiectul „Comunități rezistente la schimbările climatice prin abilitarea femeilor” a fost implementat pe parcursul a patru ani în 30 de localități-țintă din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană și raionul Dubăsari, aflat în zona de securitate.

„Parteneriatul cu autoritățile publice locale, societatea civilă și femeile care s-au implicat în această inițiativă a fost cheia succesului în implementarea proiectului.

Pe lângă sprijinul financiar nerambursabil, beneficiarele proiectului au avut parte de mentorat pentru a-și spori reziliența și a promova practici ecologice, ceea ce le-a permis nu doar să aplice soluții durabile, ci și să devină mai încrezătoare atunci când abordează provocările de mediu. Bunele practici vor fi preluate și replicate în cât mai multe comunități locale, astfel încât să abilităm în special femeile din mediul rural”, afirmă Valeria Ieșeanu, reprezentant  PNUD Moldova.

Potrivit statisticii, femeile din mediul rural sunt de patru ori mai predispuse la sărăcie, sunt subreprezentate în procesul de luare a deciziilor și sunt mai vulnerabile la schimbările climatice.

Din acest motiv, proiectul a contribuit la sporirea accesului femeilor la activități alternative de generare a veniturilor prin oferirea de granturi și mentorat.

Beneficiarele au utilizat asistența financiară nerambursabilă pentru construirea de sere și instalarea sistemelor de irigare prin picurare pentru cultivarea legumelor, pomușoarelor sau plantelor medicinale, implementarea sistemelor de energie regenerabilă pentru prelucrarea legumelor, dezvoltarea unor pensiuni agroturistice, modernizarea afacerilor apicole și extinderea plantațiilor melifere, managementul gunoiului de grajd etc.

Cu ajutorul proiectului, 30 de comunități au obținut granturi în valoare de până la 20 mii de dolari fiecare pentru sporirea rezilienței, ca rezultat, peste 263 mii de persoane din aceste localități beneficiază de servicii publice și infrastructură socială îmbunătățite, cum ar fi sistem modern de management al deșeurilor, teritorii reabilitate prin împădurire și amenajare, râuri cu albii curățate și teritorii adiacente amenajate.

Unele localități au obținut acces la sisteme energetice alternative, inclusiv în instituții publice.

Dialog european: Întâlnirea reprezentanților sectorului agricol cu europarlamentarul Dacian Cioloș

0

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în comun cu Asociațiile de profil agricol au avut, astăzi, o întrevedere cu Dacian Cioloș, deputat în Parlamentul European.

În mesajul de deschidere a ședinței, viceprim-ministrul Vladimir Bolea a exprimat gratitudinea, apreciind angajamentul europarlamentarului de a asculta provocările comunității agricole și de a veni cu răspunsuri relevante în legătură cu preocupările specifice sectorului agricol.

„Suntem onorați să vă avem, astăzi, alături și suntem recunoscători că beneficiem de sprijinul Dvs. în parcursul nostru european. Ministerul alături de asociațiile de profil este conștient că suntem într-o etapă importantă, că sunt necesare eforturi conjugate și determinare, iar experiența Dvs. este un element cheie în atingerea obiectivelor propuse”, a menționat Vladimir Bolea.

Dacian Cioloș s-a referit la criteriile pe care trebuie să le îndeplinească sectorul agricol pentru a putea comercializa produsele autohtone pe piața UE, menționând că, atenția trebuie să fie focusată pe asigurarea siguranței, sănătății, protecției mediului și alte aspecte relevante pentru consumatori.

„Piața europeană este un avantaj, având 500 milioane de consumatori, dar este și un șoc competitiv pentru care trebuie să fiți pregătiți atât cu investițiile, cât și cu reformele administrative, mai ales în structurile responsabile de domeniile sanitar-veterinar și fitosanitar. Legislația europeană e una comună, autoritățile naționale sunt cele însărcinate să o aplice, iar Comisia Europeană face controale. Când se constată că autoritățile naționale nu respectă legislația europeană, atunci Comisia Europeană blochează produsele respective pe piața europeană”, a menționat Dacian Cioloș.

