Noile reguli la importul de zahăr „vor îngropa complexul zahărului din sfeclă din Moldova”

0

Marii consumatori industriali de „materie primă dulce” au propus Guvernului noi reguli de importare a zahărului, pentru a-şi simplifica aducere în Moldova a zahărului ieftin.

Preşedintele Uniunii republicane UniaAgroProtect, Alexandru Slusari, a declarat pentru „INFOTAG” că această iniţiativă a fost enunţată săptămâna trecută într-un articol în presă.

Potrivit spuselor sale, modificarea regulilor de importare a zahărului de import, promovată de consumatorii industriali, „va îngropa complexul zahărului de sfeclă din Moldova”.

„Sfecla de zahăr este cea mai profitabilă cultură de câmp. Dacă vom consulta rezultatele anului 2014, când randamentul mediu pe ţară a depăşit 45-50 t/ha, atunci vom vedea că venitul net de pe un hectar a constituit 8-9 mii de lei ($512-576), ceea ce constituie 40% şi este un indice destul de impunător. Ţin să menţionez că venitul a fost obţinut pe fundalul preţurilor de cumpărare reduse la sfeclă în legătură cu conjuncturii internaţionale a preţurilor la zahăr”, a menţionat Slusari, adăugând că sfecla, totodată, este cea mai costisitoare cultură de câmp.

Şeful UniaAgroProtect afirmă că apreciază articolul privind necesitatea liberalizării pieţei zahărului ca „o batjocură a unei persoane incompetente”.

„M-au îngrijorat două momente. Primul – discutarea din nou a problemei liberalizării pieţei zahărului. În articol se vorbeşte direct despre faptul că marilor consumatori de zahăr le este prevăzută o cotă la importul de zahăr, iar faptul că asemenea import va duce la pierderea surselor de existenţă a zeci de mii de agricultori, precum şi la prăbuşirea complexului zahărului din sfeclă – a fost omis. Şi al doilea moment, că deja se discută despre coordonarea în Guvern a noilor reguli de importare a zahărului”, a spus Slusari.

Potrivit spuselor sale, aceasta vorbeşte despre faptul că în holuri deja există un proiect şi că cineva „încearcă prin căi ocolitoare să-l promoveze în Guvern”.

Şeful uniunii profesionale a agricultorilor a criticat propunerea privind raţionalitatea dea creşte în Moldova broccoli, morcovi şi cartofi.

„Este ridicol, nu putem să sădim în toată Moldova aceste culturi şi să producem morcov şi ciocolată. Iar în ceea ce priveşte cartofii, mai bine ar fi să întrebăm agricultorii din nordul Moldovei, care nu le pot vinde nici cu 1,5 lei per kilogram. Şi asta deoarece Rusia nu le acceptă, iar pe alte pieţe este dificil să vânzi cartofi moldoveneşti”, a menţionat Slusari.

El a relatat că a trimis copii ale acestui articol producătorilor de zahăr din sfeclă pentru ca cei din urmă să fie informaţi despre noua încercare de a aduce în Moldova zahăr, fără a fi verificat că este produs din trestie de zahăr.

Slusari a atras atenţie la faptul că imediat ce în Moldova va apărea zahărul din trestie, producătorii vor începe să aibă probleme cu exportul de zahăr din sfeclă în UE.

„Noi şi acum avem probleme enorme din cauza interdicţiei de a exporta zahăr în Rusia. Importul liber de zahăr în Moldova, fără un control corespunzător a provenienţei, ne va închide şi piaţa Uniunii Europene”, a spus el.

Şeful UniAgroProtect a recunoscut că întotdeauna s-a certat cu producătorii de zahăr în privinţa preţurilor de cumpărare a sfeclei.

„Dar, totuşi, trebuie să fim oneşti şi să recunoaştem că în ultimii cinci ani preţurile la sfeclă s-a majorat dublu. Dacă cu câţiva ani în urmă o tonă de sfeclă cost 300 de lei, atunci în 2014 acest preţ, în pofida unei reduceri, în mediu constituia 630 de lei”, a spus Slusari.

El a atras atenţie la faptul că producătorii de sfeclă sunt unicul sector al agriculturii Moldovei, care deja primăvara ştiu care vor fi preţurile de cumpărare la sfecla din recolta nouă.

