Fermierii au anunţat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, că vor organiza din nou proteste în toată ţara miercuri, 15 aprilie în legătura cu „lipsa acțiunilor întreprinse de autorități pentru soluţionarea problemelor din agricultură”, informează Moldpres.

Producătorii agricoli se declară dezamăgiți de faptul că în urma protestelor pe care le-au organizat pe 27 martie, nu a fost îndeplinită niciuna dintre cerințele lor anterioare.

În particular, agricultorii au solicitat guvernului să nu majoreze TVA la producţia agricolă de la 8 la 20%, iar fondul de subvenționare în agricultură să fie de cel puţin 1,2 miliarde de lei.

“După proteste, ne-am trezit cu bugetul aprobat cu aceeași sumă de 600 de milioane de lei pentru subvenții în agricultură, iar producătorii de carne – cu TVA de 20% atît la animalele vii, cît și la carnea proaspătă“, a declarat preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.

Potrivit lui Slusari, la 15 aprilie curent, fermierii vor bloca drumurile naționale timp de o oră.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ion Sula, nu a putut fi contactat astăzi pentru a comenta declarațiile agricultorilor din cauza că se află într-o deplasare peste hotare.

Acordul de cooperare comercial-economică dintre Republica Moldova și Turkmenistan a fost semnat la Ashgabat (Turkmenistan) în cadrul primei ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-turkmene pentru cooperare comercial-economică, desfășurate în perioada 6-7 aprilie, curent.

În cadrul reuniunii Comisiei interguvernamentale moldo-turkmene pentru cooperare comercial- economică părțile au abordat un șir de subiecte de inters comun în principalele domenii de colaborare, precum comerțul bilateral, accentul fiind pus pe intensificarea schimburilor comerciale între țări și lărgirea spectrului de mărfuri comercializate, dezvoltarea cooperării în domeniul agroindustrial, industriei textilelor, invesțional, cultural, educațional și științific.

De asemenea, părțile și-au exprimat interesul pentru aprofundarea colaborării bilaterale în domeniul transporturilor și construcțiilor, convenind să elaboreze și să semneze mai multe acorduri bilaterale în domeniu. Partea turkmenă a invitat partea moldavă să participe la Expoziția Internațională ”Construcțiile Turkmenistanului – 2015” și Conferința ”Dezvoltarea domeniului construcțiilor Turkmenistanului”, care urmează să se desfășoare în perioada 27-29 august 2015, la Ashgabat.

O bază importantă în dezvoltarea relațiilor economice bilaterale a constituit semnarea Acordului de cooperare comercial-economică dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Turkmenistanului, semnat de către Tudor Copaci, viceministrul Economiei și Wepa Abdylhekimow, ministru al Economiei și dezvoltării Turkmenistanului.

La finalul sesiunii plenare a Comisiei moldo-turkmene, președinții Comisiei au semnat Protocolul de cooperare comercial economică dintre cele două state.

Comisia Interguvernamentală moldo-turkmenă pentru cooperare comercial economică a avut loc în cadrul vizitei oficiale a Președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti în Turkmenistan și a fost prezidată din partea Republicii Moldova de către Ion Sula, ministru al Agriculturii și industriei alimentare, iar din partea Turkmenistanului de Orazmyrat Gurbanazarov, Președintele Asociației de Stat pentru Industria Alimentară.

Cea de-a II-a ședință a Comisiei interguvernamentale moldo-turkmene pentru cooperare  comercial economică va avea loc la Chișinău.

Centrul de Guvernare Electronică a lansat un spot-tutorial despre beneficiile utilizării e-Factura, cu scopul de a familiariza și a încuraja business-ul să utilizeze acest serviciu electronic.

Spotul vine să explice potențialilor utilizatori de e-Factură siguranța serviciului, dar și beneficiile economice ale acestuia.

Printre avantajele Serviciului de facturare electronică se regăsesc eliminarea cheltuielilor de imprimare, transportare, arhivare și depozitare care există în cazul facturilor convenționale, economia de timp și excluderea oricăror erori, falsificări sau pierderi ale e-Facturii.

Serviciul electronic e-Factura a fost lansat în 2013, în conformitate cu Agenda de Guvernare Electronică a Republicii Moldova.

