40 la sută din terenurile agricole din ţară nu sunt protejate împotriva grindinei. Vezi care sunt cele mai ameninţate raioane

0

40 la sută din terenurile agricole din ţară nu sunt protejate împotriva grindinei. Cel puţin aşa arată datele Serviciului special pentru influenţe active asupra proceselor hidrometeorologice. Potrivit directorului instituţiei, Ion Garaba, pentru construcţia a patru unităţi speciale antigrindină este nevoie de circa 12 milioane de euro.

Cele mai expuse terenuri sunt cele din raioanele Rezina, Donduşeni, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Anenii-Noi.

În prezent, în ţară, funcţionează 12 Unităţi Antigrindină, care au 115 puncte de lansare a rachetelor. Acestea protejează 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole.

Reprezentanţii Serviciul Antigrindină au apelat la ajutorul autorităţilor publice locale, în vederea procurării mai multor rachete. Doar că puţini agricultori sunt dispuşi să plătească pentru asigurarea antigrindină.

În Moldova sunt aproximativ 2 milioane şi jumătate de hectare de terenuri agricole.

Sursa: publika.md

Invitaţie la Expoziţia Internaţională de produse alimentare şi băuturi din SUA. Vezi detalii

0

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova invită agenții economici să viziteze Expoziția Internațională de produse alimentare și băuturi „Summer Fancy Food Show”, care va avea loc la New York, SUA, în perioada 30 iunie – 2 iulie 2013.

Programul vizitei de afaceri:

  • vizitarea Expoziției „Summer Fancy Food Show”, unde vor fi prezentate: produse semifabricate, lactate, băuturi nealcoolice și nealcoolice, carne și produse din carne, condimente și conservanți, fructe și legume, produse de cofetărie și brutărie, ustensile de uz casnic.
  • întrevederi bilaterale, în dependență de profilul activității și interesele Dvs.;
  • familiarizarea cu potențialul economic în domeniul industriei alimentare din SUA.

„Summer Fancy Food Show” este unul din cele mai mari evenimente expoziționale în domeniul industriei alimentare din Statele Unite ale Americii. Pe o suprafață de 32000 m2 își vor prezenta produsele și serviciile peste 2400 de expozanți din aproximativ 80 de țări.

În cadrul evenimentului vor fi expuse peste 260000 de produse inovative, vor avea loc 15 seminare și master-class, unde vor fi abordate tehnici inovaționale, strategii de marketing și alte subiecte în domeniu.

Pentru o pregătire riguroasă a vizitei de afaceri, vă rugăm să remiteți din timp formularele de participare, prin e-mail: [email protected], [email protected] sau fax: 022 21-14-42, 21-07-25, până la data de 30 mai 2013.

Informații suplimentare: Direcția Târguri și Expoziții a CCI,

Tel.: 022 211-442, 022 210-725

METEO! Averse cu descărcări electrice, rafale de vânt şi grindină. Câte grade vom avea la sfârşitul săptămânii

0

Astăzi cerul va fi împărţit de soare şi nori. Pe arii extinse încă vor cădea averse însoţite de descărcări electrice, rafale de vânt şi chiar de grindină.

Maximele termice vor fi de 23 de grade la Briceni, 24 la Soroca şi Bălţi. La Orhei şi Chişinău se vor înregistra 26 de grade. 27 vor fi la amiază la Tiraspol şi la Leova. Iar la Comrat şi Cahul va fi cel mai cald, 28 de grade Celsius.

Vineri vor continua să cadă averse în Capitală. Mercurul din termometre va urca doar până la 21 de grade.

În week-end ne vom bucura de vreme frumoasă, cu soare din plin, şi cu maxime de 25 şi, respectiv, 26 de grade Celsius.

Luni din nou va ploua, iar mercurul va reuşi să urce doar până la 21 de grade.

Sursa: publika.md

Pagube de cca. 700 mii lei în urma ploilor! Cei care şi-au asigurat culturile agricole vor primi banii imediat

0

Grindina a lovit dureros! Gospodăriile care şi-au asigurat culturile agricole vor primi imediat banii prevăzuţi în contractele de asigurare, iar cele care nu şi le-au asigurat – se va vedea cum pot fi ajutate.