Reprezentanții asociațiilor de profil au avut oportunitatea să acorde întrebări și să obțină răspunsuri care îi vor ajuta la luarea deciziilor mai informate în ramurile în care își desfășoară activitatea.

Dialogul a vizat preponderent, cerințele, oportunitățile și beneficiile pentru sectorul agroalimentar; mecanismele de reglementare a producției, comerțului și prelucrării produselor agricole; recomandări pentru a spori gradul de aliniere a sectorului agroalimentar al Republicii Moldova la standardele și normele comunitare.

De asemenea reprezentanții sectorului agricol au pus în discuție și alte subiecte legate de oportunitățile de accesare a fondurilor pentru cofinanțarea investițiilor în infrastructura feroviară, în cea de procesare, precum și posibilitățile de lansare a programelor care să contribuie la creșterea economică în comunitățile agricole.

Agricultorii nu renunță. Vor continua protestele și săptămâna viitoare

0

Agricultorii spun că vor protesta și luni, inclusiv ar putea organiza un marș cu tehnica agricolă. Aceștia au claxonat mai bine de jumătate de oră în semn de protest, transmite radiomoldova.md.

În prezent câțiva reprezentanți ai Asociației Forța Fermierilor se află la Guvern și așteaptă să discute cu o delegație de europarlamentari

Decizia fermierilor a fost luată după ce astăzi ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a menționat că moratoriul pe achitarea datoriilor față de toți creditorii cu anularea penalităților de la bănci până la 31 octombrie 2024 nu poate fi aplicat sub nicio formă, deoarece nu există un cadru legal care ar permite o astfel de intervenție.

„Nu are nimeni dreptul să intervină între bancă și agentul economic care și-a luat credit, între o persoană juridică, inclusiv cineva care a vândut grâu la altcineva. Din acest considerent, noi, ne axăm pe lucruri care pot fi făcute, să identificăm cu cadru legal în baza căruia noi să putem interveni și să venim cu suport real și legal pentru agricultorii din Republica Moldova, producătorii de cereale”, a menționat Vladimir Bolea.

Amintim că cerințele fermierilor rămân aceleași, anunțate anterior. Ei solicită Guvernului să introducă moratoriu pe achitarea datoriilor față de toți creditorii cu anularea penalităților de la bănci până la 31 octombrie 2024.

De asemenea, ei cer ca anul viitor, 50% din Fondul Național de Dezvoltare a agriculturii și mediului rural să fie acordat în calitate de plată directă pentru suprafețele de floare soarelui și porumb cultivate în anul 2023.

Procedura de înregistrare pentru micii producători și pensiunile turistice va fi simplificată

0

Activitatea în domeniul alimentar va fi facilitată. Parlamentul a votat în lectura a doua, astăzi, proiectul de lege elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în comun cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Scopul proiectului constă în optimizarea documentelor necesare pentru obținerea actelor permisive eliberate în domeniul siguranței alimentelor și simplificarea procesului de certificare a alimentelor, precum și sporirea supravegherii serviciilor prestate în alimentația publică.

Astfel, va fi simplificată procedura de înregistrare pentru micii producători, producătorii artizanali și pensiunile turistice.

Documentul mai propune modificarea unor acte normative care reglementează:

  • activitatea cu produse de uz fitosanitar și cu fertilizanți; 
  • activitatea sanitar-veterinară;
  • desfășurarea activităților de comerț pe teritoriul Republicii Moldova;
  • reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător; igiena produselor alimentare;
  • siguranța alimentelor etc.

Printre prevederile proiectului de lege se regăsesc excluderea certificatului de inofensivitate (la export sau reexport) pentru produsele alimentare, inclusiv cele ambalate; simplificarea procedurii de eliberare a autorizației sanitar-veterinare pentru mijloacele de transport; reducerea frecvenței prelevării de probe adaptată specificului și dimensiunii întreprinderii, cu condiția ca siguranța produselor alimentare să nu fie compromisă etc.

