Circa 30 femei din domeniul business-ului agricol au participat astăzi, 21 mai curent, în cadrul unei conferințe de informare despre oportunitățile de dezvoltare a afacerilor în agricultură, organizată de FPM Moldova în contextul Programului Compact al Corporației Provocările Mileniului, finanțat de Guvernul SUA.

Participantele la conferință reprezintă diferite tipuri de întreprinderi, axate preponderent pe creșterea fructelor, strugurilor, pomușoarelor, legumelor, precum și industria alimentară.

Evenimentul are drept scop prezentarea Programului de credite în infrastructura post-recoltare, precum și oportunitățile existente de asistență și instruire de care pot beneficia femeile-antreprenoare. În cadrul aceluiași eveniment au fost prezentate afaceri deja creditate în cadrul Programului de creditare. Încurajarea femeilor pentru accesarea creditelor reprezintă o inițiativă menită să stimuleze abilitarea femeilor din Moldova și motivarea acestora pentru a participa activ în viața economică a țării, în procesul decizional și nu în ultimul rînd, la o viață socială activă.

În scopul facilitării accesului întreprinderilor noi, micro/mici/medii, inclusiv a celor aflate în proprietatea femeilor, în luna mai a anului curent a fost redusă suma minimă a creditului de la 50 mii USD la 20 mii USD. Suma maximă a rămas neschimbată – 600 mii USD.

De asemenea, a fost extinsă aria de eligibilitate de la 8 la 13 raioane (Ungheni, Nisporeni, Călărași (nou), Telenești (nou), Strășeni (nou), Hîncești (nou), Leova, Cantemir (nou), Cahul, Orhei, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi), municipiul Chișinău șu UTA Găgăuzia. Programul de credite este implementat de către 7 bănci participante – Moldova Agroindbank, Victoriabank, Moldindconbank, Comerțbank, Banca Socială, Mobiasbancă – Groupe Societe Generale și Energbank.

Kara McDonald, viceambasadoare SUA, prezentă la eveniment, a declarat că sunt importante exemplele de succes a femeilor de afaceri pentru a inspira o cultură de antreprenoriat printe femeile din Moldova. În acest scop Corporația Provocările Mileniului a decis reducerea sumei minime a creditelor oferite pînă la 20 mii USD, pentru ca aceste împrumuturi să devină mai accesibile pentru femei care de obicei au afaceri mici sau medii.

Valentina Badrajan, directorul executiv al FPM Moldova, a precizat că Programul de credite Compact încurajează și grupurile de femei care se pot coopera pentru investiții mari în infrastructura post-recoltare, ceea ce le va permite să devină competitive pe piața agricolă. Totodată, directorul executiv al FPM Moldova a accentuat că dezvoltarea afacerilor agricole va permite creșterea posibilităților în localitățile rurale și crearea noilor locuri de muncă pentru ca populația să nu mai plece peste hotare la muncă.

Femeile antreprenoare, participante la conferință, au recunoscut că au aflat mai multe informații utile pentru inițierea și extinderea afacerilor agricole, inclusiv despre oportunitățile de instruire și asistență de care pot beneficia. În același timp, au apreciat exemplele unor afaceri de succes în agricultură care le-au convins că există spațiu suficient pentru dezvoltare.

Programul de creditare pentru infrastructura post-recoltare în valoare totala de 12 mil. USD este una din cele patru activități complexe ale proiectului „Tranziţia la agricultura performantă” din cadrul Programului Compact, finanțat de către Guvernul SUA prin intermediului Corporației Provocările Mileniului. Pînă în prezent au fost debursate 21 credite în valoare totală de 4,3 mil. USD, inclusiv 16 credite în sumă totală de cca 3,2 mil. USD (75%) investite în construcția/reutilarea depozitelor frigorifice pentru fructe și legume cu capacitate totală de cca 16,1 mii tone.

În cadrul Programului Compact se preconizează a fi debursate suplimentar, pînă în anul 2015, cca 10 mil. USD pentru acordarea creditelor, inclusiv din resursele rambursate.

Sursa: mca.gov.md

Suprafaţa livezilor noi intensive în Republica Moldova se va majora pe parcursul următorilor 7 ani de la 5 mii de hectare la 37 de mii. Suprafeţele de vii noi vor creşte de la 1719 hectare la 12,3 mii, iar de sere noi de la 157 hectare la 1541 hectare.

Estimările sunt prezentate în Strategia de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural în Republica Moldova pentru anii 2014-2020, propusă pentru dezbateri publice, transmite IPN.

