Rusia încearcă să acţioneze psihologic asupra Moldovei în toată perioada de până la alegeri. Totuşi, aplicarea taxelor vamale asupra produselor din Moldova încurcă într-un fel planurile Rusiei. Dacă introduce taxe la importul produselor din Republica Moldova, aceste taxe se vor aplica tuturor, inclusiv exportatorilor din Găgăuzia şi celor din regiunea transnistreană. Din acest motiv Federaţia Rusă nu va putea să promoveze mai departe politica fragmentată în Republica Moldova. De această părere este expertul economic, Viorel Gârbu, care a adăugat că din punctul acesta de vedere, mai degrabă, Federaţia Rusă încearcă să-i streseze pe moldoveni cât de mult poate până la alegeri, pentru a crea anumite tensiuni psihologice, transmite IPN.

Expertul a spus într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că şi chiar dacă Rusia ar renunţa la embargourile pe care le-a operat deja, agenţii economici vor fi nevoiţi să achite taxe, iar aceste taxe sunt în cazul Rusiei, potrivit OMC, de 10%. În cazul UE, acest procent este sub 3%. Dar pentru categorii de bunuri diferite, taxele sunt diferite: de exemplu în cazul băuturilor alcoolice, aceste taxe sunt de 30%, iar în cazul legumelor aceste taxe ajung la 8-9%, iar la produsele din carne se ridică la 16%. Deci, acestea sunt costuri pe care vor trebui să le suporte agenţii economici din Republica Moldova, fiindcă nu vor putea, în linii mari, să majoreze preţurile; deci vor trebui să reducă marja de profit din operaţiunile de export în Federaţia Rusă.

Viorel Gârbu spune că autorităţile trebuiau să se gândească mai devreme, fiindcă mesaje verbale s-au făcut foarte multe, atât la nivelul premierului, cât şi la nivelul altor demnitari ruşi care spuneau că Moldova o să suporte consecinţe. „În prezent autorităţile nu au foarte multe la îndemână. Suntem în an electoral, iar mijloacele financiare sunt îndreptate pentru măriri de salarii şi pensii, precum tradiţional se întâmplă în Republica Moldova. Agenţii economici din sectorul agricol care sunt afectaţi de măsurile punitive ale Federaţiei Ruse au nevoie de mijloace financiare pentru că trebuie ceva să facă ca să-şi îmbunătăţească situaţia financiară. Guvernul trebuie să vină cu subvenţii, trebuie să stimuleze consumul intern. Pentru a stimula consumul intern a fost aplicată acea măsură – 20 milioane de lei pentru a oferi posibilitatea procurării merelor moldoveneşti pentru armată şi şcoli. Dar nu este suficient”, a subliniat expertul.

Potrivit calculelor expertului, pierderile Agenţilor economici se vor cifra la 200 de milioane de dolari. Viorel Gârbu a adăugat că Guvernul poate să vină cu măsuri de stimulare a exporturilor. De exemplu, Moldova are o reţea destul de dezvoltată de ambasade peste hotare, prin intermediul acestor ambasade pot fi promovate relaţiile comerciale ale Republicii Moldova în statele UE şi Guvernul ar trebui să profite de acest instrument pe care îl are la îndemână. O altă măsură ar fi că poate ar trebui ca Guvernul să răspundă cu aceeaşi monedă şi să impună anumite măsuri reciproce, să găsească anumite probleme la produsele importate din Federaţia Rusă care nu sunt de cea mai înaltă calitate. „Dacă Guvernul restricţionează accesul pe piaţa Republicii Moldova a băuturilor alcoolice şi lactate din Federaţia Rusă, eliberăm pe piaţă un spaţiu de 60 de milioane de dolari. Acest spaţiu ar putea fi valorificat de agenţii economici din Republica Moldova şi ar fi un ajutor indirect pentru agenţii economici afectaţi de embargoul rus”, a încheiat expertul.

La mijlocul lunii iulie, Federaţia Rusă a interzis importul pe piaţa sa a fructelor şi conservelor din Moldova, vinurile fiind interzise deja de un an. Recent, Guvernul rus a semnat o hotărâre privind impunerea taxelor vamale asupra produselor moldoveneşti care mai pot fi exportate pe piaţa sa.

