În Rusia s-au scumpit fructele foarte mult, fiind menţionate şi preţuri de peste 50 de euro pentru un măr, iar această situaţie creează premise reale pentru ca importul de fructe moldoveneşti în Rusia să fie reluat. Ministrul în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat pentru IPN că după ce a convenit cu autorităţile ruse să se reia cel puţin negocierile, acestea deja au contactat Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor din Moldova.

La iniţiativa Serviciului Federal Rus de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor), conducerea ANSA a avut o discuţie telefonică cu omologii ruşi despre posibilitatea reluării exporturilor de mere în Federaţia Rusă. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi-a exprimat disponibilitatea de a garanta în mod oficial siguranţa fructelor şi utilizarea bunelor practici de către producătorii din Republica Moldova. Părţile au convenit asupra necesităţii unui audit din partea Rosselhoznadzor a sistemului naţional de asigurare a cerinţelor fitosanitare federale şi internaţionale.

Vasile Bumacov crede că ruşii ar putea trimite o echipă de specialişti care să examineze condiţiile în care sunt păstrate fructele pentru a lua o decizie finală privind reluarea exporturilor de fructe. Ministrul în exerciţiu a adăugat că dacă va fi necesar este dispus chiar să meargă la Moscova pentru a conveni asupra tuturor procedurilor de reluare a relaţiilor comerciale normale.

În perioada 25-28 februarie 2015 în Antalya se va desfășura unul dintre cele mai importante evenimente expoziționale din Turcia – târgul internațional Anfas Food Product&Bevex.

Această expoziție constituie cel mai mare eveniment de prezentare a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și răcoritoare din Turcia. La ediția din anul trecut expoziția a întrunit circa 400 de participanți din 12 țări și peste 60 de mii de vizitatori.

Mai multe detalii despre participarea la expoziție pot fi găsite la următoarea adresă – www.anfasfoodproduct.com.

În scopul promovării exporturilor de produse agroalimentare moldovenești în Turcia și identificării unor noi parteneri de afaceri, recomandăm participarea agenților economici la acest eveniment.

La Centrul Internaţional “Moldexpo” a fost inaugurată Expoziţia Naţională “Fabricat în Moldova”, ediţia a XIV-a, sloganul căreia este “Competitivitate – Performanţă şi Calitate”. Evenimentul, care este organizat tradiţional de Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) se va desfăşura pînă la 1 februarie, informează Moldpres.

Prezent la inaugurare, Valeriu Lazăr, preşedinte al CCI, a informat că la expoziţie participă circa 260 de producători autohtoni de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv 14 Consilii raionale, care au standuri proprii, la care şi-au expus produsele operatorii economici din teritoriile respective.

Sursa citată a mai informat că, în paralel cu Expoziţia “Fabricat în Moldova”, va fi organizat un amplu program de afaceri, inclusiv mese rotunde şi seminare, care vor oferi antreprenorilor locali posibilitatea de a discuta oportunităţile generate de Acordul de comerţ liber cu Uniunea Europeană. De asemenea, va avea loc o prezentare a oportunităţilor investiţionale în regiunea Mării Negre, cu participarea oamenilor de afaceri şi instituţiilor de dezvoltare din Republica Moldova, România, Ucraina, Bulgaria, Turcia şi Federaţia Rusă.  Evenimentul se va desfăşura în contextul preşedinţiei deţinute de CCI a Moldovei în Consiliul de afaceri al Organizaţiei de Cooperare la Marea Neagră (OCEMN), a menţionat Valeriu Lazăr.

Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, a salutat participanţii la expoziţie  şi a accentuat că “Fabricat în Moldova” este cel mai important brand care contribuie la promovarea produselor autohtone, atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă.

La rîndul său, Tudor Copaci, viceministru al Economiei, a afirmat că actualul eveniment le oferă agenţilor economici posibilitatea de a-şi prezenta produsele şi serviciile, precum şi de a stabili noi contacte de colaborare. La actuala ediţie, Ministerul Economiei, cu structurile sale specializate, va organiza o serie de prezentări a regimurilor comerciale ale R. Moldova cu ţările partenere, a impactului infrastructurii calităţii asupra competitivităţii întreprinderilor şi a instrumentelor de eficienţă energetică puse la dispoziţia operatorilor economici, a subliniat Copaci.

În premieră, în cadrul ediţiei din acest an a Expoziţiei “Fabricat în Moldova”, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului a organizat un stand comun al companiilor vitivinicole autohtone sub brandul vinicol de ţară “Vinul Moldovei. O legendă vie”. Vizitatorii vor putea lua cunoştinţă şi procura, la preţuri speciale, produsele a 15 vinării şi 6 producători de divin şi brandy din Republica Moldova.

Inspecţia fitosanitară rusă Rosselhoznadzor şi Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor din Moldova (ANSA) au reluat negocierile privind ridicarea embargoului la exportul de mere moldovenești în Federația Rusă. Potrivit instituției fitosanitare a Rusiei, negocierile au avut loc la inițiativa părții ruse, informează Moldpres.

