SUA mai acordă 10 mln de dolari pentru agricultura Moldovei

0

Împreună cu cele 2,8 milioane anunţate mai devreme, SUA vor contribui cu peste 10 milioane de dolari la programe de dezvoltare economică în Moldova în anul 2014, cu un accent semnificativ pe competitivitatea sectorului privat în agricultură, se arată într-un comunicat de presă al Ambasadei SUA în Moldova, citat de IPN.

Banii vor fi alocaţi pentru sporirea competitivităţii agriculturii de valoare înaltă, în special a merelor, strugurilor de masă, produselor cultivate în seră, piersicilor şi cireşelor. De asemenea, SUA sprijină eforturile Moldovei de conformare cu regulamentele UE în cadrul Acordului de Asociere, inclusiv adoptarea standardelor fitosanitare sporite.

Eforturile de asistenţă vizează instruirea producătorilor moldoveni în ceea ce priveşte tehnologiile de păstrare la rece a merelor şi strugurilor de masă, care să le permită extinderea termenului de valabilitate al produselor, un factor esenţial în minimalizarea risipei şi creşterea veniturilor.

În comunicat se mai menţionează că, după ce Serviciul Fitosanitar al Federaţiei Ruse a anunţat interdicţie la importurile de fructe proaspete şi conservate din Republica Moldova, SUA şi UE depun eforturi considerabile pentru modernizarea şi diversificarea sectorului agricol din Moldova.

„SUA le oferă fermierilor din Moldova instrumentele necesare pentru a putea concura pe pieţele globale, încurajându-i să profite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător recent semnat de Moldova cu UE şi susţinând astfel creşterea economică durabilă pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova”, se mai spune în comunicat.

Din 2011, SUA au investit 7,8 milioane de dolari în infrastructura post-recoltare pentru trei lanţuri agricole de valoare înaltă. De asemenea, programul de cinci ani de asistenţă, în valoare de 262 de milioane de dolari, a Corporaţiei Provocările Mileniului (CPM) ajută agricultorii în tranziţia către o producţie agricolă de valoare înaltă, reabilitează importantele sisteme de irigare, precum şi acordă împrumuturi întreprinderilor agricole.

„Suntem încrezători că modernizarea şi diversificarea agriculturii Republicii Moldova va continua să aducă beneficii reale agricultorilor moldoveni şi suntem nespus de mândri de ajutorul pe care îl acordăm acestora”, se menţionează în comunicat.

Săptămâna trecută, Federaţia Rusă a interzis importul de fructe şi conserve din Moldova.

OPINIE: ˝Infrastructura calității i-a oferit motive Rusiei să aplice embargou produselor moldovenești˝

0

„Nerespectarea de către Republica Moldova a infrastructurii calităţii a oferit suficiente motive Federaţiei Ruse să aplice restricţii la importul produselor moldoveneşti”, consideră directorul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor.

Solicitat de „INFOTAG”, expertul a menţionat că restricţiile impuse de Rusia nu au venit pe neaşteptate, precizând că atât autorităţile, cât şi producătorii agricoli şi societatea civilă se aşteptau la o astfel de acţiune.

„Prin urmare, aceste restricţii nu ar trebui să ne surprindă. Cu siguranţă, pentru unele produse motivele invocate sunt întemeiate, pentru că într-adevăr există probleme pe intern legate de certificarea calităţii produselor exportate în Rusia”, a spus expertul.

În opinia lui, dacă Moldova ar putea asigura calitatea produselor, ambalării şi etichetării acestora, atunci Rusia nu ar avea motive pentru a stabili astfel de interdicţii.

„De fapt, noi suntem cei care oferim motive Federaţiei Ruse pentru a aplica aceste restricţii, iar Rusia este cea care decide când să le aplice. Acum, în contextul apropierii RM de UE, evident că Rusia utilizează aceste pârghii în interese politice”, a spus directorul Centrului.

El a menţionat că cea mai mare problemă pentru asigurarea calităţii este lipsa laboratoarelor sau dotarea insuficientă a acestora.

„Acum, autorităţile trebuie să stabilească cel puţin două priorităţi. În primul rând să modernizeze sistemul de infrastructură al calităţii, ceea ce înseamnă implementarea standardelor europene de calitate recunoscute pe plan mondial şi modernizarea laboratoarelor de certificare a producţiei. A doua prioritate ţine de diversificarea pieţei de desfacere, pentru că pentru unele produse principala piaţă de desfacere este Rusia”, a spus sursa citată.