Ministrul Economiei, Andrian Candu şi Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin au avut astăzi o discuție pe tema relaţiilor comerciale bilaterale în contextul ultimelor evenimente şi decizii, anunță serviciul de presă al instituției.

În cadrul întrevederii Andrian Candu şi Farit Muhametşin au susţinut necesitatea intensificării dialogului bilateral pe parcursul lunii august la un nivel mai înalt, dintre miniştrii Economiei şi şefii de Guverne, pentru a examina posibilitatea neaplicării taxelor vamale de către Federaţia Rusă începând cu 1 septembrie pentru exportatorii moldoveni.

„Noi suntem deschişi pentru un dialog sincer cu partea rusă, cu participarea conducătorilor ministerelor de resort, al Serviciului Federal de Supraveghere şi Protecție a drepturilor consumatorilor (Rospotrebnadzor), al Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară (Rosselhoznadzor), al Serviciului Federal Vamal, precum şi al experţilor moldoveni. Printr-o comunicare mai activă şi o expertiză obiectivă dorim să identificăm soluţiile de compromis şi să demonstrăm că aspiraţia Republicii Moldova pentru integrarea europeană nu aduce prejudicii relaţiilor economice cu Federaţia Rusă, iar din 1 septembrie taxele vamale să nu fie aplicate pentru exportatorii moldoveni”, a spus ministrul Economiei.

La rândul său, ambasadorul Federaţiei Ruse a afirmat că Hotărârea Guvernului rus privind introducerea taxelor vamale faţă de un şir de produse moldoveneşti încă nu a intrat în vigoare şi că există timp pentru discuţii constructive la nivelul experţilor şi al autorităţilor relevante. Mai mult ca atât, oficialul a subliniat că măsurile ce urmează a fi aplicate nu înseamnă încetarea relaţiilor economice dintre cele două state şi blocarea exporturilor. De asemenea, ambasadorul a menţionat despre oportunitatea amplificării dialogului dintre oamenii de afaceri ruşi şi moldoveni, inclusiv pe platforma camerelor de comerţ şi industrie, dar şi al Consiliului de Afaceri dintre Federaţia Rusă şi Republica Moldova.

Guvernul rus a decis să impună taxe de import pentru 19 categorii de produse, inclusiv fructe, legume, vin, carne, cereale, zahăr, mobilă.

Embargo-urile sunt contraproductive, inclusiv pentru ţările care le impun, pentru că agricultorii se reorientează şi îşi găsesc alte pieţe. Cea mai realistă abordare pentru agricultura moldovenească este cea a „uşilor deschise”. Această politică este bună atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru partenerii săi comerciali. Declaraţia a fost făcută de către însărcinata cu afaceri ad interim a Ambasadei Statelor Unite la Chişinău, Kara McDonald, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.

Potrivit ei, SUA investesc în Republica Moldova ţinând cont de politica „uşilor deschise”, această abordare fiind mai realistă decât cea a „uşilor închise”, adoptată de Federaţia Rusă. An de an, SUA investesc 3,5 milioane de dolari în agricultura din Republica Moldova. Iar după ce Rusia a impus embargo, SUA au decis să investească încă un milion de dolari pentru a contracara efectele acestuia.

„Lucrăm cu fermierii moldoveni inclusiv la calitate, astfel încât produsele de aici să poată satisface standardele internaţionale de export. Acest lucru va permite agricultorilor să profite din plin de prevederile Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, care a fost semnat la finele lunii iunie. În faţa Republicii Moldova sunt deschise şi alte pieţe: cele din Orientul Mijlociu sau chiar ţările vecine – Ucraina, Belarus, Kazahstan. Încercăm să le facem legătură cu potenţiali cumpărători din afara ţării. În aceste zile chiar avem colegi care însoţesc 20 de producători locali într-o deplasare în România pentru stabilirea unor contacte şi descoperirea a noi pieţe de desfacere. În august, vom aduce în Republica Moldova un grup de antreprenori din Ţările Baltice”, a subliniat oficialul.

Kara McDonald a mai spus că este foarte important ca fermierii moldoveni să identifice şi să diversifice pieţele pentru produsele destinate exportului. „Este provocator, de exemplu, pentru fructele şi legumele moldoveneşti să ajungă pe piaţa din Statele Unite, mai ales din cauza distanţei geografice, însă oricum piaţa noastră este deschisă pentru produsele din alte sectoare ale agriculturii moldoveneşti”, a mai adăugat oficialul.