ANSA a dat asigurări că va prezenta oficial inspecţiei de la Moscova garanții de securitate sanitară a merelor, precum și o listă a agricultorilor moldoveni interesați să exporte fructe în Rusia, se arată într-un comunicat al inspecţiei ruse.

Părţile au convenit asupra efectuării unui audit de către Rosselhoznadzor al sistemului de certificare al fructelor moldoveneşti, ce ar garanta respectarea de către exportatori a cerinţelor fitosanitare atît ale Federaţiei Ruse, cît şi a celor internaţionale.

Moscova a interzis, de la 21 iulie 2014, importul de fructe şi conserve moldoveneşti. Pe fondul embargoului impus şi la alte produse, inclusiv băuturi alcoolice, exporturile din Republica Moldova pe piaţa rusă s-au redus cu 31 la sută, în unsprezece luni ale anului 2014.

Recent, şeful Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, s-a arătat nemulţumit de reforma instituţională de la Chişinău, în urma căruia Ministerul Agriculturii nu mai este instituţia responsabilă de siguranţa alimentară. În special, Dankvert s-a arătat deranjat, în cadrul ultimei întrevederi cu ministrul Vasile Bumacov, că atribuţiile de control al calităţii produselor agroalimentare au fost atribuite unei structuri ce se subordonează direct Guvernului, şi nu Ministerului Agriculturii.

Economişti, dar şi producători au declarat că interdicţiile impuse de Moscova poartă un caracter politic şi au fost anunţate ca răspuns la ratificarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care include și un acord comercial aprofundat și comprehensiv.

Preţul la un kilogram de carne de porc a scăzut cu aproape 30%. Din cauza lipsei exporturilor deja de câteva luni, pe piaţa internă este surplus de carne de porc, a declarat pentru IPN directorul executiv al Federaţiei Naţională a Fermierilor, Vasile Mârzenco.

„Mă sună în fiecare zi producătorii şi ne spun că au pierderi de mii de lei. Ei produc carne deja în pierderi”, a spus Vasile Mârzenco. Pentru producătorii care au mii de capete de porcine, pierderile se cifrează la milioane de lei.

Potrivit lui, dacă anterior preţul la un kilogram de carne de porcine era de 80-85 de lei, acum aceste este sub 60 de lei. „Producătorii ne cer să intervenim şi să deblocăm situaţia. Plus la aceasta noi nu avem o politică de sprijin în această situaţie”, spune el.

Şeful adjunct al direcţiei marketing şi relaţii internaţionale din cadrul Ministerului Agriculturii, Sergiu Ţirigan, a menţionat pentru IPN că anul trecut, în perioada ianuarie-octombrie (până la impunerea embargoului de către Rusia), Republica Moldova a exportat în Ţările CSI peste 5 mii de tone de carne de porcine. În Belarus, Moldova exporta aproape 96% din valoarea totală, iar în Rusia – 4%. În alte ţări Republica Moldova nu exportă carne de porcine.

Totodată, Sergiu Ţirigan a spus că a crescut şi numărul de capete de porcine, anul trecut această cifră era de 410 mii, iar la începutul acestui an datele preliminare arată că sunt 420 de mii de capete de porcine.

Serviciul federal de control veterinar şi fitosanitar (Rosselhoznadzor) din Rusia a decis să interzică importul pe piaţa rusă a cărnii din Moldova şi a produselor derivate, din data de 27 octombrie, iar Belarus din 1 noiembrie. Autorităţile ruse şi belaruse au motivat deciziile luate prin faptul că deseori carnea nu corespunde standardelor de inofensivitate şi au fost depistate cazuri când certificatele veterinare nu erau veridice.

Biroul Naţional de Statistică informează că producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei) în anul 2014, conform estimărilor preliminare, a marcat 108,2% faţă de anul 2013. Majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creşterea producţiei vegetale – cu 10,4 % şi a producţiei animaliere –  cu 4,0%.

Analiza impactului diferitor tipuri de producţie asupra ritmului volumului fizic al producţiei agricole în anul 2014 faţă de anul 2013 indică, că o influenţă pozitivă mai semnificativă a avut creşterea producţiei de cereale şi leguminoase boabe (cu 8,9%), vite şi păsări (în masă vie) (cu 7,3%), soia (cu 70,2%), fructe, nuci şi pomuşoare  (cu 17,2%), floarea soarelui (cu 10,1%), legume  (cu 10,2%), rapiţă  (cu 59,4%), cartofi (cu 11,8%), sfeclă de zahăr (cu 14,7%), care a generat majorarea producţiei globale agricole, corespunzător, cu 2,2%, cu 1,3%, cu 1,0%, cu 0,9%, cu 0,8%, cu 0,7%, cu 0,5%, cu 0,5% şi cu 0,4%.

