Au fost făcute publice datele primului Recensământ agricol din Moldova. Vezi câte hectare de terenuri agricole deţine Moldova

Agrobiznes
-
0

Biroul Naţional de Statistică /BNS/ a lansat astăzi rezultatele primului Recensămînt general agricol. Cercetarea a fost realizată în perioada 15 martie – 15 aprilie 2011.

Potrivit moldpres, directorul adjunct al BNS, Vitalie Valcov, a declarat la o conferinţă de lansare a documentului că rezultatele acestuia vor fi utile pentru elaborarea politicilor de stat în domeniul agriculturii, pentru monitorizarea şi aprecierea programelor de stat de dezvoltare a sectorului agroalimentar. El a adăugat că datele Recensămîntului general agricol vor putea fi folosite la crearea Registrului unităţilor agricole cu scopul de a realiza noi cercetări statistice în agricultură.

Astfel, gospodăriile moldoveneşti de toate tipurile deţin în total peste 2,2 milioane de hectare de terenuri agricole, dintre care sînt utilizate 1,9 milioane de hectare. Circa 73% din acestea sînt folosite ca teren arabil, ceea ce plasează Moldova peste media din Uniunea Europeană, în care ponderea terenurilor arabile este de 60%.

BNS informează că recensămîntul a fost realizat în corespundere cu standardele metodologice ale Eurostat şi cu recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, notează moldpres.

Primele roşii autohtone vor apărea în vânzare peste două săptămâni. Vezi cât va fi preţul unui kilogram

Agrobiznes
-
0

Primele roşii autohtone vor ajunge în pieţele din capitală la mijlocul lunii iunie. Producătorii susţin că întârzierea este cauzată de condiţiile meteo nefavorabile.

Solicitat de IPN, producătorul de legume, Iurie Bivol, a menţionat că în acest an a plantat roşii în seră pe o suprafaţă de 2,5 hectare, de pe care speră să culeagă 350 de tone. Iurie Bivol a mai menţionat că roşiile autohtone vor apărea cu întârziere în vânzare din cauză că lunile februarie şi martie au fost mai întunecate, iar răsadul a crescut mai greu.

Potrivit producătorului, preţul unui kilogram de roşii va fi de circa 10 lei la primele livrări pe piaţă, după care va fi în scădere. Producătorul a mai spus că suportă cheltuieli mari în fiecare an, iar veniturile obţinute sunt departe de a fi considerate profit. Iurie Bivol a subliniat că agricultura nu a fost niciodată profitabilă în Republica Moldova, dar producătorii sunt bucuroşi că-şi pot scoate banii şi obţine un venit cât de cât.

Şef adjunct al Direcţiei marketing şi relaţii internaţionale de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Sergiu Ţirivan, a spus că în acest moment pe pieţele din Moldova toate roşiile sunt de import.

Moldova ar putea exporta cireşe în UE peste 2 ani. Vezi detalii

Agrobiznes
-
0

Ministrul agriculturii în exerciţiu, Vasile Bumacov, spune că Republica Moldova ar putea exporta cireşe în Uniunea Europeană peste 2 ani. 90% din exportul actual de cireşe este orientat spre ţările din Comunitatea Statelor Independente, relatează IPN.

Potrivit ministrului, pentru ca Moldova să exporte cireşe în Uniunea Europeană agricultorii trebuie să modernizeze ambalajul, să planteze noi soiuri, să folosească instalaţii performante de răcire şi sisteme de irigare. „Suntem la începutul sezonului de export a producţiei agricole din Republica Moldova, iar primul produs de export vor fi cireşele. 42% din tot exportul ţării este exportul de produse alimentare”, a mai spus Bumacov.

Ministrul a declarat că cireşele produse în Moldova sunt bune, dar că această ramură necesită reformată şi un prim pas ar fi plantarea de soiuri de cireş care se păstrează mai bine. Toţi producătorii care vor planta livezi de cireş vor primi subvenţii de la stat de 10-15 mii de lei la hectar.