Reprezentanta ambasadei a mai spus că Statele Unite ale Americii întotdeauna au susţinut că Republica Moldova nu trebuie să aleagă între vest şi est, inclusiv la stabilirea relaţiilor comerciale.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor anunță producătorii și exportatorii, despre cerințele de export a fructelor și legumelor către România și alte statele din UE.

Pentru exportul fructelor și legumelor sunt necesare următoarele acte:

1. Certificatul de inofensivitate (eliberat de către Direcțiile Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor din cadrul ANSA);
2. Buletine de analiză- obținute la laborator;
3. Certificat fitosanitar* (eliberat conform Legii nr. 228 din 23.09.2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară) – doar pentru următorele culturi: vânătă; ardeii toate speciile (începînd cu 1 octombrie 2014); frunză de țelină; busuioc;
4. Documentele comerciale.

Încercările de laborator necesare pentru eliberarea certificatelor fitosanitare și de inofensivitate pot fi efectuate în următoarele laboratoare (lista laboratoarelor).

ATENȚIE: Exporturile de fructele și legumele în UE se vor efectua doar prin posturile:

1. Postul de control sanitar – veterinar și fitosanitar Giurgiulești, Cahul;
2. Postul de control sanitar – veterinar și fitosanitar Leușeni, Hîncești;
3. Postul de control sanitar – veterinar și fitosanitar Sculeni, Ungheni.

Fructele și legumele exportate în UE trebuie să îndeplinească cerințele următoarelor acte normative europene:

1. Regulamentul (CE) NR. 396/2005 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE;
2. Regulamentul (CE) NR. 1881/2006 AL COMISIEI din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare;
3. Regulamentul (CE) NR. 333/2007 AL COMISIEI din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benzo(a)piren din produsele alimentare;
4. Regulamentul de punere în aplicare (UE) NR. 543/2011 AL COMISIEI din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrat.

Necesitatea lansării discuțiilor privind semnarea unui asemenea Acord, dar și alte subiecte ce vizează perspectivele de cooperare economică moldo-chineză, au fost abordate la o întrevedere dintre Vicepremierul Andrian Candu, ministru al Economiei și Ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Moldova, E.S. Tong Mingtao.

Referindu-se la perspectivele dialogului în domeniul economic cu partea chineză, Andrian Candu a confirmat disponibilitatea țării noastre de a intensifica dialogul cu China: „Avem un potenţial de cooperare semnificativ, iar obiectivul nostru este acela de a găsi modalităţi avantajoase de a-l exploata pe deplin și de a atrage investițiile chineze în țara noastră.”

La rândul său, Tong Mingtao, a subliniat importanță majoră pe care o acordă China cooperării între cele două state, urmărind să devină un partener cheie pentru Republica Moldova.

Oficialii au mai convenit să continue dialogul politic inter-guvernamental pe toate filierele, mai ales în perspectiva lansării unor discuții privind eventualitatea încheierii unui acord de liber schimb între cele două state.

Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a semnat un decret privind introducerea de taxe de import pentru mărfurile, băuturile și produsele agricole din Moldova, anunță RIA Novosti.

„Guvernul rus a decis să introducă taxe de import pentru mărfurile originare din Republica Moldova și importate în Federația Rusă. Taxele introduse sunt egale cu cele care se aplică statelor care nu sunt membre ale Uniunii Vamale”, se precizează în declaraţia Guvernului rus.

Taxele sunt introduse pentru o serie de produse alimentare, carne, grâu, zahăr, legume, precum și băuturi alcoolice, mobilă, etc.

Până în prezent, Republica Moldova beneficiase de regim liber de comerț cu Federația Rusă. Decretul intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării sale.

În urmă cu o săptămână, au fost descoperite mai multe forme bizare, în formă de cercuri, pe un câmp din oraşul Raistings, Bavaria. De atunci, locul a atras mii de vizitatori, curioşi să descifreze misterul desenelor, scrie evz.ro.

Descoperirea a fost făcută de nişte persoane care zburau într-un balon cu aer cald. Cercul bizar reperat de aceştia are un diametru de 75 de metri şi este format alte din trei cercuri mai mici. Imediat, oamenii au început să lanseze ipoteza că forma nu a fost făcută de om.