Totodată, modificările operate vin să îmbunătățească cerințele de igienă față de echipamentele, mijloacele de transport și/sau containerele utilizate pentru recoltarea, transportul sau depozitarea produselor alimentare primare.

Se propune autorizarea sanitar-veterinară obligatorie a halelor și a pavilioanelor pentru comercializarea produselor alimentare de origine animală.

De asemenea, sunt prevăzute noi reglementări privind retragerea sau rechemarea produselor alimentare neconforme sau nesigure plasate pe piață.

O altă prevedere a proiectului se referă la pensiunile turistice și agroturistice cu servicii de pregătire și servire a mesei. Acestea vor putea să producă vin din materia primă proprie, iar vinul va putea fi servit sau comercializat direct consumatorilor.

În proiect este reglementată și procedura de eliberare a certificatului de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor, act emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care atestă că activitățile de producție, procesare și depozitare, import și export a produselor alimentare de origine nonanimală, activitățile din domeniul alimentației publice și din domeniul comerțului cu alimente corespund reglementărilor din domeniul alimentar.

Operatorii din domeniul alimentar vor putea obține acest certificat în baza unei cereri și vor achita pentru act suma de 150 de lei.

Prevederile proiectului vor intra în vigoare, cu unele excepții, la expirarea a două luni de la data  publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

Vicepremierul Vladimir Bolea a prezentat soluțiile autorităților pentru situația actuală în sectorul agricol

0

Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a susținut, astăzi, un briefing de presă unde a sintetizat ultimele acțiuni întreprinse și decizii luate în vederea identificării și soluționării problemelor financiare ale agricultorilor care cresc cereale.

Oficialul a pus în lumină următoarele aspecte cheie:

Prima noastră acțiune deja s-a întâmplat: Comisia privind constatarea incapacității de plată a fermierilor și-a început activitatea. Comisia va elabora o listă a agenților economici care se află în prag de faliment și va veni cu măsuri țintite pentru aceștia.
Tot aici vreau să menționez că, urmare a recomandărilor noastre de a solicita de la Camera de Comerț și Industrie eliberarea Avizului de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligațiilor contractuale, în ultima săptămână s-au înregistrat deja 15 cereri de solicitare a certificatelor care atestă forța majoră. Cu aceste certificat, agricultorii vor merge la bănci pentru a justifica imposibilitatea de a îndeplini obligațiile contractuale.

O altă claritate pe care vreau să o fac pentru ca fermierii și cetățenii să înțeleagă mai bine deciziile pe care le luăm este faptul că: așa zisul moratoriu solicitat din partea fermierilor nu poate fi instituit. Argumentul este că acest lucru nu se încadrează în prevederile legale. Mai mult decât atât, chiar și Comisia pentru Situații Eexcepționale nu are această atribuție, pentru că nicio entitate guvernamentală nu are dreptul să se amestece sau să intervină în afacerile private.

Ceea ce putem noi să facem este să identificăm soluții în mod colaborativ. Astăzi, agenda mea prevede, chiar începând cu minutele următoare, o întâlnire cu exponenții sistemului bancar, pentru a discuta despre posibilitățile care există în scopul atenuării situației.

Urmează ca ei să livreze datele financiare ale fermierilor care au luat credite și acum sunt incapacitate de întoarcere a datoriilor. Comisia va studia aceste date pentru a determina cum și de când au fost acumulate aceste datorii. Profilul fermierilor care se află în prag de faliment este diferit. Industria agricolă este variată și există multe aspecte care pot influența situația financiară a unui agricultor.

Trebuie să recunoaștem că există și din cei care au efectuat investiții iraționale sau au luat decizii financiare eronate de-a lungul timpului.  Alții au avut deja mai multe restructurări financiare, iar acestea vin la pachet cu anumite riscuri și repercusiuni.  Din acest motiv fiecare acțiune trebuie să fie rațională. Comunicarea eficientă între părți este unica modalitate de a îmbunătăți situația celor care întâmpină dificultăți financiare.

Tot astăzi, voi avea o ședință cu importatorii de inputuri, pentru a discuta despre costurile și prețurile acestora.

