Federaţia Rusă a sistat temporar importul de fructe din Republica Moldova, a comunicat pentru IPN directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Ion Sula, care a avut o discuţie telefonică cu conducerea Serviciului fitosanitar rus. Şeful adjunct al Rosselhoznadzor, Aleksei Saurin, l-a anunţat că Rusia sistează importurile deoarece sunt încălcate cerinţele privind livrările de produse moldoveneşti pe piaţa rusă.

„Argumentele lor sunt că, la început de sezon, în 4 loturi de fructe au fost depistate molia orientală”, a precizat Ion Sula.

Potrivit oficialului, restricţiile vor afecta în mare parte afacerea porducătorilor de fructe, întrucât 90% din merele din Moldova sunt exportate pe piaţa rusă. Interdicţia aplicată vizează şi livrările de caise, piersici, nectarine, vişine. Sunt interzise şi perele, gutuile. De asemenea, pasagerii care sosesc din Republica Moldova nu vor putea avea fructe în bagaje, inclusiv în bagajele de mână.

Ridicarea interdicţiei ar fi posibilă după ce experţii ruşi vor face o evaluare a stării fitosanitare din Republica Moldova. În anul 2006, o evaluare similară a durat 6 luni.

Prim-ministrul Iurie Leancă a dispus autorităţilor de resort să pregătească, în regim de urgenţă, o analiză detaliată privind cadrul juridic ce vizează relaţiile comerciale cu Rusia şi să vină cu soluţii. Aceste acţiuni vor fi discutate şi cu producătorii şi exportatorii de produse agroalimentare din Republica Moldova, la începutul săptămânii viitoare.

Preşedintele comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a comentat interdicţia ruşilor, menţionând că, din punct de vedere economic, aceasta nu afectează Republica Moldova acum foarte mult. La capitolul export vor fi pierderi de circa 2%. Deputatul consideră este nevoie de o comunicare mai intensă cu partenerii ruşi.

La începutul lunii iulie, 17 tone de caise din Republica Moldova au fost returnate de către inspectorii Rosselhoznadzor din Rusia, în urma verificării fitosanitare, deoarece a fost descoperită molia orientală. Autoritatea rusă a precizat că pe parcursul anului trecut, pe perioada de recoltare a fructelor, 13 loturi de fructe din Moldova au fost infectate cu molie orientală, iar faptul că aceste cazuri se repetă demonstrează că livezile din Moldova au probleme fitosanitare.

Noua linie modernă de prelucrare şi ambalare a fructelor se află pe teritoriul livezii superintensive ce aparține companiei „Farm Prod”. Aceasta urmează să fie dată în folosință în toamnă. Aici, Premierul a văzut cum funcționează frigoriferul lansat în anul 2013, cu o investiție de 15-18 milioane lei.

Datorită acestui frigider, de exemplu, cireşele pot fi păstrate şi o lună după încheierea sezonului.

Directorul întreprinderii, Iurie Tulei, a spus că are livezi de meri, piersici, pruni şi cireşi, pe o suprafaţă de 90 de hectare, și că folosește tehnologii europene, ceea ce îi permite să obțină o recoltă foarte bună. Pentru anul în curs, producătorul planifică să recolteze circa 12-15 tone de prune şi 40 de tone de mere la hectar.

După ce a vizita livezile, Premierul a spus că această întreprindere este un model de dezvoltare a afacerilor. „Astfel de antreprenori demonstrează că prin iniţiativă şi multă muncă se poate face agricultură performantă în Republica Moldova”, a menţionat Iurie Leancă.

Șeful Executivului urmează să vizitele la Ștefan Vodă o plantație de viță-de-vie modernă și o fabrică dotată cu tehnologii inovatoare de producere a vinului.

„Uniunea Europeană și Uniunea Vamală vor ruina Moldova” – acesta este sensul subtitlului unui material publicat joi în publicația rusă „Nezavisimaia Gazeta”.

Potrivit agenției „INFOTAG”, în opinia autorului articolului, Moldova a cărei agricultură câștiga venituri mai înainte, pe lângă vin, din exporturile de mere și struguri, „se poate considera falită”.

„După ce Uniunea Europeană a instituit măsuri de restricție la exporturile cu o serii de produse agricole din R.Moldova și Rusia a refuzat să cumpere de la ea fructe, producția de mere va trebui redusă de cinci ori. De asemenea, vor fi afectați strugurii, perele, roşiile și usturoiul, care sunt în UE produse strategice și importurile cu acestea sunt limitate prin cote. Iar Moscova a găsit în acestea viermele oriental dăunător. În situația aceasta, companiile ruse refuză să încheie contracte cu partenerii moldoveni”, se spune în material.