Surse din cadrul UniAgroProtect au menţionat reducerea semnificativă a preţurilor la zahăr în Moldova. Dacă în primăvară şi vară preţurile cu ridicata în medie constituiau 10,5-11,0 lei pentru un kilogram, acum s-au redus până la 7,5-7,8 lei şi sunt cele mai mici din ţările CSI şi UE, cu excepţia Ucrainei, unde din cauza colapsului economiei şi devalorizării monedei naţionale nivelul preţurilor nu poate fi luat în calcul.

„Problemele procesatorilor de sfeclă la direct lovesc şi în producători. Fabricile se vor închide sau vor începe să prelucreze trestie, iar producătorii de sfeclă ce vor face?”, a întrebat preşedintele UniaAgroProtect.

Din cauza reducerii bruşte a preţurilor la zahăr în Europa şi regiune, precum şi din cauza pierderii pieţei Rusiei, o pondere semnificativă de zahăr din cele 200 mii tone produse în RM în 2014 vor rămâne nesolicitate sau vor fi comercializate la un preţ nerentabil. În 2014 producătorii de zahăr au garantat gospodăriilor rentabilitatea de producere a sfeclei la nivelul de 35-45%. În multe gospodării recolta a depăşit 65 tone/ha, iar rentabilitatea, respectiv, – 60%.

Bumacov promite că producătorii de struguri vor primi compensaţii

0

Producătorii de struguri afectaţi de embargoul impus de Rusia vor primi compensaţii. Banii vor veni de la Banca Mondială, iar de sprijin financiar ar putea avea parte câteva zeci de mii de agricultori. Asigurările vin din partea ministrului în exerciţiu al Agriculturii, Vasile Bumacov, relatează Radio Moldova.

Nu se ştie, deocamdată, suma compensaţiilor, cert este că agricultorii le-ar putea primi în luna martie, anul viitor.

Potrivit lui Vasile Bumacov, ministerul de resort negociază în prezent un proiect cu Banca Mondială. În scurt timp, producătorii de struguri care au livrat materie primă fabricilor, vor putea depune dosarele pentru despăgubiri.

Vasile Bumacov mai spune că Ministerul Agriculturii colectează informaţiile de la fabricile de vinuri pentru a afla câţi agricultori vor fi despăgubiţi.

Cum pot beneficia fermierii de creditul polonez: cerințe, actele necesare și termenul de aplicare

0

R. Moldova a primit, în premieră, un suport financiar consistent destinat dezvoltării agriculturii, iar evenimentul care anunța undă verde pentru fermieri a avut loc pe 9 decembrie. Suma de o sută de milioane de euro a fost oferită de Polonia pentru 25 de ani cu o perioadă de grație de trei ani, iar pentru administrarea acestor bani a fost creată o unitate de implementare. Directorul Agenției pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), Petru Maleru, oferă mai multă claritate în privința modului în care agricultorii pot beneficia de acest ajutor într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL.

Dle Petru Maleru, când vor putea agricultorii moldoveni să depună dosarele pentru obținerea finanțării din suma alocată de Polonia?

În decurs de maximum două săptămâni. Suntem la faza finală în ceea ce privește amenajarea spațiilor, achiziționarea tehnicii și echipamentelor pentru specialiștii unității de implementare a creditului polonez. Totodată, are loc procesul de înregistrare a instituției la Serviciul Fiscal de Stat, la Ministerul Finanțelor și autentificarea semnăturilor bancare. Se pregătește terenul pentru a fi recepționate dosarele.

Care sunt actele care vor face parte din dosarul solicitanților?

A fost lansat manualul operațional care descrie în detaliu procedura de depunere, examinare și autorizare a plăților, însă nu conține toate șabloanele utilizate, care vor fi aprobate săptămâna viitoare. Din dosar fac parte cererea standard, declarația pe propria răspundere, planul de afaceri, studiul de fezabilitate al proiectului, bilanțul contabil pentru un an de zile, dările de seamă financiare, contul de profit și pierderi, un extras din Registrul gajului, care să demonstreze că spațiile unde urmează să fie instalată tehnica poloneză nu sunt sechestrate sau gajate. Dosarul mai trebuie să includă și un proiect tehnic al investiției.

Care vor fi condițiile în care agricultorii vor beneficia de creditare?

Fermierul trebuie să garanteze 30% din valoarea investiției cu bani cash sau active și trebuie să dețină un contract de intenție cu unitatea care administrează creditul polonez. În baza acestui act, unitatea va încheia un contract de cumpărare-vânzare cu furnizorul de tehnică agricolă din Polonia. Agentul economic va transfera o garanție prealabilă de 5% din valoarea tehnicii pe contul unității, care va fi transmisă mai departe furnizorului. Beneficiarul încheie un contract de creditare cu unitatea, după ce tehnica poloneză a intrat în R. Moldova. Creditul este acordat pe o perioadă de 12 ani, cu o perioadă de grație de trei ani și va fi rambursat cu o dobândă de 3%.

