Moldova este a 13 țară din lume după suprafața podgoriilor

0

Republica Moldova  ocupă al 13-lea loc în lume după suprafața podgoriilor, care, conform datelor Organizației Internaționale a Viticulturii și Vinificației, constituie 137 de mii de hectare.

Pe prima poziție s-a plasat Spania cu peste un milion de hectare de viță-de-vie. Aceasta este urmată în clasament de China și Franța – cu câte aproximativ 800 mii de hectare. România rămâne vecină și în acest top, ocupând locul al 12-lea.

Conform Organizației Internaționale a Viticulturii și Vinificației, cel mai mult vin anul trecut a produs Franța – peste 45 milioane de hectolitri.

Cei mai mari consumatori de vin sunt americanii, iar cei mai mari importatori sunt Germania, Marea Britanie și SUA.

Agricultura şi-a menţinut tendinţa de creştere şi în trimestrul întîi al anului 2015

0

Sectorul agricol a înregistrat o creştere cu 4,4 la sută a producţiei în primul trimestru faţă de perioada similară a anului precedent, peste aşteptările analiştilor şi oficialităţilor, care au mizat pe un avans de 1-3 la sută. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei vitelor şi păsărilor cu 7 la sută, precizează Biroul Naţional de Statistică /BNS/, informează Moldpres.

Este al treilea an consecutiv în care agricultura se menţine pe tendinţa de creştere. BNS a anunţat anterior un nivel de creştere surprinzător a producţiei agricole, de 8,2 la sută, în 2014 faţă de anul precedent. După avansul de 39,1 la sută în 2013, inclusiv a producţiei vegetale cu 61,8 la sută, experţii se aşteptau la o stagnare sau o creştere nesemnificativă în sectorul agricol.

„Peste aşteptări este evoluţia agriculturii după saltul din anul 2013”, au apreciat experţi ai Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. Ei se aşteaptă că şi în 2015 „agricultura va rămîne pe pantă pozitivă, în ipoteza unor condiții climaterice relativ favorabile din acest an, însă creșterea va fi mult mai lentă față de anii precedenți (+1,6%). În pofida acestui fapt, fermierii vor rămîne în situație economică dificilă, din cauza diminuării prețurilor la produsele agricole supuse restricțiilor comerciale de către Federația Rusă”.

Ministerul Economiei prognozează o creştere a producţiei agricole în acest an cu 1 la sută. „Se prevede că în cel mai bun caz volumul producţiei globale agricole va atinge nivelul anului precedent. Conform scenariului pesimist este posibilă o scădere anuală de 10 la sută, avînd în vedere că şi acest nivel este cu 5 la sută superior celui obţinut în mediu în ultimii cinci ani (2010-2014)”, sînt de părere economiştii Institutului Naţional de Cercetări Economice.

IDIS „Viitorul” estimează că producţia agricolă va înregistra o reducere de circa 14%. Rezultatele slabe din agricultură se vor datora „randamentelor scăzute din sectorul vegetal, în special a cerealelor din prima şi a doua grupă şi a culturilor tehnice (sfecla de zahăr, floarea soarelui). În sectorul animalier, dimpotrivă, vor fi remarcate unele semnale de înviorare timidă a activităților economice, rezultate prin restabilirea parţială a efectivelor de animale”.

Numărul actelor obligatorii necesare vămuirii va fi redus până la trei

0

Prim-ministrul, Chiril Gaburici, în urma consultărilor cu reprezentanții Consiliului Economic, a solicitat crearea unui grup de lucru care să întreprindă acțiuni pentru  simplificarea procedurilor de import/export.

Informația despre toate acte permisive (certificate, licențe, autorizații) necesare importului/exportului va fi mai accesibilă prin accesarea unei baze de date automatizate – TARIM (Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova), care este gestionată de Serviciul Vamal.

În acest scop, prin Dispoziția Prim-ministrului a fost instituit un grup de lucru interministerial, care va revizui toate acte permisive la import/export, în vederea stabilirii exacte a codului mărfii pentru care acestea se aplică. In baza codificării, informația va fi introdusa în TARIM, și va putea fi consultată de toți agenți economici pe pagina Serviciului Vamal www.customs.gov.md.

De menționat, că până în prezent TARIM, cuprinde informație despre taxe și impozite percepute la trecerea frontierei, însă odată cu completarea acestuia cu acte permisive, această baza de date va deveni  unică sursa oficială de informare despre toate măsurile aplicabile la import/export. Mai mult, nici-o măsura de reglementare a importului/exportului nu va putea fi aplicată dacă nu va face referința la codul mărfii și nu se va regăsi în TARIM, lucru care va aduce o mai bună transparență și previzibilitate antreprenorilor.