Declaraţia a fost făcută, la Guvern, de către ministrul în exerciţiu al agriculturii, Vasile Bumacov. Pierderile cauzate de ploile cu grindină din ultimele câteva zile vor fi precizate la 23 mai, transmite IPN.

În satele Corlăteni (raionul Râşcani), Miciurin şi Pelinia (raionul Drochia), culturile agricole au fost compromise pe suprafeţe extinse. De asemenea, ploile de aseară au adus prejudicii unor localităţi din Călăraşi şi Străşeni.

Ministrul afacerilor interne, Dorin Recean, a spus că Serviciul Situaţii Excepţionale a constatat că au fost distruse, într-o măsură mai mare sau mai mică, 1651 de hectare de culturi agricole, dintre care 750 de hectare de vii. Au fost distruse 250 de metri de ţiglă metalică şi 137 de foi de ardezie.

Conform calculelor preliminare, pierderile se estimează la 670 de mii lei.

Bumacov: Fermierii afectaţi de grindină vor primi cu prioritate subvenţii. Vezi cele mai afectate raioane

0

Agricultorii care au avut de suferit de pe ultima rafalelor cu grindină din ultimele zile vor avea acces prioritar la subveții. Anunțul a fost făcut astăzi de ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, în cadrul ședinței Guvernului. 

Aversele puternice au afectat peste 1650 de hectare de terenuri agricole și peste 690 de hectare de livezi.

„Sistemul antigrindină a reușit să protejeze 90-95 la sută din terenurile agricole, doar la Drochia, Soroca și Râșcani nu s-a reușit. Avem câteva sate în care 40 la sută din cazuri terenurile sunt afectate de inundații și 10 la sută de grindină. E vorba de satele Corlăteni, Pelinia și Miciurin. Aseară am avut două fronturi de grindină care au venit din România. Satele Chirileni, Vărzărești și Rassvet au fost afectate deoarece timp de 25 de minute a fost interdicție aviatică”, a declarat Bumacov.

Temperiile nu se opresc aici. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis cod galben de averse puternice cu grindină și vijelie. Începând cu a doua parte a zilei de 22 mai și până în dimineața de 24 mai, vremea în țară va avea caracter instabil, mai accentuat din orele de după-amiază și până în prima parte a nopții.

Vor cădea ploi de scurtă durată însoțite de descărcări electrice. Izolat se vor semnala averse puternice cu grindină și vijelie în rafale de 15-20 m/s.

Sursa: Jurnal.md

Copiii din ţara noastră învaţă despre beneficiile energiei regenerabile

0

3.000 de copii din Republica Moldova ştiu cum să valorifice sursele regenerabile de energie şi cunosc secretul economisirii consumului de energie. Elevii din clasele VII-VIII din 64 de şcoli din Republica Moldova îşi încheie săptămâna viitoare anul de studii pe durata căruia au învățat despre energia alternativă şi eficienţa energetică, în cadrul Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă”. 

Organizatorii au comunicat pentru Agenția ”INFOTAG”, că nu doar au primit cunoștințe teoretice, ei au participat la dezbateri, au vizitat gospodării casnice, instituţii publice ce utilizează energia regenerabilă, au construit machete de panouri fotovoltaice, turbine eoliene sau centrale pe biomasă şi au jucat spectacole pe teme ecologice.

„Drept suport educațional, copiii au avut manualul „Surse de energie regenerabilă”, iar cadrele didactice – un Ghid al Profesorului la acest subiect, ambele elaborate în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă cu susținerea mediului academic și a specialiștilor din cadrul Agenției pentru Eficiență Energetică. Ambele produse de comunicare prezintă într-o manieră accesibilă și ilustrativă informaţia despre toate sursele de energie regenerabilă şi eficienţa energetică”, a declarat Victoria Ignat, specialist instruiri şi dezvoltarea capacităţilor în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă.

Cei mai activi elevi, selectaţi în urma unui concurs, vor participa în perioada 1-11 iulie, la tabăra de vară „Energel”, locul de întâlnire a promotorilor energiei regenerabile şi eficienţei energetice.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova este un proiect de 4 ani, implementat în 2011-2014. Bugetul total al proiectului este de 14.56 mln. de euro, acordați de Uniunea Europeană și PNUD Moldova.