Cine va selecta beneficiarii și în baza căror criterii de eligibilitate?

Principiul este unul foarte simplu. Dosarul este înregistrat într-un registru, iar fermierul primește un certificat care arată data la care a fost depus și unitatea va avea la dispoziție 30 de zile pentru aprobarea dosarului. Vor fi efectuate și deplasări la fața locului. Dacă sunt unele probleme, vor fi înlăturate cu ajutorul experților de la unitate, iar dacă totul este în perfectă ordine, atunci dosarul ajunge direct la departamentul de autorizare a plăților. Ministerul Finanțelor confirmă că proiectul se încadrează în sectorul agricol sau cel agroindustrial. Fermierii nu vor primi suport în bani. Suma necesară va fi transferată direct furnizorului polonez de tehnică și echipament agricol pentru a evita comisioanele suplimentare.

De ce creditul este acordat R. Moldova de către Polonia la o dobândă de 0,15%, iar pentru fermieri dobânda finanțării este de 3%?

Rata de 0,15% este dobânda de bază stipulată în Acord, iar Guvernul a stabilit o valoare de 0,5% pentru a acoperi cheltuielile de procesare a dosarelor, operaționale, practic cheltuieli de întreținere, iar restul de 2,35% din sumă va fi transferat pe un cont special al Băncii Naționale denumit „Fondul de acoperire a riscurilor”, pentru că trebuie să ne asigurăm în cazul apariției unor riscuri în ceea ce ține de imposibilitatea unor fermieri de a rambursa creditul.

Fermierii sunt nemulțumiți de semnarea Acordului de Colaborare cu Camera de Comerț și Industrie (CCI), deoarece i-ar obliga să devină membri pentru a beneficia de subvenții și să achite și cotizații. Cât de adevărate sunt aceste supoziții și de ce a fost necesară semnarea acestui Acord?

Acordul a fost semnat după ce ne-am ciocnit de problema care constă în faptul că fermierilor le este dificil să găsească în afară furnizori de tehnică și echipament agricol, cum ar fi, de exemplu, din Polonia, și apelează la noi. Pentru ca să-i ajutăm, trebuie să apelăm la CCI din Polonia, care ne-a sugerat ca să facem acest lucru direct prin CCI de la noi. În Acord este prevăzut că Agenția va propune ca agenții economici să devină membri ai Camerei de Comerț și Industrie. Aceasta înseamnă că, în cadrul grupului de lucru pentru elaborarea regulamentului de subvenționare pentru anul viitor, Agenția și-a luat angajamentul ca să propună să procedeze la fel cum o făcea an de an când obliga agenții economici să fie membri ai unei organizații de profil și acest lucru și-a demonstrat eficiența. CCI reprezintă puntea către mediul de afaceri din afară, ceea ce va ajuta fermierii să depășească problemele create de embargoul Federației Ruse. Din cauza semnării acestui Acord, am fost criticat dur de către Ministerul Agriculturii, în persoana ministrului Bumacov, și nu știu cu ce tentă, dar mi se creează impresia că ministrul nu dorește ca producția noastră să fie promovată în exterior.

Care sunt așteptările autorităților de la implementarea proiectului privind creditul polonez?

Este primul proiect de asemenea amploare în R. Moldova, care va beneficia, pe lângă echipamentul și tehnica venită din Polonia, de foarte multă experiență, inovații, know-how. Polonia este o țară care în ultimii zece ani a arătat că s-a poziționat printre liderii europeni ca putere agricolă și alimentară și se află pe primul loc în ceea ce privește ritmul de creștere a volumului producției. Avem ce învăța de la ei și acest transfer de cunoștințe va fi unul extraordinar de benefic pentru antreprenorii din R. Moldova.

Termenul de depunere a documentelor la concursurile Marca Comercială și Premiul calității a fost prelungit

0

Termenul de depunere a cererilor și a pachetelor de documente pentru concursurile desfășurate de Camera de Comerț și Industrie „Marca Comercială a anului 2014″ și „Premiul pentru realizări în domeniul calității” au fost prelungite până pe data de 12 ianuarie 2015.