Concomitent, grupul de lucru va revizui cerințele privind actele necesare vămuirii, cu scopul de a reduce numărul acestora și stabilirii listei minime de date și documente care sunt obligatorii de a fi prezentate organului vamal în vederea acordării liberului de vamă. Astfel, atât pentru export, cât și pentru import se va propune reducerea numărului de acte obligatorii până la 3 și anume: act comercial (invoice), documente de transport și, pentru anumite categorii de mărfuri, act permisiv. În prezent, conform clasamentului Băncii Mondiale ”Doing Business”, pentru export sunt solicitate 9 acte obligatorii, iar pentru import – 11.

Astfel, exportatorii și importatorii, vor avea o certitudine și previzibilitate privind lista actelor permisive necesare pentru import/export, ceea ce va simplifica procedurile de vămuire, va reduce timpul și costurile aferente comerțului internațional. Totodată această va asigura aplicarea uniformă a măsurilor netarifare, va minimiza riscul corupției, și va apropia Republica Moldova la standardele Europene în domeniul comerțului transfrontalier. Noile modificări vor ajuta companiile din Republica Moldova să beneficieze pe deplin de oportunitățile oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător semnat cu Uniunea Europeană.

Eliminarea barierelor din calea exporturilor este una dintre solicitările permanente care vine din partea mediului de afaceri către platforma Consiliului Economic. Totodată, aceasta este și una din recomandările principale din Briefing Book-ul elaborat de comunitatea donatorilor din Republica Moldova. Aceleași prevederi se regăsesc și în actualul Program de Guvernare al Republicii Moldova.

Proiectele de acte normative elaborate de Grupul de lucru vor fi înaintate spre aprobare Guvernului cel târziu în trimestrul III 2015.

Infografic: Comerțul liber cu UE și CSI – două opțiuni compatibile

0

Expert-Grup lansează o notă analitică și un infografic care demonstrează că Acordul de Liber Schimb cu UE și cel cu CSI sunt două opțiuni compatibile pentru Republica Moldova..

Acordul de Liber Schimb cu UE a fost semnat pentru a extinde și a diversifica relațiile economice externe ale Moldovei, dar și pentru a facilita investițiile, în condițiile în care UE furnizează peste 60% din bunurile capitale în țara noastră. Totodată, Republica Moldova a semnat Acordul de Liber Schimb din zona CSI, pentru a-și consolida relațiile comerciale din această regiune.

Ambele acorduri de liber schimb permit participarea Republicii Moldova în alte zone de comerț liber și niciunul din ele nu prevede crearea barierelor comerciale mai restrictive față de terți. În acest context, Moldova poate să-și desfășoare concomitent activitățile economice externe în ambele zone de liber schimb. La fel, trebuie de menționat că participarea unui stat în mai multe zone de liber schimb reprezintă o situație firească, iar exemple în acest sens sunt multiple.

Totuși, unele prevederi ale Acordului de Liber Schimb cu CSI, cum ar fi Anexa 6, creează condiții discriminatorii față de Moldova. Astfel, statele Uniunii Vamale (UV) pot introduce taxe vamale  față de alte țări din CSI care creează zone de liber schimb cu terți, însă la rândul lor, țările CSI din afara UV, așa cum este și Moldova, nu pot să instituie  tarife vamale pentru UV, dacă se angajează în ZLS cu terți.

De fapt, s-a încercat  sabotarea creării ZLS dintre Republica Moldova și UE. Astfel, Rusia a introdus atât bariere de ordin tarifar cât și de natură netarifară, iar restricțiile introduse nu sunt argumentate economic și nici juridic. În plus, limitările aplicate nu au nici o conexiune cu crearea ZLSAC dintre Republica Moldova și UE.

ALS-CSI

Vinul Moldovei, promovat pe cea mai mare piață din lume – SUA

0

Brandul de țară „Wine of Moldova” va fi prezentat în Statele Unite ale Americii – țara cu cel mai mare consum de vin din lume. Pentru al doilea an consecutiv, o delegație formată din 13 vinificatori autohtoni va participa pe 28 aprilie 2015 la două degustări specializate, la New York. Primii chemați să testeze vinurile noastre vor fi mai mulți jurnaliști și formatori de opinie americani, iar ulterior vinificatorii noștri se vor întruni cu potențiali parteneri de afaceri, precum importatori, distribuitori, etc. Organizarea degustărilor în SUA face parte dintr-o amplă campanie de promovare a brandului de țară „Wine of Moldova” pe cele mai importante piețe internaționale și care a fost lansată în vara anului trecut.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „În condițiile în care consumatorul american nu este familiarizat cu vinurile noastre, evenimentele reprezintă o platformă eficientă de promovare, răspund așteptărilor noastre și confirmă ambițiile comerciale ale vinificatorilor moldoveni, care vor stabili noi parteneriate de afaceri și vor beneficia de mai multe oportunități de creștere a exporturilor. Organizarea evenimentelor face parte din Planul de Marketing al ONVV prin care ne-am propus ca Vinul Moldovei să devină u simbol al calității și un brand recunoscut la nivel internațional.”