Datele ONU arată că în anul 2013 Republica Moldova a exportat în Rusia 180 mii tone de mere din volumul total al exporturilor cu acestea, de 194 mii t (93% din totalul exporturilor de mere). La importurile de mere, Moldova s-a clasat pe locul doi. Polonia a livrat în același an 705 mii t – peste o jumătate din importurile rusești. În cazul în care vor avea probleme cu exporturile de mere către Rusia, fermierii moldoveni vor avea nevoie de piețe de desfacere noi. Dar pentru aceasta va fi nevoie de timp, în care recolta culeasă să fie păstrată undeva. Capacitățile frigorifice ale Republicii Moldova însă sunt prevăzute pentru 25–30 mii t de mere din cele 200 mii t care mai sunt pe pomi.

„Totuși, fermierii din autonomia găgăuză au ajuns într-o situație privilegiată: Rusia cumpără de la aceștia fructe, legume, dar și vin. Aceasta are legătură, el mai probabil, cu orientarea prorusă a regiunii”, constată publicația.

Pe de altă parte, mulți în Moldova consideră că eventualul embargou are legătură cu semnarea de către Chișinău a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, după care „Moscova nu îi va lăsa iluzii Moldovei”. Cel puțin, până la alegerile parlamentare care vor avea loc pe 30 noiembrie. În acest caz, până în toamnă, populația își va dea seama că „în est țara a pierdut totul, iar în vest nu a obținut nimic mai mult decât un regim fără vize”.

„Și atunci, majoritatea electoratului ar putea să voteze pentru cei de stânga”, conchide autorul articolului.

„De altfel, la ultimele alegeri comuniștii au obținut majoritatea mandatelor din parlament, dar nu au putut forma majoritatea parlamentară, și atunci a apărut actuala Coaliție de guvernare, care a obținut Acordul de Asociere cu UE și regimul de intrare fără vize în UE pentru cetățenii Moldovei”, se arată în publicație.

Autorul scrie că, deși Chișinăul a fost atenționat la Bruxelles în repetate rânduri că R.Moldova nu va deveni membră a UE în perspectiva imediată, premierul Iurie Leancă iarăși pune problema calității de membru în contextul eventualelor modificări ale configurației guvernării în Moldova.

„Și asta pentru că cei de stânga, dacă vor câștiga, le-ar putea întoarce pe toate înapoi, făcând, a câta oară, o cotitură spre Rusia”, concluzionează ziarul.

Roada de grâu este mare decât cea de anul trecut. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale, Nicanor Buzovoi, a declarat pentru IPN că este mai mult grâu şi calitatea acestuia este mai bună. Potrivit reprezentanţilor ministerului agriculturii şi industriei alimentare, se preconizează o recoltă de aproximativ 3,3 tone de boabe la hectar.

Nicanor Buzovoi a spus că ploile din ultima perioadă împiedică recoltarea grâului, iar producătorii speră că acestea vor înceta. Pe unele terenuri, umezeala sporită deja a început să afecteze boabele.

Peste 300 de mii de hectare cu grâu au fost semănate anul acesta, iar recolta totală pe ţară se aşteaptă că va fi de peste un milion de tone. Recolta de anul trecut a atins cel mai mare nivel din ultimii ani – un milion de tone, iar productivitatea a fost de aproximativ 3 tone la hectar. Anul trecut un kilogram de grâu era vândut cu până la 2,20 bani.

Cât priveşte porumbul, potrivit estimărilor autorităţilor, urmează să se adune circa 3,5 tone la hectar, mai puţin ca anul trecut, când s-au strâns în medie 4 tone la hectar. Nicanor Buzovoi spune că vor avea o roadă mai bună de porumb agricultorii care l-au semănat mai devreme, întrucât porumbul semănat mai târziu a fost afectat de perioada cu temperaturi mai scăzute.

Guvernul a aprobat un proiect pentru modificarea Legii asociațiilor obștești, Legii cu privire la fundaţii, Legii patronatelor și a Legii sindicatelor.

Potrivit noilor modificări, o asociație va putea fi creată având cel puțin trei membri. Totodată, documentul prevede sporirea transparenţei în activitatea acestora astfel încât normele privind publicitatea activității asociației să fie prevăzute în statut, prezentarea raportului anual de activitate doar de către asociațiile obștești care au obținut statutul de utilitate publică sau au primit fonduri publice în anul precedent etc.