„Moldexpo” găzduieşte zilele acestea trei Expoziţii Internaţionale Specializate. DETALII

0

La Centrul „Moldexpo” din Chişinău au fost inaugurate astăzi trei Expoziţii Internaţionale Specializate, care se vor desfăşura pînă pe 26 mai curent.

Este vorba de expoziţiile FOOD & DRINKS şi FOOD TECHNOLOGY, care în anul acesta au ajuns la ediţia a XX-a, şi de PACKAGING. DEPOT, ediţia a XVIII-a, în cadrul cărora vor fi prezentate produse alimentare şi materii prime pentru fabricarea acestora, echipamente şi tehnologii pentru industria produselor alimentare, utilaje, tehnologii şi materiale de ambalare şi stocare.

Expoziţiile sînt organizate de CIE „Moldexpo” în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. La acestea participă circa 170 de companii din R. Moldova, România, Belarus, Grecia, Franţa, Italia, Polonia, Serbia, Ucraina şi Ungaria.

Prezent la inaugurare, Vasile Bumacov, ministru în exerciţiu al Agriculturii şi Industriei Alimentare, a menţionat că Expoziţia FOOD & DRINKS este unul dintre cele mai importante evenimente ale anului pentru industria alimentară, avînd o influenţă decisivă asupra dezvoltării pieţei de profil. De-a lungul anilor, această expoziţie a avut un rol semnificativ în formarea şi dezvoltarea sectorului alimentar al ţării. Circa 45 la sută din exportul autohton constituie produse din domeniul agroalimentar, a remarcat Bumacov. El şi-a exprimat convingerea că actualul eveniment va contribui la promovarea în continuare a produselor alimentare moldoveneşti pe pieţele europene şi estice, precum şi la stabilirea relaţiilor de colaborare între producătorii din ţara noastră şi cei din alte state.

Potrivit organizatorilor, FOOD TECHNOLOGY este unicul eveniment expoziţional din Moldova dedicat tehnologiilor şi echipamentelor pentru industria alimentară. În ceea ce priveşte expoziţia PACKAGING.DEPOT, aceasta, de asemenea, este unica în ţară care e dedicată industriei ambalajelor şi reflectă evoluţiile şi tendinţele în domeniu, pe piaţa locală şi cea mondială.

Pe parcursul desfăşurării celor trei evenimente, vor avea loc mai multe activităţi, inclusiv Concursul Internaţional specializat „Noutatea anului”. Acesta se desfăşoară în fiecare an în cadrul FOOD TECHNOLOGY şi PACKAGING.DEPOT şi are scopul de a contribui la îmbunătăţirea calităţii produselor de pe piaţa locală, la implementarea tehnologiilor inovatoare pentru fabricarea şi ambalarea acestora, sporirea volumul producţiei, precum şi la atragerea potenţialilor consumatori.

Sursa: Moldpres

Norvegia – cum se trăieşte în ţara care a spus „NU” Uniunii Europene

0

Cum se face că unei țări aflate la periferia unui continent, care a refuzat în două rânduri să intre în Uniunea Europeană, îi merge atât de bine chiar și acum, în plină criză economică? În timp ce multe țări vest-europene se luptă în prezent cu datoriile prea mari, Norvegia rămâne o națiune cu o avere pusă deoparte pentru zile negre și cu o stabilitate economică de invidiat.

Pe 25 septembrie 1972, poporul norvegian refuza propunerea făcută de clasa politică și vota „Nu” la referendumul organizat de guvern în speranța că statul avea să devină membru al Comunităților Europene (predecesoarele Uniunii Europene). 53% dintre votanți s-au declarat împotrivă, iar primul-ministru de la acea dată și-a dat demisia în urma rezultatului. Votul negativ al norvegienilor s-a repetat și la referendumul din 1994, când un procent similar din populație a fost anti-aderare: 52%.

Încăpățânarea nordicilor de a sta în afara granițelor UE i-a determinat pe istorici, politologi și politicieni să caute explicații pentru acest refuz. Analistul de politică externă Dan Petre este de părere că motivul principal pentru care Norvegia a votat împotriva aderării este petrolul.