Până la finalul săptămânii voi avea o discuție și cu reprezentații instituțiilor nebancare, pentru a clarifica toate aspectele care țin de sectorul agricol și de fermierii expuși riscului de insolvabilitate.

Subliniez că, după discuțiile de săptămâna trecută, cât și cele avute marți cu fermierii, noi lucrăm pe toate direcțiile în paralel pentru a  identifica  un cadru legal pentru gestionarea dificultăților financiare ale fermierilor.

Reiterez că, propunerea de a redirecționa către fermierii de pe platforma Forța Fermierilor 500 mln lei plăți compensatorii din fondul AIPA pentru anul 2024 și 200 mln lei din fondul de intervenție a Guvernului nu este susținută de către Guvern și este considerată o măsură discriminatorie față de ceilalți fermieri și antreprenori agricoli din Moldova.

Soluțiile pe care le are astăzi Guvernul sunt următoarele:

  1. Comisia lucrează deja pentru a stabili gravitatea și complexitatea situației. Totodată, sunt definitivate listele fermierilor afectați. Comisia va analiza cazul fiecărui fermier, va determina perioada pentru care aceștia au acumulat datorii și astfel vom avea soluții țintite pentru fiecare caz în mod separat.
  2. Ulterior, Guvernul va identifica resurse în funcție de analiza și de recomandările Comisiei.

Vă asigur că sunt aici pentru a identifica oricare posibilitate care ne va scoate din acest impas, iar pentru a avansa eu voi rămâne angajat în procesul de muncă la minister, or, toată lumea are nevoie ca discuțiile să se materializeze în rezultate.

Totodată, vă reamintesc că, depunem maxim efort să susținem sectorul agricol, care este o prioritate pentru Guvern, iar în acest sens, fondul de subvenționare a fost majorat, suportul financiar de 200 milioane a fost deja virat pe conturile fermierilor, iar alte mijloace de suport vor continua să fie integrate în politica de susținere a fermierilor. Doar că toate acestea vor fi făcute în limita bugetului disponibil pe care îl are țara noastră.  

Vă mulțumesc pentru timp, chiar în aceste clipe mergem la discuții cu sectorul bancar și vom reveni cu detalii despre fiecare progres înregistrat. Între timp, îi chem pe toți la calm și la raționament, cei care au situație de forță majoră să aplice pentru a obține certificatul.

Atât eu, cât și colegii mei, vor continua să informeze opinia publică despre mersul lucrurilor și ne dorim să fie tratat subiectul cu echidistanță și transparență maximă, fără a lăsa loc de interpretări eronate.

EUROSFAT 2023: Grupurile parlamentare europene susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

0

Aspirațiile europene ale Republicii Moldova vor fi susținute în continuare de către grupurile parlamentare europene, iar viteza de aderare la UE depinde de ritmul reformelor care vor continua să fie implementate.

În prezent, parcursul european al Moldovei este garantat, iar în acest ritm, în câțiva ani, Moldova va fi pregătită să adere la UE.

Acestea sunt principalele concluzii din cadrul celui mai mare forum românesc de afaceri europene – EUROSFAT, care s-a desfășurat în ziua de 28 noiembrie, în premieră, la Chișinău.

Evenimentul a adunat pe aceeași platformă oficiali europeni, alături de experți din România și Republica Moldova, care au abordat cele mai stringente subiecte privind implementarea reformelor necesare pentru aderarea Republicii Moldova la UE și conservarea valorilor europene prin prisma bunei guvernări, a democrației și a statului de drept.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European:

Sunt mândră că Parlamentul European a avut un rol în acest sens, fiind prima instituție a UE care a cerut Republicii Moldova și Ucrainei să primească statutul de candidat. Desigur, fiecare țară candidată trebuie să-și urmeze propria cale către aderarea la UE, dar Moldova a făcut deja un progres important prin inițierea de reforme în justiție, în lupta împotriva corupției și în legislația electorală.

