Despre rezultate şi despre tendinţe în implementarea Acordului de Asociere dintre Moldova şi UE se va discuta în luna ianuarie, atunci când se va organiza prima reuniune a Consiliului de Asociere. Despre aceasta a comunicat Natalia Gherman, vicepremier şi ministru în exerciţiu al afacerilor externe şi integrării europene, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.

„Trendul este pozitiv, au sporit exporturile producţiei agricole moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene, avem primele cifre de sporire a exporturilor de mere, de struguri, producţie vinicolă. Am început să exportăm în condiţii avantajoase cereale, chiar şi produse industriale, ceea ce înseamnă că toate aşteptările noastre s-au adeverit”, a apreciat Natalia Gherman.

Oficialul s-a referit şi la faptul că Republica Moldova a acceptat extinderea perioadei de aplicare a preferinţelor comerciale autonome pentru agenţii economici din regiunea transnistreană până la 1 ianuarie 2016. „Evident, în această perioadă de timp urmează să găsim soluţii comune pentru a pregăti atât sectorul agricol, cât şi industrial din regiunea transnistreană a ţării pentru aplicarea prevederilor Zonei de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană”, a specificat Natalia Gherman.

Ea a mai spus că, din momentul punerii în aplicare a regimului de călătorii fără vize pentru moldoveni în Uniunea Europeană, peste 70 de mii de cetăţeni din stânga Nistrului au aplicat şi au primit paşaportul biometric moldovenesc pentru a putea beneficia de regimul liberalizat de călătorii în spaţiul european. „Acelaşi lucru, bănuiesc, se va întâmpla şi cu agenţii economici, deoarece Uniunea Europeană se implică foarte activ în procesul de implementare a prevederilor Acordului de Asociere şi Zonei de Comerţ Liber”, a remarcat oficialul.

Natalia Gherman a adăugat că 30% din comerţul agenţilor economici din stânga Nistrului este deja efectuat cu partenerii din Uniunea Europeană, iar 38% cu restul Republicii Moldova. Deci, dacă e să privim strategic, 68% din volumul comerţului regiunii transnistrene este cu teritoriul la vest de Tiraspol.

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) este în căutarea unui furnizor care va confecţiona pungi din polietilenă pentru ambalarea strugurilor de masă pentru export pe pieţele noi.

Astfel, ACED invită companiile specializate să-și prezinte ofertele conform specificațiilor solicitate. Specificațiile tehnice detaliate şi cantitățile necesare sunt indicate în documentele anexate la sfârșitul acestui articol.

Ofertele urmează a fi prezentate sub formă de tabel precum este indicat pe pagina 2 din documentul anexat.

ACED este un proiect de asistenţă tehnică în Republica Moldova şi la procurarea mărfurilor şi serviciilor i se aplică TVA 0% (documentele justificative vor fi prezentate). Astfel, prețurile vor fi indicate în lei moldovenesti cu TVA 0%.

În caz că aveți careva neclarități sau întrebări, le puteți adresa până la 6 ianuarie 2015.

Oferta trebuie depusă la oficiul ACED nu mai târziu de 12 ianuarie 2015, ora 13:00 prin email la: [email protected]. sau la adresa Bd. Stefan cel Mare 202, etajul 3, Chișinãu, Moldova, MD-2004, în format de hârtie.

Numărul și denumirea activității trebuie indicate în rândul „Subiect” al emailului, sau pe plicul cu sigiliu.

Descarcă: Ofertă pungi pentru struguri și Specificații tehnice.

Subvenţiile acordate producătorilor agricoli în perioada 2011-2013 au ajuns la 2,2 miliarde de lei – bani din bugetul de stat şi din asistenţa externă. Valoarea totală a proiectelor şi programelor de asistenţă externă în agricultură, negociate şi semnate, constituie circa 8,5 miliarde de lei. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov a comunicat aceste cifre în cadrul prezentării raportului său la final de mandat.

Vasile Bumacov a spus că, în ultimii 4 ani, sectorul agroindustrial a rămas un sector strategic al economiei naţionale. Peste 27% din populaţie este antrenată în activităţi agricole, iar exporturile de produse agricole au alcătuit anul trecut 41,2% din PIB. Sectorul agroindustrial este singurul sector în economia naţională cu balanţa comercială pozitivă, adică cu exporturi mai mari ca importurile, soldul fiind de peste 204,3 milioane de dolari. În anul 2013, au fost exportate produse agroindustriale în valoare de aproape 1 miliard de dolari.