Pentru acest an este estimată o roadă de circa 8,3 mii tone de cireşe, aproape 7 mii dintre care vor fi exportate, iar restul vor fi procesate la fabricile de conserve din Moldova. În ţară sunt peste 3 mii de hectare de livezi cu cireş, două treimi dintre care sunt pe rod.

Afacerile inedite iau amploare în agricultura moldovenească. Vezi despre ce este vorba

Agrobiznes
-
0

Tot mai mulţi cetăţeni moldoveni se lansează în afaceri agricole netradiţionale pentru Republica Moldova. Aceştia aleg să crească căpşune până toamna târziu sau să cultive mure. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare spune că încurajează astfel de iniţiative.

Agricultorii povestesc că au aflat din întâmplare despre astfel de afaceri pe internet sau au început să se documenteze după ce au observat cât de mult costă produsele importate de acest gen.

Un agricultor care creşte căpşune până în luna noiembrie în câmp deschis a declarat pentru Info-Prim Neo că a investit iniţial 400 de mii lei pentru procurarea plantelor necesare pentru un hectar de căpşune, a stropitorilor şi instrumentelor pentru susţinerea plantaţiilor.

„Dacă mai aveam o lună de culegere, cred că deja recuperam investiţiile făcute. Acum plantele au flori şi căpşune încă verzi, voi încerca să le mut într-o seră, poate se vor coace încă”, a spus producătorul.

O femeie din Ţipala creşte mure deja de 4 ani. Are o plantaţie de peste 3 ha. Zice că încă nu şi-a recuperat investiţia, dar a fost ajutată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare cu o subvenţie. Murele le vinde fie congelate rapid, fie gem. Face şi vin de mure. „Am văzut iniţial că murele costă foarte scump în supermarket-uri şi m-am gândit să aflu mai multe despre cultivarea lor”, a precizat producătoarea.

Solicitat de Info-Prim Neo, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a menţionat că producătorii agricoli cu afaceri netradiţionale pentru Republica Moldova sunt tot mai numeroşi. Aceştia se inspiră din experienţa agricolă a altor state. „Suntem foarte mulţumiţi că ia amploare cultivarea baciferelor în ţară. Pomuşoarele sunt produse agricole cu valoare adăugată înaltă. Nu degeaba în toate hotelurile mari de peste hotare dimineaţa se servesc mure şi căpşune – ele sunt la mare căutare printre consumatori”, a relatat ministrul.

Vasile Bumacov a mai menţionat că moldovenii au început a creşte şi fructele utilizând tehnica modernă. Ia amploare şi cultivarea strugurilor de masă din soiuri pe care până acum Republica Moldova le importa de peste hotare. „Tot din categoria agricultorilor neobişnuiţi sunt şi crescătorii preponderent de dovleac„, a menţionat ministrul. Aceştia nu doar cresc, ci şi promovează cultura consumului bucatelor din dovleac.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare subvenţionează afacerile agricole începătoare. De asemenea, agricultorii sunt sfătuiţi cum să aplice la diferite proiecte străine de finanţare pentru a-şi putea dezvolta businessul.

Sursa: ipn.md

Un lot de rachete antigrindină asamblate în Moldova a fost testat la Orhei. Vezi cât costă o rachetă

Agrobiznes
-
0

Un lot de 1000 de rachete antigrindină asamblate în Republica Moldova a fost testat la o staţie specială din Trebujeni, Orhei.

La evenimentul de testare a unei mostre din lot a fost prezent şi Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, relatează moldpres.

Potrivit lui Bumacov, sistemul de protecţie antigrindină implementat în Republica Moldova are o eficienţă de 75%, fiind unul din cele mai potrivite pentru ţara noastră. „Peste 1,5 milioane de hectare de teren sînt protejate de grindină datorită acestui sistem, care însă necesită investiţii mari din partea statului. În anul acesta, pentru procurarea rachetelor şi întreţinerea sistemului, au fost alocaţi din buget 74 de milioane de lei, bani care ajung doar în proporţie de 70% din necesar”, a spus Bumacov.