La data de 31 martie, în Republica Moldova, 4307 companii utilizau e-Factura, iar numărul de facturi generate și finalizate era de 80 965.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=m3vszrrOxGw&feature=youtu.be”]

Exporturile Republicii Moldova către Uniunea Europeană s-au ridicat la un nivel record, de 67,3 la sută, în primele două luni ale acestui an, în condiţiile în care ponderea ţărilor CSI a coborît sub 20 la sută.

Piaţa europeană devine tot mai deschisă pentru mărfurile din Republica Moldova, în condiţiile în care în anul 2014 Federaţia Rusă şi-a închis aproape complet piaţa pentru unul dintre partenerii săi fideli de altă dată, iar cota acesteia a scăzut la jumătate. Din cauza interdicţiilor impuse, Rusia a coborît pentru prima dată în ultimii douăzeci de ani pe poziţia a treia printre principalii parteneri comerciali ai Moldovei.

„Scăderea exporturilor per total este cauzată, în mare parte, de reducerea livrărilor către Federaţia Rusă şi Ucraina. Rusia, se pare, că intră în recesiune, și totodată menținerea restricțiilor pentru unele categorii de produse originare din Republica Moldova cauzează reducerea exportului către această piață. Ucraina este în profundă recesiune economică și este evident că exportul în această țară va scădea”, a declarat pentru MOLDPRES Alexandru Fală, director de program la Centrul Analitic Independent „Expert Grup”.

Pare să se repete situaţia din 1998-1999, cînd după o criză financiară regională exporturile din Republica Moldova pe piaţa rusă s-au redus de la peste 60 la sută la 30-35 la sută şi nu au mai revenit la nivelul dinaintea crizei.

În această situaţie, producătorii au fost impuşi să se reorienteze spre alte pieţe, iar intrarea în vigoare provizoriu de la 1 septembrie 2014 a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, le-a oferit o bună şansă, de care nu au întîrziat să profite. Tendinţele de creştere a exporturilor moldoveneşti pe pieţele ţărilor Uniunii Europene se menţin, în pofida crizei care afectează Republica Moldova.

Livrările de produse moldoveneşti pe piaţa europeană au crescut cu 6,7 la sută, în primele două luni ale anului, anunţă Biroul Naţională de Statistică. Exporturile pe piaţa românească au crescut cu 18,4 la sută, către Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu 69,5 la sută, iar livrările de mărfuri din Republica Moldova spre Olanda s-au majorat cu 93,3 la sută. Două dintre ţările UE – România şi Italia – au urcat pe primele două poziţii printre partenerii comerciali ai Moldovei, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

Datele BNS mai arată, că în primele două luni ale anului Republica Moldova a exportat în UE mărfuri în valoare de 210 milioane de dolari, ceea ce reprezintă peste două treimi din totalul exporturilor moldoveneşti.

Se confirmă prognozele experţilor care anticipau o creştere a exporturilor spre UE în anul 2015. „Pentru anul 2015, estimăm reducerea exporturilor și importurilor, cu 5 la sută și, respectiv, 3 la sută față de anul 2014. Cota exporturilor în UE, în totalul exporturilor, va înregistra în continuare creștere. Diversificarea exporturilor va căpăta un trend mai ascendent şi se va realiza nu numai pe direcțiile geografice Vest și Est”, apreciau acum o lună experţii IDIS „Viitorul”.

Republica Moldova are un potenţial enorm de export, însă ca acesta să fie valorificat, este important ca agenții economici să cunoască condiţiile de penetrare a pieței europene, este de părere Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova. Potrivit acestuia, sînt  cîteva nivele de reforme pe care mai trebuie să fie realizate în Republica Moldova pentru a se apropia de piața Uniunii Europene şi în primul rînd agenții economici moldoveni trebuie să înțeleagă regulile de comerț ale Uniunii Europene. Să ridice calitatea produselor la standardele europene. Pentru a reduce din acest handicap în februarie 2015 a fost lansată cea de-a doua etapă a proiectului „Acordul de Liber Schimb cu UE. Consolidarea capacităţii agenţilor economici”.

„Cea mai mare vulnerabilitate a produselor noastre în raport cu cele europene nu este numai calitatea. Avem produse foarte bune şi destul de competitive pe pieţele externe. E adevărat că mai avem de muncit şi la aplicarea standardelor de calitate, însă nu în primul rînd. Mai prost stăm la capitolul ambalare, marcare, prezentare”, menţionează vicepremierul, ministrul Economiei, Stephane Bride.