Amintim că termenul inițial de depunere a documentelor la ambele concursuri expira la 24 decembrie curent, însă la solicitarea operatorilor economici, Comitetul organizatoric a decis să extindă termenul de aplicare pentru a oferi posibilitatea să participe la cele două competiții unui număr cât mai mare de întreprinderi. Documentele necesare pentru aplicare la Premiul pentru realizări în domeniul calității pot fi găsite aici, iar pentru concursul „Marca comercială a anului” – aici.

În acest an, la concursul „Marca comercială”, organizat în comun cu Agenția de stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) a fost introdusă o nominalizare nouă – „Marca consacrată”, la care sunt invitate să participe companiile ce dețin mai mult de 5 distincții ale concursurilor anterioare. La nominația „Debutul anului” se pot înscrie nu doar întreprinderile care au mărci comerciale consacrate, ci și cele care abia își dezvoltă un brand propriu și au depus cererea la AGEPI, însă încă nu au marca comercială înregistrată.

Totodată, pentru a încuraja participarea IMM-urilor la concurs, organizatorii consideră oferirea pentru aceste întreprinderi a unei reduceri de până la 50% din taxa de participare la concurs și reduceri de 20% pentru o listă de servicii prestate de Camera de Comerț și Industrie, cum ar fi promovarea ofertelor comerciale, participarea la expoziții și misiuni economice, eliberarea certificatelor de origine, etc.

În perioada 2003-2013, la „Marca comercială a anului” au participat circa 1060 de mărci comerciale din 18 raioane, precum şi din municipiile Chişinău şi Bălţi. Peste 280 dintre ele au fost decorate cu Premiul Mare „Mercuriul de Aur”.

Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității” este organizat de către Camera de Comerț și Industrie, în parteneriat cu Asociația patronală din domeniul evaluării conformității și mai multe instituții de stat și asociații din domeniul infrastructurii calității și a protecției consumatorilor.

Scopul concursului este de a identifica noi strategii de creștere a calității și competivității produselor, de a oferi asistență informațională în domeniul managementului calității, și totodată, de a promova imaginea producătorilor autohtoni și intergrarea acestora pe piața economică mondială.

Laureații și premianții concursului vor avea dreptul să utilizeze imaginea distincțiilor primite în scopuri publicitare, inclusiv la marcarea produselor, și vor primi reduceri de până la 50% la serviciile prestate de către organizatorii concursului. Amintim că un concurs similar era organizat de către Guvernul Republicii Moldova, însă de mai mulți ani acesta a fost suspendat.

VIDEO. Cum transformi casa de la țară într-o afacere profitabilă în domeniul agroturismului

0

Casa bunicilor sau a părinților de la țară, o casă cumpărată, casa de vacanță sau propria locuință transformate în pensiuni pot reprezenta o sursă importantă de câștig.

Dorinţa de expansiune, petrecere a timpului liber şi a vacanţelor la „ţară”, constituie preocupări vechi, mai ales ale împătimiţilor de natură. Sinonim cu o vacanţă petrecută cu bani puţini în mijlocul naturii, agroturismul place şi devine din ce în ce mai popular. Fenomenul turismului rural nu este unul nou. Nou este modul în care a evoluat această formă de turism în ultimii ani. Tot mai mulţi turişti preferă astăzi locurile de găzduire şi bucatele oferite de pensiunile turistice sau agroturistice. Un refugiu mult dorit, agropensiunile oferă liniștea şi confortul în mijlocul unei priveliști cu totul speciale.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=CDCrAArO8Os&list” height=”300″]

“Deocamdată nu avem un număr suficient, un număr care ni l-am dori de pensiuni turistice şi probabil că în acest sens ar trebui să lucrăm mai mult, şi ar trebui să promovăm acest fel de turism.” – Mihai Braga, vice-preşedinte a raionului Ialoveni.

Este cât se poate de clar că afacerile în turism nu vor dispărea niciodată. Dimpotrivă, ele au oportunitatea de a crește și a se dezvolta foarte mult în perioada imediat următoare. Dezvoltarea infrastructurii drumurilor, promovarea produselor şi ofertelor turistice locale dar şi îmbunătăţirea deservirii clienţilor va influenţa considerabil procesul de aliniere a obiectivelor turistice la standardele europene.

“Fluxurile turiștilor străini în Moldova sunt în creştere, iar aşteptările lor la destinaţie suntmari, în special ceea ce priveşte infrastructura de asigurare a calităţii.” – Viorel Miron, preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

Un proiect de importanţă naţională, implementat de către Primăria satului Suruceni, Ialoveni va permite agropensiunilor din întreaga ţară să se racordeze la standardele europene.