Ministrul Agriculturii a adăugat că sistemul antigrindină asigură protecţia a circa 60% din teritoriul ţării, fiind necesară extinderea acestuia. „În prezent, se încearcă includerea în proiectele de extindere şi modernizare a sistemului antigrindină şi a companiilor de asigurări, dar se lucrează şi la monitorizarea disciplinei în punctele de lansare a rachetelor, pentru a nu pierde din eficacitate”, a opinat Bumacov.

Ion Garaba, directorul Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice din Republica Moldova, a menţionat că în Moldova sînt utilizate rachete achiziţionate din Rusia şi Bulgaria, care sînt asamblate în ţară. „Costul unei rachete este de circa 6500 de lei, iar pentru o intervenţie sînt necesare pînă la 12 rachete. În anul curent, au fost deschise şase puncte noi de lansare a rachetelor pe teritoriul raionului Orhei, suprafeţele protejate fiind extinse”, a conchis Garaba.

Potrivit Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, în prezent, pe teritoriul ţării activează 115 puncte de lansare a rachetelor antigrindină.

Sfaturi utile: calitatea şi mărimea fructelor, controlate prin rărire

Agrobiznes
-
0

Normarea încărcăturii de rod a pomilor fructiferi este o lucrare absolut necesară la piersic, prun, cais, măr şi chiar la păr, şi are ca scop îmbunătăţirea mărimii şi a calităţii fructelor.

Lucrarea se poate executa manual sau chimic (prin folosirea unor substanţe de rărire) şi se recomandă atunci când legarea fructelor este exagerat de mare în inflorescenţă.

Cantitatea de fructe care se îndepărtează

Volumul răririi depinde de dimensiunea potenţială a fructului matur dintr-un anumit soi. În general, cu cât mărimea normală a fructului la maturitate este mai mare, cu atât mai largi vor fi spaţiile de pe care trebuie să se îndepărteze rodul ramurilor.

Distanţa corectă a fructelor rămase pe ramuri depinde de suprafaţa foliară pentru un fruct, precum şi de vigoarea generală a pomului. Pentru a produce un fruct de dimensiune mare şi de calitate bună, sunt necesare aproximativ 35 frunze sănătoase, de dimensiuni medii.

Cantitatea de fructe care trebuie îndepărtată de pe un pom prin rărire depinde în special de mărimea pomului şi de capacitatea lui de rodire. Dacă pomul nu suportă mai mult de 30-40 kg/pom (piersic), sau 50-70 kg/pom (măr), cantitate considerată suficientă pentru ca fructele să se dezvolte până la mărimea dorită, rărirea se va face la distanţe fixe, de 15-20 cm, de-a lungul ramurii. Fructele care prezintă diametrul optim în momentul intervenţiei, dacă nu sunt în număr prea mare, se vor reţine.

Rărire manuală, mecanică sau chimică

  • Rărirea manuală permite obţinerea unei încărcături optime şi o repartizare omogenă a fructelor.

În practică, lucrarea se efectuează de către cultivator astfel:

  • prin „atingere”, detaşând unul după altul toate fructele considerate ca fiind în număr prea mare sau cu poziţie defectuoasă.
  • global, începând cu stadiul de mugure roz. Rărirea poate fi realizată ţinând vârful ramurii cu o mână şi eliminând cu cealaltă mână, acoperită cu o mănuşă, mugurii, folosind un beţişor, sau chiar cu un cleştişor. Operaţiunea începe cu stadiul de buton floral şi continuă până la căderea petalelor.

Dacă rărirea se face când fructele au diametrul de 8-10 mm (cât aluna), ea trebuie încheiată înainte de întărirea sâmburelui.

