Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Republica Moldova (MIEPO) şi Agenţia Ungară pentru Investiţii şi Comerţ (HITA) au semnat un Acord de cooperare, ce are drept scop promovarea investiţiilor bilaterale prin organizarea misiunilor de afaceri şi a forumurilor economice, precum şi susţinerea participării întreprinzătorilor din ambele ţări la expoziţii şi tîrguri, organizate în R. Moldova şi Ungaria.

Acordul a fost semnat în cadrul primei şedinţe a Comisiei interguvernamentale moldo-ungare pentru colaborare economică, ce a avut loc în perioada 23-34 aprilie, la Budapesta, relatează moldpres.

Potrivit Serviciului de informare şi comunicare cu mass-media al Ministerului Economiei, lucrările Comisiei interguvernamentale moldo-ungare s-au încheiat astăzi, prin semnarea de către copreşedinţii Comisiei viceministrul moldovean al Economiei, Octavian Calmîc şi Secretarul de Stat pentru Afaceri Internaţionale şi Relaţii Economice Externe al Ungariei, Péter Szíjjártó a Protocolului de inaugurare a Comisiei. Documentul prevede un şir de acţiuni de colaborare în domeniul dezvoltării afacerilor, agriculturii, întreprinderilor mici şi mijlocii, energeticii, protecţiei mediului şi turism, menite sa amplifice relaţiile comercial-economice moldo-ungare.

„Discuţiile din cadrul Comisiei au confirmat interesul agenţilor economici din Ungaria în participarea la procesul de privatizare a întreprinderilor de stat din Moldova, desfăşurat în prezent, care oferă oportunităţi bune pentru investitorii maghiari, iar acordurile de liber schimb ale Republicii Moldova reprezintă regimuri comerciale maximal avantajoase, pentru crearea companiilor mixte moldo-ungare”, a remarcat viceministrul Octavian Calmîc la ceremonia oficială de semnare a protocolului.

Copreşedintele Comisiei, Péter Szíjjártó a declarat că „printre multiplele sarcini ale economiei ungare, principalele sînt menţinerea stabilităţii macroeconomice şi reluarea creşterii acesteia, motiv pentru care a fost lansată politica intitulată „deschiderea către Est”, orientată spre consolidarea şi extinderea relaţiilor economice bilaterale cu ţările din Europa de Est, regiune în care Republica Moldova are statut prioritar”.

În context, partea ungară a informat despre pregătirea Băncii comerciale maghiare „Eximbank” de a extinde serviciile financiare pentru companiile care exportă în Republica Moldova şi stabilirea relaţiilor directe cu băncile comerciale din Moldova, pentru a oferi instrumente financiare importatorilor şi întreprinderilor din Republica Moldova, prin crearea conturilor interbancare de import-credit.

Viceministrul Octavian Calmîc a accentuat importanţa preluării de către agricultorii moldoveni a experienţei acumulate de către Ungaria, în materie de dezvoltare agricolă şi rurală în cadrul UE. În context, Republica Moldova a informat despre intenţia de a lansa dialogul cu UE privind accesarea fondurilor Programului european de vecinătate pentru agricultură şi dezvoltare rurală (ENPARD). Acesta va permite stabilirea cooperării cu ţările Uniunii Europene, inclusiv Ungaria, în dezvoltarea agriculturii şi industriei alimentare din Republica Moldova, prin transferul de tehnologii şi utilaje competitive în cultivarea şi prelucrarea cerealelor, fructelor, produselor de origine animalieră, crearea şi dezvoltarea sistemelor de irigare.

În cadrul Comisiei au fost puse bazele încheierii în viitorul apropiat a unui Memorandum de înţelegere între Ministerul Mediului al Republicii Moldova şi Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului. Memorandumul va avea drept obiective acordarea suportului în următoarele acţiuni: reconstrucţia staţiei de epurare a apelor uzate din Chişinău, planificarea, construcţia depozitelor de deşeuri, efectuarea auditului mediului, tratarea solului contaminat şi a apei subterane, reciclarea deşeurilor, folosirea biomasei în producerea energiei electrice.