„Actualmente peste 80% din suprafaţa cultivată în Republica Moldova este acoperită de culturi cu valoare scăzută, inclusiv 50% cerealiere, în timp ce fructele şi legumele, care sunt considerate culturi cu valoare înaltă, ocupă mai puţin de 20%”, a remarcat viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Viorel Guţu.

Totuşi, potrivit oficialului, au fost descoperite unele sectoare, precum producerea nucilor şi a mierii, care aduc venituri bune şi asupra lor urmează de atras atenţia. „În ultimii 10 ani aceste două produse au acces pe pieţele ţărilor UE şi sunt exportate cu succes în Uniunea Europeană, dar şi pe alte pieţe”, a spus viceministrul.

Un alt factor de sporire a rentabilităţii sectorului agrar, potrivit strategiei, este schimbarea structurii exporturilor de produse agroalimentare, din preponderent materii prime în produse procesate.

Documentul a fost elaborat cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale.

Sursa: ipn.md

Inspectorii „Rosselhoznadzor” au interzis intrarea în Rusia, săptămâna trecută, a două loturi de căpșune care se transportau din Moldova și Turcia pe adresa unor persoane juridice moscovite.

Surse din autoritatea sanitară rusă au comunicat agenției „INFOTAG” că un lot de peste 35 tone de pomușoare dulci a fost reținut la punctul de trecere Novâie Iurkovici de la hotarul cu Ucraina, după ce în timpul controlului de carantină în acestea s-au depistat organisme dăunătoare, supuse carantinei.

Astfel, expertizele efectuate de centrul de referință al „Rosselhoznadzor”-ului de la Breansk, au constatat contaminarea căpșunelor cu trispul-florilor vestic Frankliniella occidentalis Pergande.

Pentru a nu admite răspândirea acestui organism dăunător de carantină pe teritoriul Rusiei, căpșunele au fost trimise la decontaminare.

Sursa: infotag.md

Pe tarabe au apărut primele fructe autohtone din acest sezon. Cireşele şi căpşunele le fac cu ochiul celor care trec prin pieţe. Însă, din cauza preţului piperat, mulţi înghit în sec. În timp ce unii aşteaptă ca fructele să se ieftinească, alţii spun că le cumpără pentru copii.

Preţul unui kilogram de căpşuni variază între 35 şi 50 de lei, iar cireşele se vând cu 30 de lei. „E scump după pensiile noastre. Într-adevăr e greu de crescut, da noi ce pensii avem la oraş, 750 de lei nu este posibil să cumperi”, a spus o femeie.

„Aş fi vrut să coste mai puţin. Aseară erau mai ieftine cu cinci lei”, a menţionat un om.

„Cumpărăm pentru copil şi mămica. Sunt scumpe, dar în această perioadă cred că sunt accesibile”, a declart o altă persoană.

Vânzătorii sunt de acord că preţurile sunt cam exagerate, dar se justifică prin faptul că suportă prea multe cheltuieli.

„Nu cred că se mai ieftinesc, nu ne convine preţul. Totul e scump, pelicula, motorina. Omul ce câştigă, numai cu munca”, a spus o vânzătoare.

„E prima roadă, la toţi le pare că este scump”, a explicat o altă vânzătoare.

Comercianţii susţin că, în câteva săptămâni, preţul cireşelor şi căpşunilor va scădea până la 10-15 lei pentru un kilogram.

Sursa: publika.md

Exporturile de mărfuri au crescut cu 15,4% în primul trimestru, pe când reexporturile s-au diminuat cu 11,6%. Ponderea exporturilor destinate ţărilor CSI s-a apropiat de cea destinată UE iar livrarea mărfurilor în Turcia a sporit de trei ori.

Cel mai mult exportăm fructe şi legume, îmbrăcăminte şi accesorii, maşini şi aparate electrice destinate industriei auto.

În ianuarie-martie, exporturile de mărfuri au totalizat 582,4 mil. dolari, cu 15,4% mai mult faţă de primul trimestru al anului trecut. Exporturile directe s-au cifrat la 390,7 mil. dolari, în creştere cu 35,7% faţă de ianuarie-martie 2012. La rândul lor, reexporturile s-au redus cu 11,6%, însumând o valoare de 191,7 mil. dolari care echivalează cu o cotă de 32,9% în totalul exporturilor.

În luna martie exporturile s-au cifrat la 221,5 mil. dolari , cu 11,4% mai mari faţă de luna precedentă şi cu 11,1% – comparativ cu luna martie 2012.