“Noi trebuie să fim realişti şi să înţelegem că fără investiţii, fără dorinţa de a face ceva, de a deschide ceva, a prezenta ceva, nu putem schima situaţia. Primul pas administraţia locală deja l-a făcut prin implementarea proiectului CerTour” – Vasile Blăniță, primarul satului Suruceni, r. Ialoveni

“Noi nu întotdeauna suntem siguri pe ceea ce facem şi dacă am colabora mai mult, în sensul că nu neapărat cineva să ne dicteze, dar să ne ghideze cu referire la anumite rigori, standarde…însă până când ceea ce facem e mai mult la voia întâmplării.” – Ludmila Buzilă, proprietara agropensiunii “Vila Verde”, s. Tribujeni, r. Orhei

Proiectul CerTour subliniază specificul agroturismului prin elaborarea unui sistem de certificare a calității si a standardelor de calitate, care vor permite agenților economici locali să se identifice mai ușor și să se poată promova la nivel internațional.
“Sistemul de certificare calităţii este de fapt un cadru de standarde, la cărora se pot conforma anumite structuri care, pretind să facă agroturism. Acestea pot fi locaţii pentru cazarea turiştilor, structuri catering, cum ar fi restaurante, cafenele, baruri şi al treilea tip ar fi magazinele care comercializează produse agroturistice” – Oxana Bănăruc, coordonator CerTour in Republica Moldova.

Astfel, agropensiunile care se vor conforma noilor reguli vor obţine şi un certificat european care va confirma calitatea serviciilor, fapt ce va face posibilă atragerea mai multor turişti din ţară dar şi din străinătate.

“Tindem să mergem în pas cu toţii, să luam exemplu de la vecinii noștri români, polonezi, unde sunt foarte multe pensiuni agroturistice, unde lumea se odihneşte. Ascultăm părerea altora, care au vizitat alte ţări şi care ne fac recomandări, de dau sfaturi pe care noi le aplicăm.” – Diana Rotaru, Administratoarea Complexului Agroturistic “Zoo Club”, s. Bardar, r. Ialoveni.

“În asta este şi avantajul acestui certificat CerTour, care încearcă să sistematizeze ce este mai bun din ospitalitatea tradiţională a diferitor regiuni, astfel încât turistul care călătoreşte prin Grecia de exemplu, să găsească minimul garantat şi într-o pensiune certificată CerTour din Moldova” – Viorel Miron, preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

Un alt obiectiv al proiectului CerTour este promovarea conceptului de agroturism. Deși par identice, turismul rural si agroturismul sunt doua concepte diferite. Agroturismul este o forma a turismului rural.

“Oaspeţii doritori de aventuri, pot savura dormitul în fân, pe cojoace, ascultând sunetul natural al ploii care lovește în stuf şi priveliștea din zona Nistrului dimineaţa, la răsăritul soarelui, cu păsările care se aud cântând în zorii zilei…” – Sergiu Hanganu, Proprietarul pensiunii “Hanul lui Hanganu”, s. Lalova, r. Rezina.

Spre deosebire de turismul rural, agroturismul trebuie sa respecte o serie de criterii legate de consumatori, precum: numărul maxim de camere, șederea în gospodăria ţărănească, consumul produselor agricole obținute în respectiva gospodărie, participarea, în limita posibilităților, la diferite activităţi din gospodărie.

“Logo-un nostru este “Casa ta departe de casă” şi normal că trebuie că acesta trebuie să corespundă serviciilor pe care le oferim. Oaspeţii care ne vizitează, anume pentru asta şi vin, pentru că simt aici o părticică din casa copilăriei lor, de la bunei sau casa părintească sau ceva ce le este aproape sufletului.” – Sergiu Hanganu, Proprietarul pensiunii “Hanul lui Hanganu”, s. Lalova, r. Rezina.

Standardele agropensiunilor sunt stabilite în cadrul unui proiect întitulat „Sistemul de certificare a calităţii în agroturism – CerTour” care face parte din programul „Bazinul Mării Negre 2007-2013”, finanţat de Uniunea Europeană. Proiectul CerTour este unul ambițios, care presupune impact național dar si impact la nivelul regiunii bazinului Mării Negre , având în vizor Republica Moldova dar și alte cinci țări precum Armenia, Bulgaria, Georgia, Ucraina și Grecia.

“Acest sistem de certificare a fost gândit de către partenerii proiectului CerTour. Este vorba de Grecia, de fapt iniţiatorul acestui proiect, reprezentată de municipalitatea Xanthi.” – Oxana Bănăruc, coordonator CerTour în Republica Moldova.