La încheierea lucrării, pe pom vor fi menţinute 400-600 fructe, în funcţie de vigoarea pomului şi a ramurilor de rod.

Operaţiunea, destul de costisitoare prin faptul că necesită 25-40 zile de lucru/ha, de persoană, este absolut obligatorie pentru obţinerea unor fructe de calitate.

  • Rărirea mecanică se realizează folosind fie un cârlig care vibrează şi care transmite vibraţiile unei şarpante, unei ramuri anticipate sau unui ax, fie un pieptene oscilant, care permite perierea ramurilor de rod, una după alta.

Vom utiliza aceste mijloace atunci când fructele au o anumită dezvoltare. Vibraţia este eficace pentru fructele cu diametrul minim de 12-14 mm. Aceste două utilaje nu asigură o rărire complet satisfăcătoare, chiar dacă „pieptenul” permite efectuarea unei operaţii mai precise.

În ambele cazuri, multe fructe rămân grupate, iar încărcătura nu este repartizată regulat, aşa cum se întâmplă în cazul răririi manuale. Această rărire permite totuşi „uşurarea” rapidă a pomilor, ea fiind considerată o tehnică de ultimă oră.

  • Rărirea chimică, utilizând substanţe care permit inhibarea formării florilor sau distrugerea lor, are ca avantaj, faţă de rărirea manuală, timpul redus de execuţie şi, prin urmare, scăderea costului de producţie.

De-a lungul anilor au fost testate numeroase substanţe active, care se deosebesc prin modul principal de acţiune.

Cu toate acestea, se observă o lipsă de eficacitate asupra soiurilor timpurii, acestea fiind şi cele mai vizate la rărire. S-a demonstrâat o variabilitate a rezultatelor, atribuită concentraţiei aplicate, condiţiilor climatice din timpul aplicării, soiului, dar şi a unei repartizări a fructelor rămase către vârfurile ramurilor, care presupune un oarecare risc de crăpare şi de scădere a calităţii.

Aplicată în perioada de înflorire, ea impiedică legarea a 40-60 la sută dintre florile răspândite pe ramură, în funcţie de stadiul lor de deschidere. Pe de altă parte, lucrarea permite o oarecare marjă de intervenţie, în funcţie de condiţiile climatice din momentul aplicării, asigurând astfel o rărire foarte timpurie, favorabilă creşterii fructului. Cu toate acestea, o rărire de corecţie, manuală, rămâne indispensabilă.

La măr, perioada de executare a răririi corespunde unei mărimi a fructelor de 8-12 mm diametru şi se aplică Amid 80 Cluj în doză de 1000 ppm, Norchim 1000 ppm sau Dirigol 500 ppm, iar la prun, rezultate bune se obţin prin stropirea cu Ana în concentraţie de 0,05%. Rărirea chimică, deşi uşurează mult munca omului, nu realizează o rărire corespunzătoare, fiind totuşi necesară o corectare manuală.

Costuri, beneficii, riscuri

Cu toate că rărirea fructelor ar putea părea o operaţie drastică şi costisitoare, trebuie să ţinem cont de faptul că fructele mici sunt mai greu de comercializat. În plus, rărirea fructelor reduce în acelaşi timp şi manopera la recoltare, precum şi pericolul ruperii ramurilor sub greutatea fructelor.

La piersic, limitarea destul de timpurie a numărului de fructe pe pom este necesară pentru obţinerea de fructe de talie comercială apreciată.

O rărire concepută defectuos, dacă pomul este foarte încărcat, va favoriza o producţie de fructe de calibru redus, care vor avea un preţ de vânzare mic. Dimpotrivă, o rărire excesivă riscă, în funcţie de soi, să favorizeze diferite accidente: crăparea sâmburilor, a fructului sau pur şi simplu obţinerea de fructe de dimensiuni mari, greu de comercializat, fie chiar şi la o producţie mai scăzută.

Supraîncărcarea pomilor se reflectă în calitatea gustativă scăzută.