A sporit participarea societății civile în procesul decizional și a consolidat protecția drepturilor omului. Chiar și în cele mai dificile vremuri, angajamentele Președintei Sandu, Primului Ministru Recean și Președintelui Grosu față de cursul european al Republicii Moldova au rămas neclintite. Sunt convinsă că Moldova este pe drumul cel bun. Parlamentul European își va îndeplini în continuare rolul.”

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene:

„Moldova nu se confruntă cu un război propriu-zis, dar este supusă unor eforturi constante de destabilizare a democrației sale. De asemenea, ea suportă consecințele războiului din Ucraina. Moldova primește un număr mare de refugiați ucraineni. Moldova se confruntă cu perturbări în șantaj legate de sistemul său energetic.

Dar, la fel ca Ucraina, Moldova a întreprins eforturi semnificative de reformă. De exemplu, în domeniul judiciar a intensificat considerabil activitatea investigativă privind corupția și crima organizată. Există unele măsuri rămase, care trebuie finalizate, iar pe această bază, și în acest caz, Consiliul ar putea apoi finaliza cadrul de negociere, iar Comisia va prezenta Consiliului un raport privind progresele înregistrate, în martie 2024.”

La forum, în cadrul panelurilor de discuție, invitații au pus accent pe progresele înregistrate de țara noastră la peste un an de la primirea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE prin prisma respectării nivelului de îndeplinire a celor 9 recomandări ale Comisiei Europene, cooperarea regională cu statele membre în perspectiva aderării Republicii Moldova la UE, dar și proiectele de dezvoltare regională dintre Moldova și România. 

Forumul EUROSFAT a adus în atenție și subiecte ce țin de securitate energetică, cibernetică și ecologică în contextul politic actual, reziliența Republicii Moldova la viitoarele provocări, dar și subiecte despre dezvoltarea economică a țării, precum asigurarea unui mediu macrofinanciar favorabil și combaterea economiei informale.

Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova:

„Mă bucur că în cel de-al unsprezecelea an al existenței sale EUROSFAT a trecut Prutul, era și timpul. În numele Parlamentului Republicii Moldova, cunoscut pe vremuri ca Sfatul Țării, vreau să vă spun bun-venit! Cauza integrării Europene este o cauză comună.

Este cauza fiecărui cetățean al Republicii Moldova și, din fericire, este și cauza prietenilor și fraților noștri din România și a multor altor prieteni din întreaga Uniune Europeană. Știm că procesul de negociere, care sperăm să înceapă cât de curând, va fi unul dificil, complicat, dar, grație mobilizării fiecărui cetățean, fiecărui membru al societății civile și fiecărui reprezentant al guvernării, vom reuși să valorificăm această șansă unică, acest credit de încredere.”

Pe lângă evenimentul de la Chișinău, forumul EUROSFAT 2023 se mai desfășoară în perioada 27-30 noiembrie și în orașele din țară – Ungheni, Ceadîr-Lunga și Bălți. Evenimentul cu genericul „Uniunea Europeană și noi orizonturi”, este organizat de către Centrul de Expertiză Europeană „Europuls” din România și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” din Moldova, cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova, a Uniunii Europene și a Fundației „Friedrich Ebert”.

Vladimir Bolea, despre nemulțumirile fermierilor: Măsurile trebuie să fie țintite, fără să afectăm alți agricultori

0

Măsurile identificate pentru depășirea problemelor cu care se confruntă agricultorii protestatari trebuie să fie țintite și să nu prejudicieze activitatea celorlalți fermieri.

O spune ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, potrivit căruia autoritățile discută cu reprezentanții băncilor și ai sectorului non-bancar pentru a preveni falimentarea fermierilor care fie nu au roadă din cauza secetei, fie se confruntă cu problema prețurilor mici la vânzarea produselor agricole, notează ipn.md.

Ministrul Agricultorii recunoaște că problemele cu care se confruntă fermierii sunt stringente și dă asigurări că autoritățile sunt în căutare de soluții. Potrivit ministrului, deciziile finale durează, întrucât problema fiecărui fermier trebuie analizată separat.