Vinul Moldovei va fi prezentat la New York de către renumitul tandem World Wine Guys – Mike DeSimone și Jeff Jenssen. Colecția formată din 50 de vinuri și spumante care urmează să ajungă în SUA a fost selectată minuțios de către cei doi specialiștii americani.

La evenimente sunt așteptați peste 150 de oaspeți – lideri de opinie, jurnaliști, somelieri, reprezentanți ai industriei vitivinicole – care au manifestat un interes deosebit față de vinurile noastre. Astfel, în cadrul degustărilor, producătorii moldoveni vor avea posibilitatea de a-și prezenta vinurile potențialilor importatori și distribuitori din SUA. Acest fapt le va spori șansele de export pe piața americană. Începând cu anul 2010, în SUA este înregistrat mai mare consum de vinuri din lume.

Participarea vinificatorilor moldoveni la evenimentele de la New York este organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului său strategic USAID CEED II și cu suportul programului The Special American Business Internship Training (SABIT) al Guvernului SUA.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol “Wine of Moldova. A legend alive”.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova este prezentat Comunităţii Energetice în cadrul unei reuniuni organizate la Viena

0

Proiectul Energie şi Biomasă a fost prezentat astăzi Comunităţii Energetice Europene drept un proiect model în promovarea şi accesarea surselor de energie regenerabilă, finanţat de Uniunea Europeană. Prezentarea are loc în cadrul reuniunii dedicate promovării energiei regenerabile organizate de către secretariatul Comunităţii Energetice în zilele de 27-29 aprilie la Viena.

Republica Moldova este membru  cu drepturi depline în cadrul Comunităţii Energetice din 2010. Agenda reuniunii de la Viena include subiecte ce vizează politicile de schimbare a climei, progresul statelor membre ale Comunităţii Energetice în producerea şi consumul energiei din surse regenerabile, dezvoltarea pieţei de producere a biocombustibilului şi alte subiecte de actualitate. Proiectul Energie şi Biomasă este singurul proiect de dezvoltare al unui stat membru al Comunităţii Energetice prezentat la acest eveniment.

Participanţii  au cunoscut etapele parcurse de Proiectul Energie şi Biomasă ce şi-a propus să lanseze în Republica Moldova de la zero industria bioenergetică, rezultatele înregistrate, precum şi provocările depăşite şi lecţiile învăţate.  „Suntem onoraţi că am fost selectaţi drept un proiect reprezentativ  pentru Comunitatea Energetică. În cadrul reuniunii, am prezentat rezultatele obţinute de Proiectul Energie şi Biomasă, etapa I, precum şi cele scontate pentru etapa de extindere a proiectului”, a declarat Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă, prezent la reuniune.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, lansat în 2011 cu un buget de 14,5 mln Euro, a reuşit în patru ani de activitate să asigure independenţa energetică a peste 144 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare racordându-le la sisteme de încălzire pe biomasă, a oferit antreprenorilor, în condiţii avantajoase, echipamente de procesare şi de producere a biocombustibilului solid, lansând şi dezvoltând astfel 35 de afaceri  şi creând sute de locuri de muncă, a ajutat peste 600 de familii să aibă acces la tehnologii verzi la preţuri subvenţionate.

Datorită realizărilor obţinute, Uniunea Europeană a acordat noi fonduri pentru extinderea Proiectului Energie şi Biomasă  pentru încă trei ani. Proiectul Energie şi Biomasă 2 va fi implementat în perioada ianuarie 2015 – noiembrie 2017 de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare cu un buget total de 9,41 milioane Euro, acordaţi de Uniunea Europeană. Activităţile proiectului vor viza instalarea sistemelor de încălzire pe biomasă în instituţiile publice din oraşele mici din toată R. Moldova şi comunităţile rurale din UTA Gagauz Yeri, rl Taraclia şi stânga Nistrului, dezvoltarea sectorului privat de producere a biocombustibilului, acordarea de subvenţii gospodăriilor casnice la cumpărarea cazanelor de ardere a biocombustibilului, instruirea beneficiarilor noilor tehnologii, precum şi promovarea energiei verzi.