Proiectul derivă din Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anul 2014 și are drept scop ajustarea cadrului legal privind activitatea organizaţiilor necomerciale la normele internaţionale, precum și eliminarea erorilor și lacunelor din legislație.

Documentul urmează să fie dezbătut în Parlament.

Cabinetul de miniştri a aprobat un proiect de lege cu privire la executarea activităţilor necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri – persoanele angajate cu ziua. Proiectul stabileşte drepturile şi obligaţiile beneficiarilor şi persoanelor ce prestează activităţi necalificate cu caracter ocazional/sezonier, în derogare de la Codul Muncii.

Documentul își propune să diminueze fenomenul de folosire informală a forţei de muncă şi de a asigura respectarea drepturilor persoanelor care îndeplinesc activităţi cu caracter ocazional sau sezonier în Republica Moldova.

Potrivit proiectului de lege, durata activităţii ocazionale executate de un zilier este de minimum o zi şi nu trebuie să depăşească 90 de zile într-un an calendaristic pentru acelaşi beneficiar. Totodată, durata zilnică nu poate depăşi opt ore de muncă şi respectiv 5 ore pentru lucrătorii minori până la 16 ani, 7 ore pentru cei cu vârsta de la 16 până la 18 ani care au capacitate de muncă.

Legea obligă angajatorul să achite plata pentru lucrările efectuate la sfârşitul fiecărei zile de muncă sau la sfârşitul săptămânii, conform înţelegerii dintre beneficiar şi ziler. Nivelul remuneraţiei trebuie să nu fie mai mic decât cel mimim garantat al salariului în sectorul real pe oră şi să nu depăşească 150% din cuantumul salariului mediu lunar prognozat pe economie, aprobat anual de Guvern.

Conform prevederilor legii, beneficiarii trebuie să asigure zilierii cu echipament individual de protecţie, iar în cazul unor accidente de muncă, aceştea urmează să acţioneze în conformitate cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă. De asemenea, legea stabileşte că beneficiarul trebuie să achite plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de ziler, în corespundere cu legislaţia fiscală în vigoare. Totodată, zilerul este în drept să se asigure individual în sistemul public de asigurări sociale de stat pe bază de contract încheiat cu Casa naţională de Asigurări Sociale, precum şi în sistemul de asigurare obligatoriede asistenţă medicală, în baza unui contract încheiat cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

Inspectoratul de Stat al Muncii şi organele de control financiar vor monitoriza respectarea legii, iar în cazul constatării încălcărilor, vor fi aplicate sancţiuni conform Codului Contravenţional şi Codului Fiscal.

Proiectul de lege urmează să fie examinat şi aprobat de Parlament.

Cabinetul de miniștri a aprobat simplificarea procedurii de înregistrare a afacerii pentru persoanele juridice și întreprinzătorii individuali. Proiectul de lege propune și reducerea termenului de înregistrare a afacerii, de la cinci la trei zile lucrătoare.

„Proiectul de lege pune accent pe eficientizarea activităţii ghişeului unic la înregistrare, pe stabilirea unui tarif unic de înregistrare a activității, dar și pe perfecționarea legislației privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. Astfel, cei care care doresc să-și înregistreze afacerea mai rapid și mai simplu, vor putea beneficia de oportunitățile mecanismului ghișeului unic”, a explicat ministrul Justiției, Oleg Efrim.

Potrivit proiectului de lege, solicitantul se va prezenta o singură dată la ghișeul unic pentru iniţierea şi/sau desfăşurarea afacerii pentru depunerea și recepționarea informaţiei privind înregistrarea de stat. Tot la ghișeu va fi verificată denumirea persoanei juridice, vor fi perfectate actele de constituire, va fi eliberat extrasul din Registrul de Stat, iar informația va fi publicată în Buletinul Oficial electronic al Camerei Înregistrării de Stat.

Alegerea opţiunii privind înregistrarea de stat în cadrul mecanismului ghişeului unic sau în afara acestuia este la discreția solicitantului înregistrării. Taxele pentru înregistrare şi serviciile prestate urmează să fie reglementate expres într-o anexă la Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. Informațiile din Registru de stat al persoanelor juridice şi al întreprinzătorilor individuali vor putea fi vizualizate gratuit, de oricine, pe pagina web a Camerei Înregistrării de Stat.

Proiectul de lege urmează să fie votat de Legislativ.