Deşi au sporit cu 3,6%, cifrându-se la 261,3 mil. dolari, exporturile destinate ţărilor Uniunii Europene şi-au redus cota de la 50% în ianuarie-martie 2012 la 44,9% în primul trimestru al anului curent.

Pe de altă parte, ponderea exporturilor destinate ţărilor din CSI a crescut de la 39,8% la 42,3% şi au însumat 246,3 mil. dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 22,5% faţă de ianuarie-martie 2012.

Cea mai populară destinaţie a exporturilor moldoveneşti rămâne Federaţia Rusă unde au fost livrate mărfuri în valoare de 183,5 mil. dolari, în creştere cu 24% faţă de primele trei luni ale anului trecut. Urmează România cu o valoare de 82,7 mil. dolari a mărfurilor livrate (+1%) şi Italia unde au fost exportate produse moldoveneşti în valoare de 41,2 mil. dolari (-25,1%).

Un salt impresionant l-au înregistrat exporturile în Turcia, care au sporit de trei ori, cifrându-se la 40,3 mil. dolari.

Cea mai mare pondere în structura exporturilor este deţinută de fructe şi legume (12,1%). Exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii deţin 10,1% ri iar cele de maşini şi aparate electrice destinate industriei auto – 9%.

Sursa: eco.md

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, aflat recent în raionul Cahul, a întreprins o vizită la întreprinderea agricolă „Naticubi-Agro” SRL din satul Larga-Nouă.

Conducătorul acestei unităţi agricole, Ion Curjos, însoţindu-l pe ministru pe câmpurile gospodăriei, a povestit cu lux de amănunte despre tehnologiile aplicate la cultivarea grâului (600 hectare), a rapiţei (200 hectare) şi florii soarelui (400 hectare).

Prin intermediul tehnologiei conservative de lucrare a solului, potrivit spuselor acestui producător agricol, prin excluderea aratului şi formarea stratului de protecţie, s-a reuşit păstrarea în sol a umidităţii, acest fapt acţionând benefic asupra plantelor, care la moment se dezvoltă bine, starea plantaţiilor promiţând o recoltă pe potriva efortului depus.

În discuţiile purtate cu mai mulţi agricultori din partea locului, Ministrul Agriculturii a accentuat necesitatea introducerii pe scară largă a tehnologiei de conservare a solului, care, după cum demonstrează experienţa agricultorilor de la Larga Nouă, este una eficientă şi, deci, recomandată spre aplicare pentru raioanele de sud, unde deseori se resimte deficitul de umiditate.

Menţionăm, că Ion Curjos este unul din cei mai experimentaţi agricultori, pionier al introducerii „No-Till”-ului în sudul ţării. Prin eforul depus al acestui producător, întreprinderea pe care o conduce de la începutul fondării, înregistrează rezultate de performanţă chiar şi în condiţiile dificile pentru agricultură, dictate de seceta frecventă, care afectează activitatea agenţilor economici locali.

Sursa: maia.gov.md

Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli se va majora de la 400 de milioane de lei pe an, nivelul actual, la 750 de milioane, spre finele perioadei de implementare a Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural în Republica Moldova pentru anii 2014-2020. Proiectul strategiei a fost prezentat pentru dezbateri publice.

Potrivit IPN, viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Viorel Guţu, a spus la dezbateri că această creştere a fost calculată pe baza cererilor prognozate de subvenţii şi a ratei medii de subvenţionare. Cererea pentru subvenţii a fost estimată luând în calcul cantitatea prognozată de investiţii private în producţia agricolă. Se presupune o creştere a investiţiilor de la circa 3 miliarde lei pe an în 2012, la circa 4 miliarde în 2020.

În proiectul strategiei se menţionează că distribuţia subvenţiilor între cele 10 direcţii prioritare incluse în programul de subvenţionare, de asemenea, se va schimba. Se presupune că ponderea subvenţiilor alocate pentru a sprijini investiţiile în utilaje şi echipamente agricole va scădea de la 42% din total, în 2012, la 16%, în 2020. Ponderea subvenţiilor direcţionate spre post-recoltare ca creşte de la 11% la 25% în aceeaşi perioadă. Va spori şi cota de subvenţii pentru zootehnie – de la 3% la 11%.

Proiectul Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural, pe anii 2014-2020, are la bază trei priorităţi: creşterea competitivităţii sectorului angro-alimentar, prin modernizarea acestuia; asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale şi îmbunătăţirea nivelului de trai în mediul rural. Proiectul documentului a fost elaborat de ministerul de ramură, cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale.

Sursa: ipn.md