În anul 2014 ponderea producţiei vegetale în total producţia agricolă a constituit 67% (în anul 2013 – 66%), din care de cereale şi leguminoase boabe – 25,2% (25,1%), culturi tehnice – 14,4% (12,9%), cartofi – 4,3% (4,2%), legume – 7,0% (6,9%), fructe, nuci şi pomuşoare – 6,4% (6,0%), struguri – 6,8% (7,6%). Producţiei animale i-a revenit 33% (în anul 2013 – 34%), din care de vite şi păsări – 18,4% (18,6%), lapte – 9,7% (10,6%), ouă – 3,1% (3,3%). Creşterea producţiei vegetale (şi respectiv a ponderii acesteia în total producţia agricolă) în anul 2014 faţă de anul precedent a fost generată de creşterea roadei medii la majoritatea principalelor culturi agricole (cu excepţia strugurilor). Astfel, producţia medie la un hectar de sfeclă de zahăr a crescut cu 43,8%, de rapiţă – cu 39,5%, de soia – cu 25,3%, de legume de cîmp – cu 18,2%, de cartofi – cu 16,9%, de grîu – cu 14,5%, de porumb – cu 6,5%.

Creşterea producţiei animaliere în gospodăriile de toate categoriile cu 4,0% a avut loc datorită majorării volumului producţiei de vite şi păsări cu 7,3% şi producţiei de ouă cu 3,4%. Producţia de lapte s-a diminuat cu 0,9% în rezultatul micşorării efectivului mediu de vaci în gospodăriile populaţiei (cu 2,8%).

Situaţia în profil pe categorii de gospodării indică, că 39% din volumul producţiei globale agricole revin întreprinderilor agricole, 18% – gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), 43% – gospodăriilor populaţiei. Ponderea înaltă a gospodăriilor populaţiei în producţia agricolă este determinată în special de cota importantă a producţiei animaliere în aceste gospodării (circa 74% din total producţia zootehnică pe ţară).

În anul 2014 întreprinderile agricole au produs partea principală a volumului de sfeclă de zahăr – 93%, rapiţă – 93%, tutun – 85%, soia – 77%, floarea soarelui – 73%, cereale şi leguminoase pentru boabe (exclusiv porumb) – 73%. Totodată, 85% din volumul total de cartofi, 84% de legume, 77% de struguri, 69% de porumb pentru boabe, 96% de lapte, 66% de carne, 62% de ouă au fost produse de gospodăriile populaţiei şi cele ţărăneşti (de fermier).

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea (ACED), finanțat de Guvernul SUA, în parteneriat cu Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe ”Moldova-Fruct” și Asociația Producătorilor și Exportatorilor Strugurilor de Masă, a organizat vineri, 23 ianuarie 2015, o sesiune de pregătire pentru producătorii moldoveni care, cu suportul ACED, vor participa la două expoziții internaționale în viitorul apropiat.

Există o percepție foarte răspândită că produsele moldovenești au un gust deosebit, natural, și accentul la aceste evenimente trebuie pus anume pe acest fapt, a declarat Peter White, specialistul în marketing al ACED, în fața reprezentanților celor circa 20 de companii care vor pleca la expozițiile Fruit Logistica (Berlin, 4-6 februarie 2015) și GulFood (8-12 februarie 2015).

”Primul lucru pe care îl observă cumpărătorul este aspectul și, indubitabil, fructele din Moldova arată în prezent excelent. Însă nu suficient pentru a convinge cumpărătorii să-și schimbe obișnuința și să treacă la un alt furnizor. Trebuie să existe un motiv serios pentru a abandona calea bătătorită. Și acest motiv este gustul natural al merelor, strugurilor și altor fructe și legume, cu care Moldova se mândrește,” a explicat expertul. În acest sens, el i-a îndemnat pe participanții la cele două expoziții să ofere mostre de produse tuturor vizitatorilor la standul național.

Fiecare companie participantă la cele două expoziții va avea propria măsuță, la care va primi vizitatorii și promova produsele proprii. White a oferit câteva exemple de comunicare pozitivă și interacțiune cu străinii. Totodată, toți producătorii moldoveni vor activa în cadrul expoziției sub brandul național comun, cu sloganul ”Moldova – taste makes the difference” (Moldova – un gust deosebit). Logo-ul MOLDOVA și sloganul au fost elaborate de Proiectul ACED pentru a consolida identitatea comercială a Republicii Moldova.

Standul moldovenesc la Berlin va ocupa o suprafață de 39 de metri pătrați, iar la Dubai – 57 de metri pătrați. Proiectul ACED va acoperi o parte din cheltuielile pentru participarea producătorilor din Moldova la ambele expoziții. În Germania, companiile moldovenești vor expune mere, struguri de masă, fructe uscate, iar în Emiratele Arabe Unite vor fi expuse mere, struguri de masă, sucuri, legume și fructe conservate, miere și ciocolate umplute cu prune și nucă.