Concurenţa dintre mărimea fructelor şi dezvoltarea ramurilor poate aduce, de asemenea, prejudicii recoltei viitoare.

Ce fructe eliminăm?

Prin rărire se urmăreşte suprimarea:

  • fructelor duble, deformate, atacate de insecte sau boli;
  • fructelor prea apropiate unele de altele;
  • fructelor situate la baza ramurii, sau dimpotrivă, la extremitatea ramurilor;
  • fructelor de dimensiuni mici;
  • fructelor incorect situate: sub ramură, sau în interiorul coroanei.

Încărcătura optimă a pomilor

Calculul încărcăturii optime a pomilor se face în momentul tăierilor de iarnă, atunci când stabilim numărul ramurilor de rod, sau al altor formaţiuni fructifere, de pe pom, pe care le vom păstra. O tăiere suplimentară, dacă cea de iarnă se dovedeşte insuficientă, este necesară primăvara târziu, pentru a reduce costul răririi din timpul verii.

Potenţialul de producţie al unei livezi trebuie să ţină seama de mai mulţi factori: soi, portaltoi, vigoare, vârsta livezii etc. Potenţialul producţiei estimate se împarte la greutatea medie a fructelor din soiul luat în calcul. Astfel vom obţinâe un anumit număr de fructe la hectar, de exemplu între 150.000 şi 300.000.

Această cifră o vom împărţi la numărul pomilor, raportat tot la un hectar, şi vom afla încărcătura de fructe pentru un pom, rezultat care se majorează cu 10-20 la sută, pentru a lua în calcul şi eventualele accidente şi căderea fiziologică, care poate avea loc înaintea recoltării.

ŞTIAŢI CĂ…

• La mijlocul perioadei de vegetaţie, în cazul soiurilor tardive, fructele mici se îndepărtează abia la prima cădere fiziologică a fructelor.

• Durata operaţiei de rărire la hectar este foarte variabilă; ea poate oscila între 50 şi 500 ore, în funcţie de vigoarea şi de dezvoltarea pomilor, de procentul de legare al soiului, precum şi de modul de conducere a coroanei etc.

• Pentru toate speciile, rărirea manuală se execută întâi la soiurile extratimpurii şi timpurii, apoi la cele cu maturare mijlocie şi tardivă.

• În ţările mari cultivatoare de fructe, rărirea manuală face parte din tehnologia de cultură şi se execută în mod sistematic, anual.

• Întrucât nici o substanţă folosită la rărirea chimică nu a dat depline satisfacţii până în prezent, rărirea manuală rămâne tehnica cea mai folosită.

Sursa: revista-ferma.ro

Cine sunt adevăraţii proprietari ai Rusiei

Agrobiznes
-
0

Cei mai mari proprietari de terenuri agricole sunt companiile agrariene. Alţi investitori nu se grăbesc să-şi cheltuiescă banii cumparând pământ în Rusia, scrie cotidianul Vedomosti.

La solicitarea cotidianului Vedomosti, firma de consultanţă BELF a întocmit un top al firmelor care controlează, fiecare, peste 50.000 de hectare. Au fost găsite 27 de asemenea companii.

În fruntea clasamentului, cu 480.000 de hectare, a fost plasată societatea Prodimeks, cel mai mare producător de zahăr din Rusia (în 2012 întreprinderile companiei au livrat 20,1% din totalul de zahăr alb din Rusia).

Majoritatea figuranţilor de pe listă susţin că lucrează aproape în totalitate terenurile deţinute. Spre exemplu, din cele 450.000 de hectare ale firmei Vamina (locul trei, după Rusagro, cu 452.000 de hectare) 420.000 sunt diferite culturi agricole. Două treimi din pământul controlat de Miratorg (316.000 de hectare, poziţia a 6-a) a intrat într-un proiect de creştere şi prelucrare a animalelor.