Comparativ cu anul 2012, volumul producţiei agroalimentare a crescut anul trecut cu 38,6%. Vasile Bumacov a remarcat că în perioada mandatului său a susţinut reforme administrative comprehensive în ceea ce priveşte instituţiile publice din sectorul agroindustrial, în special – crearea Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, responsabilă de subvenţii şi suport financiar, crearea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, a Centrului Informaţional Agricol, a Oficiului Naţional al Viei şi Vinului şi a Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” (Filiera Vinului).

Potrivit IPN, ministrul a mai spus că integrarea economică cu UE a devenit o prioritate pe parcursul acestor ani. „Ne dorim să avem acces la o piaţă cu peste 500 de milioane de consumatori. Este cunoscut faptul că 50% din acquis comunitar revine agriculturii şi industriei alimentare, astfel urmând să aducem în concordanţă standardele de calitate şi siguranţă, sistemele de control etc. Ajustarea sectorului agroindustrial la cerinţele şi standardele UE nu ţine doar de armonizarea legislativă, dar presupune şi eforturi considerabile ce ţin de implementarea de facto a normelor tehnice, de securitate, tehnologice, standardelor, sistemelor de management şi control, care necesită resurse financiare considerabile”, a specificat oficialul.

În acest context, cea mai mare provocare pentru Ministerul Agriculturii este de a sincroniza acţiunile şi de a aplica instrumentele de susţinere financiară pentru a atinge obiectivele majore ale sectorului – creşterea competitivităţii, modernizarea şi restructurarea, şi sprijinul pentru dezvoltarea mediului rural.

În anul 2015, Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli UniAgroProtect, se aşteaptă la o schimbare radicală a atitudinii guvernării faţă de agricultură. Solicitat de IPN, Alexandru Slusari a declarat că situaţia anului 2014 a arătat cât de vulnerabil este sectorul agricol.

„Atunci când pe motive politice ni s-a închis o piaţă şi foarte greu se deschide altă piaţă, noi vedem toate restanţele în politica agrară, din 2004 încoace, în ceea ce ţine de modernizarea sectorului, în special în ceea ce ţine de îmbunătăţirea infrastructurii post-recoltare – frigidere, linii de sortare, de ambalare etc.”, a subliniat expertul.

Dacă în 2015 nu vrem să pierdem mai mulţi agricultori şi să nu majorăm fluxul migranţilor din zonele rurale, este necesară schimbarea cardinală a politicii de susţinere de către stat a sectorului agroalimentar. „Am multe dubii referitor la calitatea viitorului guvern, dar rămân cu speranţa că situaţia se va schimba şi că vom avea un sprijin semnificativ în comparaţie cu ceea ce am avut în ultimii 10 ani”, a opinat Alexandru Slusari.

Preşedintele UniAgroProtect a mai spus că s-a observat că agricultorii moldoveni nu sunt gata brusc să se reorienteze pe piaţa UE deoarece produsele moldoveneşti nu corespund standardelor europene. În acest context, spune expertul, Acordul de Comerţ Liber poate fi benefic în condiţiile în care în mod rapid se va face modernizarea sectorului, iar acest lucru este imposibil fără susţinerea statului.

În primul rând, consideră Alexandru Slusari, ar trebui majorat sau chiar dublat fondul de subvenţionare. „Mă aştept că de la 564 de milioane de lei noi vom avea minimum 1 miliard de lei, iar calculele noastre arată că acest fond ar putea fi majorat chiar până la 1,2 miliarde, astfel încât să coincidă cu cerinţele din sistemul agrar”, a remarcat preşedintele UniAgroProtect

De asemenea, Alexandru Slusari se aşteaptă că şi condiţiile fiscale în ceea ce ţine de taxa pe valoare adăugată în agricultură să rămână neschimbată, menţionând că este necesar să păstrăm cota redusă de TVA şi se mai aşteaptă la combaterea reală a economiei tenebre din sectorul agrar prin introducerea impozitului unic.