Domeniul energiei regenerabile, inclusiv aspectele legate de utilizarea biomasei, a constituit un subiect important al discuţiilor purtate în cadrul Comisiei. În context, partea ungară şi-a exprimat încrederea că sectorul energetic din Moldova va beneficia de Programul Uniunii Europene de formare a priorităţilor energetice din cadrul Strategiei din regiunea Dunării, care are drept obiectiv final reducerea dependenţei energetice. La rîndul sau, partea moldavă a informat despre acţiunile deja întreprinse în domeniul utilizării durabile a potenţialului de biomasă de către ţara noastră, iar participarea în Strategia din regiunea Dunării va asigura extinderea cooperării bilaterale în domeniul eficienţei energetice, aplicării tehnologiilor moderne de consum redus al energiei, generării de căldură etc.

Sursa: moldpres.md

„JLC” SA a încheiat anul trecut cu un beneficiu net de 20,8 mil. lei ($1,6 mil.), iar „Incomlac” la care „JLC” este acționar majoritar (67,9%) a înregistrat un beneficiu în valoare de 30,7 mil. lei ($2,5 mil.).

Agenția „Infotag” comunică cu referire la rapoartele financiare ale celor două întreprinderi de procesare a laptelui că, în anul 2012, cifra de afaceri a „JLC” a crescut cu 71 mil. lei, până la 730,9 mil. lei, prețul de cost al vânzărilor – până la 583,5 mil. lei, iar rentabilitatea vânzărilor a constituit 25,26%.

Venitul din vânzări al „Incomlac” a crescut cu 38 mil. lei și a însumat 488,4 mil. lei, iar prețul de cost al vânzărilor – 378,8 mil. lei.

Cota „JLC” împreună cu „Incomlac” pe piața producției de lactate din Moldova este de circa 60-70%.

Acționarii „JLC” sunt „JLC-Invest” (30,34%), „Logos Grup” (37,99%) și „Jardi” (18,65%). Acționarul majoritar al „Incomlac” este „JLC” (67,9%). 25,79% dintre acțiuni sunt deținute de „JLC-Invest” SA.

Alți operatori ai pieței respective, bunăoară „Lactis” SA a încheiat anul trecut cu pierderi de 67,3 mii lei, chiar dacă cifra de afaceri a companiei a crescut cu 19,5 mil. lei, până la 104,8 mil. lei. Fabrica de brânzeturi din Soroca de asemenea a avut pierderi de 3 mil. lei, veniturile din vânzări au sporit cu 7,4 mil. lei și au constituit, la sfârșit de an, 161,9 mil. lei. Fabrica de lapte din Călărași a raportat un beneficiu în valoare de 61 mii lei. „Inlac” a încheiat anul 2012 cu pierderi de 9,5 mil. lei. Fabrica de unt și brânzeturi din Florești a înregistrat un beneficiu de 1,6 mil. lei, iar fabrica de brânzeturi din Cahul – de 318 mii lei.

„Infotag” precizează: Moldova are opt întreprinderi mari de colectare și procesare a industriei laptelui active. Compania cea mai mare, care este și una transnațională – „JLC” – are producții proprii la Chișinău, Bălți și Drochia. Urmează „Incomlac” (Bălți), „Inlac” (Cupcini), „Lapmol” (Călărași, Lipcani), fabricile de unt și brânzeturi din Râșcani și Florești, „Lactalis-alba” cu producții proprii la Soroca și Hâncești, fabrica de brânzeturi din Cahul, dar și o serie de fabrici de lapte mai mici, în sudul și în centrul țării.

La şedinţa Comitetului de supraveghere a Programului „PARE 1+1″, desfăşurată ieri, au fost acceptate spre finanţare 66 de proiecte investiţionale, finanţate de lucrătorii migranţi şi rudele acestora.

Potrivit Serviciului de informare şi comunicare cu mass-media al Ministerului Economiei, proiectele investiţionale vizează investiţii cumulative de circa 46 mln lei, în timp ce suma granturilor solicitate din cadrul Programului nominalizat reprezintă 12 mln lei. Ca rezultat, 1 leu solicitat din cadrul „PARE 1+1″ va atrage cca 5 lei investiţii în economie, relatează moldpres.

Analiza cererilor de finanţare denotă că lucrătorii migranţi moldoveni care doresc să investească remitenţele în propria afacere au muncit preponderent în Italia – 40%, Rusia – 15%, SUA, Portugalia, Spania – cîte 7%, Irlanda – 4% etc.

Lucrătorii migranţi investesc economiile acumulate preponderent în agricultură (sere, depozite frigorifice, ferme de animale), industrie (brutărie, materiale de construcţie, mobilă, brichete), servicii, turism, construcţii.