Ca rezultat al proiectului, va fi creată o rețea a partenerilor și beneficiarilor CerTour. Membrii acestei rețele vor putea, și după finalizarea proiectului, să înainteze inițiative comune de dezvoltare a agroturismului, evaluare și monitorizare a procesului de certificare în acest domeniu.

“În cele câteva zeci de criterii pentru pensiunile care vor fi membre ale acestei reţele, bine-înţeles că va conta foarte mult felul în care comunică cu turistul la început, în timpul călătorie şi important după călătorie. Accesul la infrastructura elementară este foarte important. Locaţiile trebuie să fie asigurate cu un nivel minim de dotări.” – Viorel Miron, preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

Până la finele proiectului cinci pensiuni agroturistice din fiecare țară parteneră a proiectului, inclusiv din ţara noastră vor fi certificate gratuit şi vor fi promovate în calitate de model pentru celelalte pensiuni care vor dori ulterior să se alinieze standardelor şi să beneficieze de un certificat de calitate.

“Este important să te integrezi şi să înţelegi că ai acelaşi certificate ca şi respective în Grecia, Bulgaria sau altă tară membră a reţelei” – Viorel Miron, preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

“Desigur că este necesar un anumit complex de cerinţe, rigori, pentru ca studiind oferta, turistul să îşi poată face imediat o impresie despre calitatea serviciilor care va fi prestată şi respectiv să poată face un raport calitate – preţ.” – Mihai Braga, vice-preşedinte a raionului Ialoveni.

Pagina web www.certour.eu este unul din produsele proiectului care va reprezenta o platformă pentru reflectarea rezultatelor comune, un cadru de comunicare şi schimb de experienţă între parteneri precum şi un canal de promovare pentru agropensiunile din ţările participante la proiect şi nu doar. Republica Moldova este cea care coordonează acest instrument de comunicare. Ideea paginii web este de a consolida rețeaua partenerilor proiectului. Pe această pagină web va fi publicată o bază de date cu practici de succes din țările cu istorie bogată în domeniul agroturismului. Aceste practici vor reprezenta un punct de referință pentru a prelua aspectele pozitive, racordate bineînțeles la posibilitățile locale.

“Alte activităţi realizate în Republica Moldova sunt cercetări, studii elaborate pentru a putea evalua mai obiectiv ce avem la moment în domeniul agroturismului şi ce trebuie îmbunătăţit prin intermediul acestui instrument de certificare.” – Oxana Bănăruc, coordonator CerTour în Republica Moldova.

“Este important să prestăm servicii de o calitate mai bună, să ne cunoască lumea şi să promovăm şi noi mâncarea noastră tradiţională, avem şi noi multe bucate gustoase şi noi vrem să le ajungă faima şi în alte părţi. Aşa cum pleacă toată lumea în Italia şi vrea pizza, aşa să vină şi să vrea mămăligă, plăcintă sau tăieţei cu ciulămică” – Iraida Popa, managerul restaurantului “Popas Vînătoresc”, s. Rusca, r. Hînceşti.

“Este primordial ca antreprenorul din Republica Moldova, care porneşte o afacere în domeniul cazărilor, în spaţial rural, să găsească îndrăzneala să se integreze în cât mai multe reţele care îi asigură calitatea minima garantată, cunoscută cetăţeanului străin care intră în această ţară, astfel încât să aibă un flux continuu de turişti mulţumiţi şi care ştiu ce îi aşteaptă la destinaţie” – Viorel Miron, preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

Mediul rural este cel mai bun loc unde natura şi cultura au fost păstrate. Acum tot mai mulți oameni încearcă sa scape de stresul, zgomotul si poluarea orașelor industrializate si astfel, ei redescoperă natura şi ofertele mediului rural.

Moldova este o republică ce nu are resurse naturale. Avem însă produse care pot fi promovate cu succes: peisajul rustic, bucatele tradiționale, licoarea lui Bachus pe care țara noastră o are din belșug și bineînțeles oameni care prețuiesc şi respectă pe cei ce le trec pragul.

Agrobiznes lansează versiunea mobilă a siteului și abonarea gratuită la serviciul Newsletter

0

Agrobiznes, cel mai popular site de știri și informații agricole din Republica Moldova, lansează versiunea mobilă a siteului.

Trăim vremuri când internetul devine din ce în ce mai „mobil”. Așa că am hotărât să nu stăm nici noi locului. Acum toți cititorii noștri pot urmări informațiile din agricultură direct de pe telefoanele mobile, oriunde s-ar afla.