Cifrele pe primele două luni sînt optimiste, dar ar trebui de luat în considerare şi faptul că în ultimele trei luni ale anului trecut exporturile pe piaţa UE au fost într-o uşoară scădere, deşi per totalul anului s-a înregistrat o creştere de 9,6 la sută. A fost singura piață de desfacere care a încheiat anul pe plus.

„Exportul spre UE creşte relativ lent și compensează doar parţial scăderea livrărilor pe pieţele estice”, mai constată economistul Alexandru Fala.

Statisticile pe două luni confirmă așteptările privind evoluția comerțului exterior pe direcția UE, dar și prognozele pentru 2015 ale Ministerului Economiei și experţilor. Exporturile per total s-au diminuat cu 12,7 la sută, iar importurile cu 22 la sută, în primele două luni ale anului 2015. Ministerul Economiei prognozează o scădere în acest an cu 10 la sută a exporturilor şi cu 15 la sută a importurilor.

Noul sezon agricol începe cu probleme vechi. Şi în acest an, ţara noastră nu dispune de un număr suficient de rachete antigrindină. Autorităţile strâng din umeri şi spun că nu au bani. Aşa că agricultorilor nu le rămâne decât să se roage Domnului să scape de urgia naturii.

În prezent fiecărei staţii de lansare îi revin în medie 20 de rachete. Pentru a face faţă calamităţilor naturale sunt necesare însă cel puţin 70, adică de trei ori mai multe, anunță postul de televiziune PrimeTV.

Pentru procurarea rachetelor antigrindină, în bugetul de stat sunt prevăzute 32 de milioane de lei, sumă insuficientă chiar şi pentru asigurarea minimului necesar.

„Banii care sunt preconizaţi de la bugetul de stat ne vor permite să înzestrăm fiecare punct rachetar în medie cu 40-42 de rachete, în raport cu numărul tehnologic minimal de care constituie 70 de rachete. Mai avem nevoie de vreo trei mii de rachete înmulţim la opt şi se primesc vreo 20 de milioane”,spune directorul Serviciul Antigrindină, Ion Garaba.

Mai mult, din cauza devalorizării leului moldovenesc, autorităţile vor fi nevoite să cumpere mai puţine rachete decât au planificat. Experţii mai spun că bani nu ajung nici pentru extinderea serviciului antigrindină.

„Este vorba ca să relansăm în zona Ştefan Vodă, Căuşeni zece puncte rachetare suplimentar. Pentru asta va fi necesar emiterea unei Hotărâri de Guvern care va permite să angajăm personalul şi evident să-l salarizăm. Şi dacă este vorba despre lansarea zece puncte rachetare suplimentare, este vorba şi de un număr de rachete suplimentare, adică cam vreo 700 de rachete ne-ar trebui suplimentar”, a mai adăugat Ion Garaba.

Până autorităţile vor găsi bani în buget, agricultorilor nu le rămâne decât să-şi instaleze din resurse proprii plase antigrindină sau … să se roage Domnului.

Potrivit datelor Serviciului Situaţii Excepţionale, anul trecut, în urma grindinei au fost înregistrate pagube în valoare de aproximativ 170 de milioane de lei.

Criza economică din Europa de Est n-a ocolit niciuna dintre fostele republici sovietice. Toate cele 5 valute internaţionale care în anul curent se remarcă prin cele mai proaste rezultate sunt monedele fostelor republici sovietice. Despre aceasta se menţionează într-un material publicat de „korrespondent.net”, citat de IPN.

Astfel, campioni la capitolul devalorizare sunt:

Hrivna ucraineană – 51 la sută;
Rubla rusească – 37 la sută;
Rubla belorusă – 34 la sută,
Manatul azer – 26 la sută;
Leul moldovenesc – 25 la sută.

Potrivit publicaţiei, motivele devalorizării bruşte a monedelor din aceste ţări sunt diferite, însă există şi anumite probleme comune. Potrivit lui Vasili Iurcişin, director pentru programele economice la Centrul „Razumkov”, printre motivele crizei care sunt comune pentru întreaga regiune se regăsesc competitivitatea redusă a economiilor fostelor republici sovietice, dependenţa lor de nişte pieţe înguste, păstrarea sistemului de economie planificată şi dependenţa sporită de economia Rusiei.