„Este o tehnologie pe care noi încă nu o stăpânim”, a declarat unul din vizitatori, potrivit The Local.

Chiar femierul care deţine terenul a mărturisit că nu el este autorul desenului de pe câmp. „Este foarte dificil de făcut şi este făcut chiar foarte bine”, a declarat acesta, potrivit aceleaşi surse. Acesta a adăugat că a trebuit să scoată din buzunar câte sute de euro, pentru a repara cultura stricată.

Şi mai interesant, cercurile descoperite se află foarte aproape de locul unde este amplasată staţia de comunicare de unde, în anul 1969, a fost transmisă în gospodăriile din Europa prima aterizare pe Lună.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=yBhqO-SaI1U” height=”300″]

„Evoluțiile din ultimul an și chiar din ultimele luni au plasat Rusia în cu totul altă dimensiune. Să nu avem iluzii și să nu batem mătănii la Moscova, în încercarea de a-i îmblânzi pe ruși pentru că Rusia nu mai e acea care a fost, nici conducerea politică a Rusiei nu mai este cea de pe timpuri”, a declarat ex-premierul Ion Sturza într-o intervenție la Radio Europa Liberă.

„Nimeni nu va impune să se cumpere fructele și legumele moldovenești. Un lucru simbolic trebuia făcut și l-a făcut Uniunea Europeană, a mărit cotele de export la fructele moldovenești. Dar să fim sinceri, noi nici cotele actuale nu le putem acoperi.”, susţine Sturza. Am încercat să văd dacă s-au analizat riscurile la care este expusă Republica Moldova în acest domeniu. Și spre marea mea surprindere, această analiză de risc nu s-a făcut și nu s-a întreprins nimic pentru a proteja și tehnic, și financiar producătorii. Abia atunci când s-a anunțat embargoul, de parcă venise ca o „surpriză”, s-au făcut aceste întâlniri cu agricultorii care semănau mai mult a prohoduri decât a discuții,” a mai spus ex-premierul.

Totodată, Sturza crede că timpul încă nu e pierdut şi că Republica Moldova are resurse pentru a compensa pierderile cauzate de embargoul rusesc, referindu-se la fabricile de conserve.

„Acestea ar putea să facă semifabricate care au cerere pe piața internațională, nu neapărat produse finale, conserve, și aici, iarăși, este o problemă, dar semifabricate, sucuri concentrate, pastă de tomate etc. Fabricile de conserve din Republica Moldova astăzi pot să absoarbă producția aceasta, în condițiile în care aceste fabrici vor da dovadă de bunăvoință, poate pe alocuri se va cere impunerea lor, dar și impunerea celor care produc zahăr, ca să fie mai deschiși, să nu umble cu declarații prin presă. Nu este un element de piață, însă totuși s-ar putea face, ca să nu se piardă producția agricolă. Bineînțeles că randamentele nu vor fi cele pentru fructele și legumele în stare proaspătă”, consideră el.

Al doilea element foarte important ex-premierul îl vede în asigurarea suportului pentru cei care au de suferit, atât producătorii, cât și prelucrătorii de materie primă.

„Și aici o parte din aceste șocuri financiare ar putea să le absoarbă băncile din Republica Moldova, prin restructurarea datoriilor, prin absorbția din fondurile de risc ale băncilor, până la urmă, este o afacere și ei au riscat. Și un alt lucru care ar putea să fie asigurat este suportul bugetar direct sau indirect, inclusiv prin emiterea unor bonduri de către Ministerul Finanțelor în calitate de garanție sau în calitate de plată pentru un termen de cinci-zece ani, cu o dobândă anuală. Aceasta ar duce la creșterea deficitului bugetar, dar câteva zecimi de procent nu ar avea o influență serioasă.”, susţine Sturza.

Producătorii de fructe din Republica Moldova se află într-o situație extrem de grea din cauza embargoului rusesc. Ei sunt nevoiți să-și vândă marfa la prețuri de nimic fabricilor de suc de la noi. Despre aceasta a vorbit Tatiana Pavliuc, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din nordul RM Edino Agro Nord, într-un interviu acordat agenției INFOTAG.