Distribuţia teritorială arată că majoritatea cererilor au parvenit din zona Centru a Republicii Moldova (55%), fiind urmată de zona Nord (18%), Sud (14) şi municipiul Chişinău – 13%.

În cadrul Programului „PARE 1+1” lucrătorii migranţi şi rudele acestora beneficiază de consultanţă şi informare privind oportunităţile de dezvoltare a unei afaceri, proiectele desfăşurate pe teritoriul ţării, sursele de finanţare a unui proiect investiţional, aspectele legislative ale activităţii antreprenoriale etc. De asemenea, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor antreprenoriale, participanţii sînt instruiţi în cadrul seminarelor, care se desfăşoară pe module cu o durată totală de 50 de ore academice (10 zile lucrătoare) şi includ următoarele tematici: înregistrarea unei afaceri, management, marketing, contabilitate, planificarea afacerii etc.

Bugetul Programului „PARE 1+1″ este de 32 mln lei, iar suma granturilor care urmează a fi contractată suplimentar pe parcursul anului 2013 este de 20 mln lei.

Sursa: moldpres.md

România va organiza, în perioada 2-7 iunie, la Palatul Parlamentului, congresul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, prin Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.NV.P.V.), instituţie aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale.

România este membră a Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului din anul 1927.

Lucrările Congresului şi a Adunării Generale O.I.V. vor reuni participanţi din 44 de ţări. Tema Congresului, „Via şi Vinul: între tradiţie şi modernitate”, va oferi posibilitatea unor dezbateri largi pe domenii de interes pentru sectoarele implicate în viticultura şi oenologia actuală, cu accent pentru păstrarea tradiţiilor din diferite regiuni ale globului.

Programul Congresului include o componentă ştiinţifică şi o componentă socială, iar lucrările Congresului se vor desfăşura pe cele 4 sectiuni principale:viticultură, oenologie, cadrul economic și juridic, siguranță și sănătate.

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Agriculturii, România se poziţionează pe locul 10 la nivel mondial şi pe locul 5 la nivel european din punctul de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă de vie. În ultimii 5 ani, sectorul vitivinicol românesc a accesat integral fondurile europene prin Programul Suport pentru Sectorul Vitivinicol (42,1 milioane euro/an), cel mai vizibil efect constând in replantarea a 19.766 ha cultivate cu viţă-de-vie. Acest program va continua şi în perioada 2014 -2018.

Sursa: recolta.eu

În acest an legumele crescute în serele din Moldova vor apărea mai târziu. Și asta din cauza timpului rece, care a întârziat plantarea răsadului pentru creșterea legumelor în spații protejate.

Din cauza timpului rece, în acest an la nordul republicii s-a întârziat cu vre-o două săptămâni plantarea răsadului în sere, informează bursa agricolă Agravista.

Legumicultorii au început să răsădească roșii și ardei abia pe la jumătatea lunii aprilie. Așa că și legumele din sere vor apărea cu întârziere.

Unii legumicultori mai harnici din satul Burlănești, raionul Edineţ au finisat deja răsăditul și la moment, comercializeaza surplusurile de răsadă de roșii și ardei.

Acum o săptămână la piața agricolă din Edineț un fir de răsadă de roșii în pahare se vindea la prețul de 4-5 lei, iar de ardei dulce – 5 lei firul. Angro sunt predispuși să lase firul de răsadă de roșii până la 3 lei.

Un alt legumicultor din Parcova a pregătit răsadul în palete. El a avut comenzi preventive și de la alți colegi din raion.

Un fir de răsadă de roșii, hibrizi din Olanda pentru spații protejate crescut în palete la Chișinău de o firmă specializată costă aproximativ 7 lei, iar de varză timpurie – 1 leu.

Sursa: agravista.md

Producători agricoli din toată republica, membri ai Partidului Popular din Republica Moldova (PPRM), vor protesta astăzi, 23 aprilie, în faţa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare faţă de situaţia în care se află fermierii în toiul lucrărilor de primăvară. 

Solicitat de IPN, copreşedintele PPRM, Alexandru Oleinic, a spus că fermierii vor cere de la autorităţile centrale respectarea politicilor asumate în domeniul agricol – privind preţul seminţelor, a combustibilului, accesul la credite şi subvenţii.

Alexandru Oleinic a mai spus că, timp de 2 luni, de când durează criza politică, producătorii agricoli din ţară au fost lăsaţi la voia întâmplării, exact în toiul lucrărilor de primăvară.

Acţiunea de protest este planificată pentru ora 10.30.