Siteul este realizat într-o manieră simplă și intuitivă. Ne-am propus să nu complicăm lucrurile din start, așa că în viitorul apropiat vom mai adăuga informații utile. Despre toate însă vă vom ține la curent.

După cum ați putut observa, în prezent facem periodic modificări pe site. Unele categorii de știri au fost scoase, altele – redenumite. O facem pentru că vechea metodă de sortare a materialelor era prea complicată. O să continuăm strategia de simplificare a repartizării conținutului de pe site, iar în viitorul apropiat vom lansa mai multe produse noi.

La cererea dvs, am inclus pe site posibilitatea de abonare gratuită la serviciul nostru Newsletter (coloana dreaptă de pe prima pagină a siteului). Baza noastră de date conține la moment peste 1200 de adrese de email. În Newsletter se regăsesc ultimele știri și informații publicate pe site. Newsletterul este distribuit regulat, de trei ori săptămânal (luni-miercuri-vineri), la ora 15:00 după-amiază pe adresele de email ale tuturor abonaților noștri. Alăturați-vă și dvs pentru a fi mereu în pas cu cele mai importante informații.

Vă mulțumim pentru că ne urmăriți.

Cu respect, echipa Agrobiznes.

Doi studenţi moldoveni vor să crească plante ecologic pure fără pământ şi îngrăşăminte minerale

0

Doi tineri moldoveni, Gheorghe Îndoitu şi Nicolae Cojocaru, intenţionează să crească plante ecologic pure fără pământ şi îngrăşăminte minerale. Noua metodă, numită „aquaponica”, a devenit câştigătoare a Concursului Naţional „Cel mai bun proiect inovativ”, la categoria „Studenţi”. Prezentarea proiectelor şi desemnarea câştigătorilor a avut loc ieri la Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Gheorghe Îndoitu a spus că rădăcinile plantelor sunt plasate în vase unde înoată peşti. „Astfel, plantele se vor hrăni cu îngrăşăminte naturale, provenite de la peşti. Totodată, peştii se vor alimenta cu plante. E un dublu beneficiu”, a spus Îndoitu.

Potrivit celor doi autori ai proiectului, noua metodă le va permite să livreze pe piaţa moldovenească produse bio, la preţuri mult mai mici decât legumele şi fructele ecologic pure importate. Costul unui kilogram de salată, roşii sau castraveţi crescuţi prin cultura aquaponică este de la trei la 10 lei. În acelaşi timp, Nicolae Cojocaru şi Gheorghe Îndoitu s-au gândit la profit şi spun că vor vinde aceste produse la 25 de lei pentru un kilogram, în comparaţie cu 60 – 100 de lei, cele de import.

Nicolae Cojocaru şi Gheorghe Îndoitu sunt studenţi în anul III la Facultatea economie şi administrarea afacerilor din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Autorii proiectului intenţionează să pornească afacerea în primăvara anului viitor, iar pentru aceasta vor investi 800 mii de lei (40 mii de euro). Cei doi studenţi moldoveni vor să producă câte 2,5 tone de produse ecologic pure pe lună. Ei sunt de părerea că astfel îşi vor întoarce investiţia în aproximativ doi ani.

Concursul „Cel mai bun proiect inovativ” a reunit 30 de proiecte în diferite domenii – tehnologii informaţionale, medicină, agricultură, prestare de servicii etc. Potrivit Moldpres, competiţia s-a desfăşurat concomitent în trei ţări – România, Ucraina şi Republica Moldova, fiind finanţată de către Comisia Europeană, prin intermediul Proiectului „Formarea reţelei de infrastructură inovaţională în cadrul instituţiilor din regiunea transfrontalieră”.

Vremea anormal de caldă favorizează dezvoltarea organismelor dăunătoare plantelor

0

Dacă temperaturile înalte din prezent se vor înregistra și pe parcursul săptămânii viitoare, culturile agricole din țară ar putea avea de suferit. Declarația a fost făcută pentru agenție de către Leonid Voloșciuc, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor al AŞM, informează Moldpres.

Potrivit lui Voloșciuc, cea mai mare problemă pentru agricultură, cauzată de temperaturile ridicate din această perioadă, este dezvoltarea organismelor dăunătoare plantelor.

“În prezent, culturile agricole sunt mai puțin afectate de temperatura de afară. Partea negativă este că se dezvoltă organismele dăunătoare, care vor acționa nefast asupra plantelor în primăvară. Dacă temperaturile înalte vor dura încă o săptămână și nu va fi zăpadă, culturile agricole de toamnă ar putea avea de suferit”, a menționat sursa citată.