Asociaţiile de fermieri vor să organizeze un protest pe 27 mai în centrul Chișinăului

0

Asociaţiile de fermieri au decis să organizeze un protest în 27 mai în centrul Chișinăului.

Alexandru Slusari, preşedintele UniAgroProtect, este citat de IPN că agricultorii intenționează să blocheze drumurile de intrare şi de ieşire din capitală, și că fermierii vor încerca să aducă utilaje agricole în centrul orașului.

Două proteste similare au avut loc în 27 martie şi în 15 aprilie. În aprilie, agricultorii au blocat timp de o oră mai multe drumuri naţionale.

Ei cer majorarea fondului de subvenţionare până la 1,2 miliarde de lei, deblocarea procesului de creditare în agricultură şi micşorarea dobânzilor la credite.

Via Europalibera.org

Comitetul PARE 1+1 a aprobat finanțarea a 49 de proiecte investiționale

0

Comitetul de supraveghere al Programului de atragere a remitențelor în economie PARE 1+1 a aprobat, astăzi, finanțarea a 49 de proiecte investiționale în sumă totală de peste 9,3 milioane lei.

Viceprim-ministrul, Stephane Bride, ministrul Economiei, a specificat că Programul PARE 1+1, care este unul de succes, constituie un exemplu elocvent de orientare spre standardele europene. ”Mai mult, prin susținerea proiectelor inovationale a antreprenorilor noi nu doar dezvoltăm mediul de afaceri din țară și păstrăm potențialul uman acasă, în special tinerii, dar și contribuim la revenirea în Republica Moldova a persoanelor plecate la muncă peste hotare”, a spus ministrul Economiei.

Stephane Bride a menționat că Programul PARE 1+1 necesită în continuare o promovare atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și peste hotarele ei, în special, în localitățile unde se află la muncă cetățenii noștri.

Iulia Iabanji,  directorului Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), a declarat că la moment mai sunt 217 de dosare depuse, în valoare totală de circa 40 milioane de lei. ”Reieșind din faptul că în bugetul pentru anul curent sunt prevăzute 30 milioane de lei pentru susținerea proiectelor investiționale prin intermediul Programului PARE, ODIMM este în proces de identificare a potentialilor donatori, care ar putea fi parteneri în susținerea proiectelor înaintate de migrații reveniți acasă sau rudele lor”, a specificat Iabanji.

Potrivit unui studiu realizat de ODIMM, în perioada anilor 2010-2014, circa 1100 de persoane au fost instruite prin intermediul Programului PARE în domeniul desfășurării unei afaceri, iar 504 întreprinderi au beneficiat de finanțare nerambursabilă în sumă de 200 mii lei fiecare.

Ministrul economiei: Modelul economic polonez este un exemplu de succes, ce poate fi preluat de Moldova

0

„Modelul economic polonez este un exemplu de succes ce poate fi preluat de Moldova”, declarația a fost făcută de Viceprim-ministrul, Stephane Bride, ministru al Economiei în cadrul întrevederii de astăzi cu Artur Michalski, ambasadorul Republicii Polone în Moldova.

Discuțiile s-au axat pe consolidarea relațiilor economice bilaterale între Republica Moldova și Polonia și atragerea companiilor poloneze să investească în Moldova. În acest context, ambasadorul Poloniei a remarcat importanța sporirii vizibilității pieței moldovenești în mediul de afaceri polonez, în special pentru companiile care activează în țările vecine, România, Ucraina.

Ministrul Economiei a apreciat susținerea constantă oferită Republicii Moldova, subliniind importanța expertizei pe care o poate oferi Polonia țării noastre. „Modelul economic polonez este un exemplu de succes ce poate fi preluat de Moldova în parcursul nostru european, în special în dezvoltarea climatului investițional”, a declarat Stephane Bride.

Totodată, părțile au mai discutat despre posibilitatea extinderii asistenței oferite de partea poloneză în sectoare precum industria, referindu-se și la creditul oferit de Guvernul Poloniei,  în valoare de 100 milioane de euro, acordat pentru dezvoltarea sectorului agro-industrial din Moldova, din care 10% urmând a fi direcționate pentru dezvoltarea infrastructurii industriale.

La final, oficialii au convenit asupra organizării în luna Iunie la Chișinău a celei de-a 5-a Comisii interguvernamentale moldo-poloneze. Părțile au agreat și asupra organizării, în aceeași perioadă, a unui forum de afaceri moldo-polonez în vederea stabilirii parteneriatelor și proiectelor de investiții comune.