„Problema este una adevărată și este împărțită în două. Vorbim de agricultorii care au acte de secetă constatată în vara anului curent și nu au roadă, nu pot face plăți chiar dacă sunt agricultori de bună-credință. Acești agricultori deja au început să depună la Camera de Comerț cerere pentru a primi certificatul de forță majoră, pentru a opri executarea.

Și este vorba de o altă parte din agricultori care nu au avut secetă, au avut roadă, dar au prețuri foarte mici la vânzare și costuri foarte mari la producere. Noi trebuie să luăm decizii cu băncile, cu creditorii, cu sistemul non-bancar. Măsurile trebuie să fie țintite, fără să afectăm alți agricultori și raporturile lor economice. Anul curent au fost făcute investiții mai mari decât în 2022”, a spus Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Ieri, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a anunțat că agricultorii îi vor aștepta la discuții pe prim-ministrul Dorin Recean și pe ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, astăzi, ora 11, în Piața Marii Adunări Naționale. În cazul în care autoritățile le vor ignora revendicările, agricultorii amenință cu noi proteste.

„Problema este complexă, cu mulți jucători. Vorbim de asociația băncilor, administratorilor de insolvabilitate, asociația non-bancară. Am cerut de la toți analiza pe ultimii 5 ani despre care este numărul de dosare legat de creditori și câți dintre agricultori au ajuns în stare de insolvabilitate. Nu putem vorbi la general. Vorbim de probleme cu barbă”, a mai spus ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Sute de fermieri din toate raioanele țării cer Guvernului instituirea unui moratoriu până la 31 octombrie 2024, la calcularea penalităților, la executarea silită a obligațiunilor și demararea procedurilor de insolvență pentru producătorii de cereale și oleaginoase.

De asemenea, fermierii cer ca din Fondul de Subvenționare pentru anul 2024, suma de un miliard de lei să fie repartizată fermierilor.

Foamea de azot – de ce este influențată, cum o evităm

0

Azotul este cel mai activ element nutritiv și, spre deosebire de celelalte două elemente importante (P, K), în litosferă nu se găsesc zăcăminte cu azot, astfel fertilizanții cu azot sunt obținuți din azotul atmosferic (N2).

Azotul trece din sol în plante și invers (reziduuri) prin intermediul biomasei microbiene, fiind supus mai multor transformări.

La suprafața solului, conținutul total de N este cuprins între 0,05-0,2%, dintre care aproximativ 5% sunt accesibile plantelor, în marte parte, sub formă de azot nitric și amoniacal. Cea mai mare parte de N de la suprafața solului se găsește sub formă de compuși organici.

Azotul organic devine disponibil plantelor datorită proceselor de mineralizare. Mineralizarea constă în descompunerea substanțelor organice ce conțin azot, în compuși minerali simpli, cu rol important în nutriția plantelor. Mineralizarea are loc atunci când azotul din materia organică supusa descompunerii depășește nevoile proprii ale microorganismelor. 

Foamea de azot apare atunci când se adaugă în sol o cantitate mare de materie organică săracă în azot. Acest aport constituie o sursă mare de carbon și, prin urmare, de energie pentru microorganisme, ceea ce va provoca o activitate metabolică puternică și producția de noi celule microbiene.

Dar, pentru a produce aceste celule, este necesară o cantitate proporțională de azot, care intră în compoziția multor molecule esențiale, cum ar fi proteinele: mineralizarea a 100 g de carbon creează astfel o cerere de aproximativ 4 g de azot, conform Institutului Agro Montpellier.

Relația dintre carbon (C) și azot (N) în reziduurile de cultură și soluri este bine documentată și este cunoscută sub numele de raportul C/N. În medie, solurile au un raport de 10:1, dar acesta poate varia între 8:1 și 18:1 în funcție de starea solului.

Dacă materia organică adusă nu conține suficient N pentru a satisface această cerere, microorganismele vor preleva (și, prin urmare, vor imobiliza) N din soluția solului pentru a putea crește.

Respectiv, imobilizarea biochimică are loc în momentul în care azotul din materia organică nu este suficient, microorganismele sunt nevoite să consume azotul anorganic din sol, pe care îl transformă în proteine celulare și alți compuși organici.