Solicitat de sursă, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că orice abatere de la normă creează unele probleme.

“Un lucru pozitiv este pentru cei care au semănat culturile agricole mai târziu. Astfel, acestea vor reuși să fie mai rezistente odată cu venirea gerului”, a menționat Bumacov.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, temperatura medie a aerului pe parcursul iernii pe teritoriul R. Moldova constituie de la 1,2ºC frig până la 3,3ºC frig. Pe parcursul următoarelor zile însă, temperaturile vor ajunge până la 12ºC căldură.

Embargourile Rusiei au marcat anul agricol 2014

0

Din luna iulie a anului curent, Rusia a interzis importul de fructe şi conserve moldoveneşti pe piaţa sa. Din septembrie, au intrat în vigoare taxele vamale aplicate pentru restul produselor şi mărfurilor importate din Moldova. Ulterior, de la sfârşitul lunii octombrie, a fost interzis şi importul de carne din Moldova şi produse derivate. Expertul economic Viorel Chivriga spune că acţiunile Rusiei au o tangenţă directă cu drumul ales de Republica Moldova. Deşi acţiunile Rusiei au fost răzleţite, se putea din timp de intuit că ţinta a fost, de fapt, semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere semnat de Moldova cu UE.

Viorel Chivriga spune că, odată cu eliminarea băuturilor alcoolice moldoveneşti de pe piaţa rusească, s-a pierdut o cotă importantă de piaţă. În sectorul vegetal cele mai mari daune au fost aduse producătorilor de mere şi de prune. Veniturile ratate nu sunt totuşi atât de mari cum se credea iniţial. Produsele care urmau să ajungă pe piaţa rusă fie au fost redirecţionate pe alte pieţe, fie au fost procesate în Moldova.

Anul trecut importurile din Rusia au fost de puţin peste 70 de milioane de dolari, iar exporturile – în jur de 200 de milioane. Viorel Chivriga constată că, de la impunerea restricţiilor, în cazul băuturilor alcoolice au fost ratate venituri în jur de 80 de milioane de dolari, iar la produsele vegetale – sub 80 de milioane. Practic, produsele vegetale au fost redirecţionate pe pieţele europene sau cea din Belarus, sau au fost procesate. Pe piaţa internă preţurile nu au scăzut la produsele care nu au putut fi exportate în Rusia. Cât priveşte producţia din industria de prelucrare, producătorii au stocuri mari şi piaţă de desfacere nu a fost posibil de găsit atât de uşor. În sectorul animalier situaţia nu este dramatică deoarece exportam în Federaţia Rusă cantităţi limitate de produse.

Viorel Chivriga susţine că s-a întâmplat ceea la ce oamenii nu s-au aşteptat, dar experţii prognozau . Acordurile semnate de Republica Moldova reprezintă o oportunitate, dar care poate fi ratată foarte uşor. Acordul de liber schimb semnat cu ţările CSI a arătat că nu garantează nimic şi că poate fi încălcat. Expertul spune că pentru noi ceea ce s-a întâmplat este o problemă mare, luând în consideraţie numărul de persoane care activează în aceste sectoare sau au tangenţă cu ele, dar crede că e şi o lecţie, chiar ultima lecţie pentru instituţiile de stat, care s-au manifestat sub orice limită în această situaţie în anul curent. Viorel Chivriga insistă că încă de la embargoul impus de ruşi în 2005-2006 trebuiau învăţate nişte lecţii, trebuia să existe un scenariu de alternativă pentru a elimina efectele unei astfel de lovituri, însă instituţiile statului în acest an au fost practic absente. „În mare măsură, cred că şi producătorii au o mare parte de vină deoarece şi ei trebuie să întreprindă măsuri pentru a activa normal”, a opinat expertul.

La etapa actuală este clar că o altă cale decât diversificarea pieţelor de export nu există şi deja se fac paşi în această direcţie. Viorel Chivriga crede însă că vor trece câţiva ani pentru a diversifica pieţele de export. Deja se vede că produsele din Moldova pătrund pe pieţe precum cele din Asia sau Africa. În afară de aceasta, unele produse obţinute în unele zonele ţării unde Acordul de Asociere cu UE nu era privit cu ochi buni încep să pătrundă pe piaţa europeană, de exemplu producătorii din Găgăuzia. Apare şi o experienţă care trebuie diseminată, dar şi transferul de experienţă, care va ajuta agenţii economici să pătrundă pe alte pieţe.