Cu ce situaţie se confruntă membrii asociaţiei Dvs. în comercializarea recoltei?

În 2013 producătorii agricoli ce făceau parte din Edino Agro Nord, au furnizat în Rusia 150 mii tone de fructe şi legume. În acest an întreprinderea Plaiu Birladean, pe care o conduc, având un acord de livrare în Rusia a 200 tone de mere, nu a vândut nici un kilogram. Pentru a evita alterarea producţiei şi minimalizarea pierderilor financiare am decis să semnăm un acord cu uzina de conserve din Soroca Alfa Nistru, pentru livrarea merelor pentru fabricarea sucului. Preţul – 65 bani per kilogram. Totodată, ţin să menţionez că banii pentru merele noastre vor fi transferaţi în cont doar pe măsură ce sucul va fi vândut.

Aţi putea indica costul real al unui kilogram de mere?

2,5 lei. Dar, urmează să culegem prunele. Această recoltă intenţionăm să o depozităm în frigidere. Aceasta înseamnă cheltuieli suplimentare pentru energia electrică şi procurarea lăzilor, preţul acestora fiind „pipărat”. O ladă costă 8 lei. Şi încă nu se ştie cui vom vinde recolta.

În rândurile membrilor asociaţiei sunt producători cu atitudine antirusă în legătură cu sistarea de către Rusia a importului de fructe şi legume din Moldova?

Nu. Guvernul rus a avertizat că după semnarea de către RM a Acordului de Asociere cu UE producătorii moldoveni vor întâmpina dificultăţi în comercializarea produselor pe piaţa rusească. În final aşa s-a şi întâmplat.

Uniunea Europeană va acorda producătorilor moldoveni de mere dreptul de a-şi comercializa producţia pe pieţele ţărilor sale, oferind o cotă de 40 mii tone, apoi a anunţat despre majorarea acesteia până la 80 mii tone. Oare este puţin?

Cota este o permisiune. Din ţările UE deocamdată nu am primit cereri de a le livra fructe. Plus, merele trebuie să corespundă unor cereri stricte, începând cu calitatea producţiei şi terminând cu ambalarea acesteia. Deocamdată producătorii moldoveni nu se încadrează în aceste cerinţe. Trebuia demult să instalăm linii automatizate de selectare, prelucrare şi ambalare a producţiei în conformitate cu cerinţele UE. Iar noi tergiversam.

Mulţi locuitori ai Moldovei se bucură de faptul că datorită crizei de export fructele şi legumele vor invada piaţa internă şi se vor vinde la preţuri reduse. Pentru ei este o economie serioasă pentru bugetul familiei…

Este un beneficiu temporar. Banii, obţinuţi din recoltă, trebuie să acopere cheltuielile producătorilor şi să le ofere posibilitatea de a întreprinde acţiunile agrotehnice corespunzătoare pentru sădirea noii recolte. Dacă ciclul agricol va fi zădărnicit, preţurile la fructele şi legumele din următoarea recoltă vor cauza găuri serioase în bugetele de familie.

Cum intenţionează membrii asociaţiei să facă faţă situaţiei?

În primul rând, nu intenţionăm să ne dăm bătuţi. Vom căuta intensiv noi pieţe de desfacere. În aceste zile reprezentantul nostru, ca membru al unei delegaţii, va pleca în România şi Ucraina. Vor purcede şi la reformarea procesului de creştere a fructelor şi legumelor, conform cerinţelor UE.

Situaţiile dificile au şi momente pozitive. Ne învaţă să găsim soluţii, să facem concluzii, să nu admitem repetarea acestora pe viitor. Trebuie să nu uităm că speranţa „poate se va aplana” este doar o amânare scurtă a unor probleme mai mari.

Sursa precizează că, potrivit estimărilor specialiştilor, economia RM va fi afectată de dificultăţile legate de vânzarea în Rusia a merelor, prunelor şi strugurilor de masă. În 2013 RM a exportat în Rusia 180 000 tone de mere din volumul total exportat de 194 000 t (93% din exportul total de mere).

Dificultăţile din comerţul cu Rusia, când a fost sistat exportul de fructe pe piaţa sa, a accentuat problema depozitării merelor şi prunelor. Frigiderele din ţară au o capacitate de păstrare a 25-30 mii tone de mere, recoltându-se 200 mii tone.