De exemplu, paiele au un raport C/N apropiat de 100, ceea ce înseamnă că mineralizarea a 100 g de C provenit din paie eliberează doar un g de N: acest lucru nu este suficient pentru microorganisme, care vor trebui să preleveze în altă parte 3 g de N suplimentar pentru a asigura creșterea lor, intrând astfel în competiție directă cu rădăcinile plantelor.

Mineralizarea sau imobilizarea netă de azot?

Astfel, microorganismele pot consuma rapid tot azotul disponibil, creând o insuficiență de N pentru plante și ajungând chiar ele însele în situație de insuficiență. În acest caz, multiplicarea microbiană se oprește din cauza lipsei de azot, iar descompunerea este încetinită.

Această încetinire este temporară. Celulele microbiene care au putut fi create continuă să activeze și să folosească carbon pentru metabolismul lor: ele pierd astfel treptat CO2 prin respirație, păstrându-și azotul.

Puțin câte puțin, raportul C/N al materiei în descompunere scade, până când atinge un nivel de aproximativ 25, unde azotul este din nou suficient pentru a asigura o multiplicare microbiană și chiar o mineralizare netă.

Aplicând în sol materie organică ce are un conținut redus de azot, trebuie să asigurăm microorganismele cu surse suplimentare de azot, altfel se reduce conținutul de azot mineral al solului și accesibilitatea azotului pentru plante. 

Astfel, în funcție de reziduurile de plante obținute se determină cantitatea de azot necesară de administrat pentru a contribui la o mai bună descompunere a acestor reziduuri.

V-ar putea plăcea și articolul Cum utilizăm corect resturile de plante în sistemul No-till.

Acest fenomen de imobilizare microbiană a nutrienților, foarte cunoscut în agricultură, nu se limitează la azot, ci se poate extinde și la alți nutrienți.

Cum îmbogățim solul cu azot?

Microorganismele sunt generatoarele fixării biologice a azotului molecular. O altă alternativă bine cunoscută a asigurării solului cu azot sunt îngrășămintele organice și minerale.

Atunci când vorbim de microorganismele care fixează azotul în sol, acestea pot fi nesimbiotice (de exemplu Azotobacter vinelandiiClostridium pasteurianumKlebsiella pneumoniae) și microorganismele simbiotice (de exemplu genurile Rhizobium responsabile de simbioze cu plantele leguminoase, Actinomyces ce asigură simbioza cu specii neleguminoase).

Simbioza creată între microorganisme și plante constă în aceea că plantele utilizează substanțele cu azot în formă redusă (oferită de către microorganisme), iar microorganismele utilizează glucidele solubile sintetizate de plante și sărurile anorganice.

După ce aceste bacterii pătrund în rădăcina plantei, formează nodozități datorită enzimelor (dinitrogenaza si dinitrogenreductaza), în prima perioadă (primele zile) hrănindu-se pe seama plantei. Apoi, puțin câte puțin, încep să fixeze azotul atmosferic, oferindu-l în schimb plantei, în cantități de aproximativ 70-80% din cantitatea fixată.

Pentru susținerea vieții microorganismelor este primordială asigurarea echilibrului atât în alegerea culturilor și elaborarea schemelor de asolament, cât și fertilizarea organică și minerală a solului, adaptarea lucrării acestuia în funcție de particularități și analizarea fiecărei parcele în parte, atât prin analize de laborator, cât și pe parcursul vegetației.

În acest mod, va fi posibilă elaborarea unei soluții echilibrate, pretabile anume solului și tehnologiei pe care o implementați.

Citiți mai multe despre Degradarea biologică a solului. Cum ne ajută „un sol viu” și cum să-l protejăm.

Bibliografie:

  1. La faim d’azote. Institut Agro Montpellier.
  2. Nitrogen starvation affects bacterial adhesion to soil. Autori: Maria Tereza BorgesAntônio Galvão NascimentoUlisses Nunes RochaMarcos Rogério Tótola.
  3. Do post-harvest crop residues in no-till systems provide for nitrogen needs of following crops? Autori: Rashad S. AlghamdiLarry Cihacek.