În top au intrat, de asemenea, proiecte lansate de finantişti: Trigon Agri, Alpcot, PAB Agro-pro (compania a fost achiziţionată în 2011 de grupul ceh PPF) şi altele. Cel mai cunoscut proiect din această categorie este Black Earth Farming (Agro-invest, locul 7, cu 308.000 de hectare: în 2006 în capitalul companiei au intrat banca Vostok Nafta şi grupul suedez AB Kinnevik. Anul trecut, Black Earth Farming a afişat pentru prima dată profit de 7 milioane, la un venit de 229 milioane de dolari.

De regulă, spune Viacheslav Kochetkov de la cabinetul de consultanţă Finam, investiţiile în terenuri cu destinaţie agricolă interesează, dar numai pe o perioadă de cel mult 10 ani.

La 1 ianuarie 2012, suprafaţa agricolă a Rusiei se ridica la 196 milioane de hectare, din care terenuri pentru culturi – 115 milioane.

Sursa:incomemagazine.ro

Albinele hrănite cu zahăr devin mai puţin rezistente la pesticide – studiu

Agrobiznes
-
0

Modul în care sunt hrănite albinele – cu miere sau cu zaharoză, respectiv sirop de fructoză – influenţează capacitatea acestora de a face faţă efectelor negative ale pesticidelor, sugerează un nou studiu.

Constatările acestei cercetări, conduse de entomologul May Berenbaum de la Universitatea din Illinois, au fost publicate recent în Procedurile Academiei Naţionale de Ştiinţe.

În timp ce albinele sălbatice se hrănesc din mierea stocată în stup, albinele din stupurile comerciale sunt hrănite cu o soluţie obţinută din zahăr, adăugată după ce mierea a fost recoltată. Acest lucru ar putea anula capacitatea albinelor de a rezista la efectele dăunătoare ale pesticidelor utilizate în agricultură, pe suprafeţe tot mai extinse de culturi.

„Ceea ce am descoperit este că răspunsul genetic al albinelor la pesticide diferă în funcţie de hrana pe care o primesc – miere, zaharoză sau sirop de fructoză, obţinut din porumb”, a spus Berenbaum.

„Acest lucru ne-a făcut să ne întrebăm dacă ceea ce se regăseşte în miere îmbunătăţeşte sistemul de detoxifiere al albinelor. Există în mod cert componente în miere care, la albine, determină activarea mecanismelor naturale de eliminare a pesticidelor”, a adăugat Berenbaum.

Cercetătorii au identificat în miere substanţe specifice care determină activarea genelor de apărare ale albinelor. Cel mai activ este acidul chimic P-cumaric, care se regăseşte între pereţii granulelor de polen.

„Precum albinele, noi oamenii folosim enzime pentru a distruge otrăvurile cu ajutorul ficatului nostru. Albinele au nevoie de un semnal pentru a fi activat mecanismul de apărare, astfel încât mierea este cea care furnizează acest semnal enzimelor, care încep apoi să acţioneze”.

„Aşadar, albinele care se hrănesc cu propria miere sunt mult mai bune în a face faţă efectelor negative ale pesticidelor, decât cele care se hrănesc cu zahăr. Marea surpriză nu este doar faptul că intră în funcţiune genele de detoxifiere, ci că ele pot activa, de asemenea, unele dintre genele responsabile de imunitate”, a adăugat Berenbaum.

S-a constatat că pesticidele sunt unul dintre factorii care ar fi putea fi răspunzători de scăderea numărului de albine. Printre ceilalţi factori se numără paraziţii, alţi agenţi patogeni, lipsa de medicamente veterinare sau, uneori, utilizarea abuzivă a acestora, managementul apicol şi factorii de mediu, precum lipsa hranei şi a habitatelor şi schimbările climatice.

O dietă care împiedică abilitatea unei albine de a descompune substanţele chimice toxice ar putea avea un efect grav asupra sănătăţii stupului de albine, potrivit lui Berenbaum.