Teama de „tăvălugul egalizator”

Într-adevăr, bogăția acestui stat vine de la natură. În 1969 a fost descoperit petrol la Ekofisk, în Marea Nordului, la aproximativ 320 de kilometri sud-vest de coasta norvegiană. De atunci, țara a început să crească economic, iar Norvegia a trecut fluierând de criza petrolului din 1973, provocată de războiul din Orientul Mijlociu, în timp ce vecinele Suedia, Danemarca și Finlanda nu au fost la fel de norocoase. În 2011, 28% din veniturile statului erau generate din industria petrolieră, Norvegia fiind al cincilea exportator de petrol din lume și al treilea de gaz.

„Datorită petrolului aveau cum să își asigure prosperitatea. Fiind o țară cu o populație mică, probabil le-a fost frică să nu fie înghițiți de un tăvălug care pare uneori egalizator”, a explicat analistul pentru Great News.

El atrage atenția și că Norvegia, deși are o istorie bogată, este de fapt un stat foarte tânăr, independent abia din 1905. Timp de secole, a fost dominată de puteri străine: Danemarca, apoi Suedia între 1814 și 1905, totul culminând cu ocupația nazistă din al Doilea Război Mondial. Nerăbdătoare să își recapete independența după război, nu este greu de înțeles de ce poporul norvegian a fost foarte defensiv când a venit vorba ca statul lor să își cedeze parțial suveranitatea către structurile UE. În 1972, amintirea ocupației naziste era încă proaspătă în mintea norvegienilor, în special a celor în vârstă.

Pescarii și fermierii au ținut Norvegia în afara UE

Dincolo de pierderea suveranității, o altă temă a taberei anti-aderare a fost diferența fundamentală dintre structura economiei Norvegiei și a UE: în vreme ce prima are o economie bazată masiv pe resurse naturale (în special petrol și pește), cea de-a doua are o economie mult mai industrializată.

De altfel, pescarii și fermierii norvegieni au avut un cuvânt greu de spus, votând masiv împotriva aderării. Un motiv pentru votul lor negativ a fost teama că piața norvegiană va fi inundată de produsele altor țări UE, mai ieftine decât cele fabricate de populația rurală și că politicile comune europene vor dăuna intereselor lor. Dacă în zonele urbane s-a votat mai degrabă în favoarea aderării, zonele rurale au votat puternic împotrivă, susținând că deciziile vor fi luate în numele lor la Bruxelles, și mai departe decât în capitala Oslo.

Având cele mai bogate resurse de pește din Europa, pescarii s-au temut de UE. Dacă ar fi devenit membru, statul ar fi trebuit să își deschidă apele pentru toate flotele aparținând membrelor UE deoarece, potrivit Politicii Comune de Pescuit, pescarii din orice stat membru au acces în apele din toată Uniunea. În plus, PCP stabilește cotele pentru fiecare stat membru (cât pește se poate pescui din fiecare specie). Pentru o țără cu resurse foarte mari de pește precum Norvegia, perspectiva ca UE să decidă cât poate pescui nu părea prea îmbucurătoare.

Norvegia, statul stabil ca o stâncă

Totuși, Dan Petre arată că pentru țări precum Finlanda și Austria intrarea în Uniune a adus o explozie economică: „Companiile Austriei și Finlandei au devenit brand-uri globale. De la o țară cu semne de sărăcie, Austria a devenit un jucător continental major”.

Bogată în petrol, pește și păduri, Norvegia are unul dintre cele mai ridicate standarde de trai din lume și datorită resurselor naturale foarte mari în comparație cu dimensiunea redusă populației, de sub cinci milioane de locuitori.

Acest fapt a permis statului să pună deoparte și totodată să investească o rezervă de bani uriașă, cunoscută sub numele de Fondul de Pensii al Guvernului. Acesta a ajuns în prezent la aproximativ 570 de miliarde de dolari, iar estimările moderate susțin că până în 2017 fondul va ajunge la 800-900 de miliarde de dolari. În ciuda crizei, Norvegia nu are deficit bugetar, ci surplus de 9%. Greu de imaginat când ne gândim la criza financiară pe care o străbat în prezent multe state occidentale.

