Republica Moldova se confruntă cu o discrepanţă majoră între mediul rural şi mediul urban în ceea ce priveşte infrastructura socială şi fizică. Pregătirea şi menţinerea la un nivel adecvat a infrastructurii este fundamentală pentru dezvoltarea economică, socială şi generală echilibrată, la nivel regional. Este nevoie de o infrastructură corespunzătoare pentru ca zonele rurale să atragă investiţii şi să rămână competitive pentru crearea de noi întreprinderi și a noi locuri de muncă.

Deși anual se alocă sute de mii de euro, bani europeni, în renovara anumitor segmente din zonele rurale, programe care să vină în sprijinul dezvoltarii infrastructurii rurale aproape că nu există. Implementarea unor programe ce ar permite primăriilor să-si rezolve importante probleme pe plan local, în urma cărora șomerii ar putea fi angajati pentru lucrări de refacere a infrastructurii, rămân la competența primarilor.

Soluția – eficientizarea stimulării implicării localnicilor în sectorul agricol

Venitul lunar, al unui localnic din mediul rural nu îi permite suportarea costurilor pentru întreținerea unei gospodării (întreținerea terenurilor agricole, costurile energiei termice şi electrice), costuri care ajung anual la cel puţin 10.000 lei per familie. Soluția pentru dezvoltarea infrasctructurii rămâne implicarea autorităţilor în dezvoltarea sectorului agricol și crearea parteneriatelor publice-private.

Producerea energiei din biomasă ar contribui la rezolvarea mai multor probleme

Un exemplu ar fi prelucrarea deșeurilor din activităţile agricole precum rumegușul din lemn, cocenii de porumb, floarea soarelui. De asemenea, deșeurile vegetale și paiele înlocuiesc cu ușurință încălzirea pe bază de cărbune sau gaze naturale.

În urma procesului de prelucrare al deșeurilor agricole se va asigura producerea biomasei pentru furnizoarele de electricitate dar și de căldură. Electricitatea produsă cu ajutorul biomasei are cel mai mic cost de generare comparabil cu orice altă sursă energetică regenerabilă. Utilizarea biomasei ar oferi soluții eficiente pentru eliminarea resturilor menajere solide și ar reduce emisiile de dioxid de carbon și acizi de azot, astfel contribuind la diminuarea poluării mediului. De asemenea, un beneficiu economic reprezintă dezvoltarea unei afaceri și oferirea a noi locuri de muncă pentru localnici.

În mai ţările UE, biomasa livrează cel puțin 3 % din necesitatea de energie. În Austria ponderea acesteia e de 12 %, în Suedia – 18 % iar în Finlanda – 23 %.

La noi, utilizarea energiei obţinute din biomasă ar putea reduce costurile anuale pentru energie ale unei gospodării casnice cu mai bine de 50 %.

600 de familii vor putea cumpăra cazane moderne pe bază de biomasă în condiţii avantajoase

Un asemenea proiect a fost posibil de implementat și în Republica Moldova prin intermediul Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” ce ține să acorde în condiţii avantajoase cazane pe bază de biomasă pentru gospodăriile casnice. În urma implementării acestuia, 600 de familii vor putea cumpăra cazane moderne pe bază de biomasă în condiţii avantajoase. Gospodăriile casnice din sate şi orăşele mici vor putea cumpăra cazane de ardere a peletelor, brichetelor sau cazane mixte, 30% din costuri fiind rambursate din fonduri europene (de 1.000 de Euro per cazan instalat).

Statisticile arată că există un potenţial enorm de utilizare a biomasei pentru încălzire

Potrivit unui sondaj al PNUD, 82% din locuințele din mediul rural au fost construite cu mai mult de 20 de ani în urmă. Principalele materiale de construcţie sunt chirpicii. Doar 8% din gospodării au izolaţie termică. Suprafaţa locativă variază de la 41 la 150 m2 iar suprafaţa medie a gospodăriilor rurale constituie 82 m2. Până la 46% din gospodării nu utilizează deşeurile agricole. Și doar 18% din gospodării încălzesc toată casa. Suprafaţa încălzită este în medie de 38 m2. Costul mediu pentru încălzirea unei locuinţe în mediul rural depășește suma de 6000 lei pe an.

Dat fiind faptul că veniturile persoanelor din mediul rural, sunt cu aproape 700 lei mai mici decât ale locuitorilor din mediul urban, proiectul îşi propune să contribuie la crearea unui sistem competitiv şi durabil de producere a energiei din surse regenerabile, biomasă din deşeuri agricole. De asemenea va spori consumul de energie de bază de biomasă şi a instituţiilor publice precum grădiniţe şi şcoli care alocă anual mii de lei pentru sistemul de încălzire pe bază de cărbuni.

Bugetul total al proiectului este de 14.56 milioane euro, acordaţi de UE (14 mil. euro) şi PNUD Moldova (0,56 mil. euro) din cei 640.000 de Euro acordaţi de Uniunea Europeană în cadrul programului de acordare de subvenţii pentru circa 600 de cazane.

Producerea bricheților – o afacere de perspectivă

Anual, Republica Moldova produce, în medie, 700 mii tone de paie care sun echivalente, sub aspect energetic, cu cca 25% din consumul anual de energie al ţării. Această cantitate de paie este suficientă pentru a încălzi 9 milioane de m3 spaţii sau 100 mii case individuale de locuit , cu o suprafaţă medie de 80 m3.

Însă, la acest moment în ţară sunt înregistrați doar 73 de producători de peleți și bricheți, existând mult loc pentru deschiderea de afaceri de acest gen.

Directorul Agenției pentru Eficiență energetică, Mihail Stratan, susţine că echipamentul şi tehnologiile necesare pentru a începe producţia de peleţi reprezintă o oportunitate de afaceri reală pentru producătorii secundari, având în vedere activitatea lor principală. La moment, echipamentul utilizat este asamblat din piese fabricate pe loc şi părţi cumpărate de la producători internaţionali (Italia, Germania, Cehia, România).

„Energia produsă din resurse proprii, precum utilizarea bricheţilor, are mai multe beneficii. În primul rând ea va reduce dependenţa de importuri şi va spori securitatea energetică a ţării. Un alt factor important constă în faptul că va permite dezvoltarea de noi afaceri şi crearea a noi locuri de muncă. Mai mult decât atât, energia din surse regenerabile va reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea mediului atât în mediul urban cât şi cel rural, potrivit reprezentantului permanent adjunct, PNUD Molova, Nadine Saharkyan.”

Sursa: eco.md