„Una dintre întrebările cu care ne confruntăm de mult timp, cu privire la sănătatea albinelor şi declinul lor, este cea referitoare la alimentaţia albinelor, în special pe timpul iernii, mai exact ne întrebăm care este impactul acestor înlocuitori ai zahărului cu care sunt hrănite albinele”, a mai spus Berenbaum.

„Rezultatele noastre arată că nu este o idee atât de bună să hrănim albinele cu aceşti înlocuitori de zahăr, deoarece niciunul dintre aceşti înlocuitori nu conţin componenţii specifici pe care îi întâlnim la miere”, a concluzionat Berenbaum.

Sursa: financiarul.ro

Un consorţiu de companii române va restabili sistemele de irigare la Criuleni şi Lopatna

Agrobiznes
-
0

Consorțiul de companii române Hidroconstrucție & IAMSAT Munteni a câștigat concursul pentru reconstrucția și modernizarea sistemelor de irigare la Lopatna (raionul Orhei) și Criuleni. Managerii companiilor și fondul „Provocările Mileniului” au semnat luni contractele de executare a lucrărilor.

Directorul executiv al reprezentanței moldovenești a fondului, Valentina Badrajan, a anunțat că bugetul contractelor este de circa $8 mil, notează infotag.

„Lucrările vor începe în luna iulie și încheiate în 18 luni. Ca rezultat al reabilitării sistemelor de irigare, suprafața irigabilă la Lopatna va fi extinsă de la 50 ha la 509 ha, iar la Criuleni – de la 120 la 760 ha”, a precizat Badrajan, adăugând că o companie franceză va supraveghea derularea lucrărilor.

Șeful adjunct al misiunii diplomatice a SUA la Chișinău, Kara Mcdonald, și-a exprimat speranța că „lucrările vor fi executate calitativ, în termen și în cadrul bugetului”.

Ea a menționat importanța acestui proiect, necesar „pentru crearea unei agriculturi performante”.

Ministrul interimar al Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a relatat că semnarea contractului a fost precedată de o activitate vastă. El a spus că „euforia de pe urma victoriei și a semnării contractelor în curând îi va trece câștigătorului” și sentimentul de „responsabilitate” va veni să o substituie.

Bumacov a mulțumit SUA pentru ajutorul acordat și a subliniat importanța acestuia, având în vedere faptul că seceta se va înteți în Moldova.

Au fost depuse șase cereri de participare la concurs.

Potrivit infotag, Corporația „Provocările Mileniului” (The Millennium Challenge Corporation) fost constituită în anul 2004 în cadrul programului Departamentului de Stat al SUA pentru dezvoltarea economiei și reducerea nivelului de sărăcie în lume. În ianuarie 2010 corporația a acceptat să ofere Moldovei $262 mil. pentru implementarea proiectelor programului „Compact” în domeniul irigării, agriculturii avansate și reconstrucției drumurilor. $102 mil. sun t prevăzuți pentru renovarea a 11 sisteme de irigare centralizate, care vor cuprinde circa 15 mii ha de teren. Conform planului, șase sisteme de irigare vor fi instalate în sate pe malul Nistrului: Jora de Jos, Lopatna, Coșnița, Criuleni, Puhăceni și Roșcani. Cinci – pe malul Prutului – la Blindești, Grozești, Leova, Chircani – Zârnești. Circa 6 mii de agricultori din Moldova vor putea beneficia de sistemele de irigare.

În anul 2011 au fost formate 11 asociații ale consumatorilor de apă pentru irigare, fiecare dintre acestea va fi responsabilă pentru un sistem anumit. Acestea vor rămâne de stat, dar managementul va aparține asociațiilor. Pe lângă administrarea sistemelor de irigare, asociațiile vor stabili tarifele la apă pentru consumatori și vor încasa plata pentru alimentarea cu apă.

1...2.0172.0182.019...2.056Pagina 2.018 din 2.056