Totuși, criza nu a fost total absentă: a afectat în special sectorul industrial, dar șomajul a rămas scăzut, fiind de 3,3% în august 2011 (adică 86.000 de persoane). Una peste alta, Norvegia se numără printre țările cele mai puțin afectate de criza economică, salariile medii pe oră fiind printre cele mai mari din lume. Norvegienii au al doilea venit pe cap de locuitor din lume, după Luxemburg, și cea mai mare rezervă de capital pe cap de locuitor la nivel mondial. Potrivit Foreign Policy Magazine, Norvegia a fost desemnată în 2009 drept statul cel mai stabil din lume și care funcționează totodată cel mai bine.

Separate, dar împreună

Economia Norvegiei nu este însă izolată de cea a Uniunii Europene. Din contră. „Nu-s închiși ca Serbia”, arată Petre. Norvegia este membră a Zonei Economice Europene (European Economic Area), ceea ce îi permite să intre liber pe piața internă a UE: nu trebuie să plătească taxe vamale pentru produsele pe care le plasează pe această piață, cu câteva excepții. Sunt excluse din comerțul liber toate produsele agricole, majoritatea produselor din industria pescuitului și petrolul. În schimb, peștele proaspăt intră liber de taxe în UE.

Ca urmare a calității de membru al EEA, statul nordic este obligat să adopte legislația europeană legată de piața unică europeană, cu excepția legilor referitoare la agricultură și pescuit. EEA se bazează pe aceleași patru libertăți precum UE: libera mișcare a bunurilor, persoanelor, serviciilor și a capitalului între țările membre EEA (adică cele 27 de membre UE plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein). Norvegia se află și în spațiul Schengen. În timp ce Norvegia exportă în UE mai ales materie primă (petrol), UE exportă în Norvegia produse finite.

„Este foarte greu să stai deoparte”

În prezent, atât la putere, cât și în opoziție se regăsesc partide pro și contra aderare. Pentru a evita o nouă dezbatere pe această temă, care ar putea duce la căderea guvernului, clasa politică norvegiană nu mai aduce în discuție publică aderarea la UE. Nu există niciun plan de a depune o nouă cerere.

Deși în anii 2002-2003, potrivit sondajelor publice, 60-65% dintre norvegieni erau favorabili aderării, începând cu 2005 euroscepticii s-au înmulțit. Iar criza financiară, prin care Norvegia a trecut destul de bine, a întărit tabăra „Nu”. Conform ultimelor sondaje, peste 60% dintre norvegieni ar vota împotrivă.

Însă Dan Petre consideră că situația este una temporară: „Oricât ai încerca să ai propria specificiate, tot ajungi să te conformezi. Nu știu cât vor putea să stea afară. Este foarte greu să stai deoparte”. Mai ales deoarece resursele pe care se bazează prosperitatea Norvegiei, adică petrolul, sunt finite.

Sursa: greatnews.ro

Ploile cu grindină au produs pagube în mai multe localităţi din ţară. Vezi ce culturi agricole au fost compromise

0

Ploaia cu grindină din seara de marţi, 21 mai, a produs pagube în mai multe localităţi din raionul Ungheni şi Străşeni, dar şi în capitală.

Solicitată de IPN, Diana Ţurcan, ofiţer de presă al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, a spus că în 4 localităţi din raionul Străşeni au fost compromise culturile agricole. În raionul Ungheni au fost afectate semănăturile din 10 localităţi. Pe strada Socoleni din Chişinău a fost inundată o porţiune de drum de 350 de metri pătraţi. Pagubele se precizează.

Potrivit ultimelor informaţii ale Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, ploaia cu grindină din seara zilei de luni, 20 mai, a distrus în satul Pelinia din raionul Drochia peste 100 ha de floarea soarelui, 50 ha de sfeclă de zahăr, 35 ha porumb şi 8 ha grâu. În satul Miciurin din acelaşi raion au fost compromise 48 ha de sfeclă de zahăr şi 47 ha de floarea soarelui.

Sursa: ipn.md