Un rol important pentru declanşarea crizei a avut şi reducerea remitenţelor, în special, din Rusia care este un fel de Mecca pentru muncitorii migranţi din fostul spaţiu sovietic.

Deprecierea bruscă a rublei ruseşti şi contractarea economiei Federaţiei Ruse sunt considerate printre motivele principale ale dificultăţilor cu care se confruntă în prezent fostele republici sovietice. Pe parcursul unui an, rubla s-a şi devalorizat cu 37 la sută, rata inflaţiei a ajuns să fie măsurată în două cifre, în 2015, potrivit mai multor estimări, PIB-ul Rusiei se va reduce cu 3-5 la sută, iar nota de solvabilitate a Federaţiei Ruse deja a coborât la nişte cote extrem de reduse.

Astfel, pentru fostele republici sovietice, chiar şi în prezent, un şoc valutar care se produce în una dintre acestea, înseamnă un şoc similar şi pentru toate celelalte. Putem observa, totuşi, că ţările depăşesc în mod diferit problema devalorizării monedelor.

Deocamdată, cel mai bine reuşeşte să depăşească situaţia Kazahstanul, apropo, în pofida reducerii preţurilor la ţiţei, fenomen care a afectat această ţară într-o măsură mai mică, decât, bunăoară, chiar Rusia. Moldova, modestă, demonstrează şi ea o stabilitate relativ bună.

„Moldova are un export modest şi aceasta s-a răsfrânt asupra devalorizării. Dar ea a pierdut şi piaţa rusească”, îşi dă cu părerea despre cauzele căderii leului preşedintele Centrului analitic ucrainean, Alexandr Ohrimenko. Embargoul Rusiei la producţia fermierilor moldoveni loveşte dur în economia ţării. Interdicţia de a importa în Rusia alcool moldovenesc este în vigoare din septembrie 2013, iar din iulie 2014 este interzis de a importa fructe, legume şi conserve.

De asemenea, devalorizarea a fost provocată şi de panica din sfera bancară ca urmare a declaraţiilor politicienilor, în rezultatul cărora oamenii au început să-şi retragă masiv banii din bănci. Banca Naţională a Moldovei a fost impusă să introducă administrare specială în unele bănci mari.

Totodată, experţii nu consideră situaţia din Moldova critică. „Economiei moldoveneşti în continuare îi este greu să reziste concurenţei, dar schimbările şi reformele sunt promovate activ, mult mai activ dec-t în Ucraina”, constată Vasilii Iurcişin.

La ziua de azi, hrivna ucraineană are cei mai negativi indicatori: căderea drastică a valutei a adus ţara la un pas de default. Devalorizarea în Ucraina are loc din alte motive decât în alte state ex-sovietice. Pe teritoriul ţării are loc un război şi încă în regiunile industriale de est unde a fost concentrată a patra parte a economiei Ucrainei.

Conform modificărilor operate, cota redusă a TVA de 8% se va aplica doar față de producătorii și importatorii de animale vii destinate reproducerii, de legume și fructe în stare proaspătă sau refrigerată și cereale. Proiectul de buget prevede o sumă de 610 milioane de lei în fondul de subvenționare, informează Moldpres.

Potrivit documentului, rata inflației prognozată pentru anul curent va fi de 6,4%. Proiectul prevede majorarea cotei accizului pentru țigaretele cu filtru de la ”75 lei + 24%” la ”200 lei + 18%”, în vederea ajustării graduale a acestora la nivelul țărilor din regiune.

Totodată, vor crește și cotele accizelor la autoturisme, benzină, motorină și gaze naturale. Pe de altă parte, cota accizului pentru păcură va scădea de la 1455 lei\tonă pînă la 348 lei\tonă. În același timp, taxa pentru utilizarea drumurilor va crește cu 50%.

În ceea ce privește impozitul pe venit pentru persoanele fizice, documentul prevede majorarea tranșelor de venit impozabile, a scutirii anuale personale, a scutirii anuale pentru persoanele întreținute, prin ajustarea acestora la rata inflației. În proiect se mai propune impozitarea venitului obținut peste hotarele Republicii Moldova de cetățenii țării noastre.

Legea financiară principală a ţării va fi discutată şi aprobată într-un regim de urgenţă maximă. În şedinţa de Guvern de miercuri premierul Chiril Gaburici a declarat că proiectul ar trebui să fie aprobat „cît mai repede”.