Potrivit lui, pierderile provocate de restricţiile impuse de Rusia la importul produselor moldoveneşti vor fi mai mici, decât în cazul restricţiilor impuse în 2013 la importul vinului, având în vedere că majoritatea exporturilor către Rusia sunt de fapt reexporturi.

„Prin urmare, efectele nu vor fi atât de dramatice. Sunt întreprinderi logistice care importă legume şi fructe din alte ţări europene şi le reexportă în Rusia. Aceste reexporturi formează circa 60% din totalul de exporturi, respectiv aceste restricţii nu vor afecta atât de mult producătorii agricoli din RM”, consideră Adrian Lupuşor.

Despre ce s-a discutat la întâlnirea dintre Leancă și producătorii de fructe și legume

0

Prim-ministrul Iurie Leancă a discutat astăzi cu mai mulți producători și exportatori de fructe și legume, dar și cu cei din industria de prelucrare, despre măsurile ce ar urma să fie întreprinse imediat ca urmare a interdicției impuse de Federația Rusă. La întrevedere au participat și ministrul Agriculturii Vasile Bumacov, reprezentanți ai altor ministere responsabile și ai agențiilor specializate, informează Biroul de comunicare al Executivului.

Șeful Executivului a anunțat că Guvernul va intensifica discuţiile cu statele vecine pentru a promova exportul produselor moldoveneşti. Totodată, a precizat că piața belarusă este deschisă în continuare pentru produsele noastre. În context, Premierul a spus că în a doua jumătate a lunii septembrie, la Chișinău, este așteptat în vizită Preşedintele belarus, Alexandr Lukaşenko. Premierul a mai menţionat că Republica Moldova nu doreşte să piardă piaţa rusească. „Dacă analizaţi relaţia noastră cu Federaţia Rusă pe parcursul ultimelor patru ani şi jumătate, veţi constata că ne-am comportat totdeauna ca parteneri responsabili, nu am antagonizat poziţia Moscovei nici din punct de vedere al relaţiilor bilaterale, nici sub aspectul intereselor ei în regiune”, a declarat Iurie Leancă.

Prim-ministrul a mai declarat că Acordul privind Zonă de liber schimb cu UE va începe să fie pus în aplicare începând cu 1 septembrie, adică mai devreme decât se preconiza inițial. „Decizia, deşi neplăcută, nu ne-a luat prin surprindere. Am început cu Ministerul Economiei, cel al Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu partenerii noştri din Uniunea Europeană, să pregătim condiţiile ca, atunci când Zona Liber Schimb va fi valabilă, să puteţi folosi contingentele la mere, prune, struguri, roşii. Ideea noastră a fost să punem în aplicare această Zonă de liber schimb începând cu 1 octombrie. Acum, fiindcă a fost luată decizia de la Moscova, am convenit ca Zona de liber schimb să fie pusă în aplicare din 1 septembrie. Aceasta înseamnă că, pâna la 1 septembrie, trebuie să vă ajutăm să fiţi gata să puteţi vinde mere, struguri, în Polonia şi România. În ultima perioadă au avut loc mai multe discuţii cu oficialii europeni, inclusiv cu Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş şi cel al Sănătăţii şi Protecţiei Consumatorilor, Tonio Borg, care a vizitat recent Republica Moldova. Totodată, avem înţelegeri cu mai multe reţele comerciale din Europa unde ar putea să fie comercializate produsele noastre, inclusiv vinurile, și vom extinde această listă”, le-a spus Iurie Leancă producătorilor agricoli.

Aceștia, la rândul lor, au salutat decizia anunțată ieri de Premierul Iurie Leancă. „Am primit foarte bine inițiativa Dumneavoastră de a oferi câte un măr pe zi elevilor, copiilor din grădinițe, tinerilor din Armata Națională. Astfel de măsuri ne vor ajuta să ieșim din situație. Am susținut parcursul european și eram conștienți că urmau să apară dificultăți impuse de Rusia. Noi suntem pregătiți să vindem produsele pe alte piețe, inclusiv pe cea arabă”, au spus producătorii veniți la întâlnirea cu șeful Executivului.

Părțile au convenit să fie creat un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerelor Agriculturii, Economiei și Finanțelor, din producători și procesatori pentru a definitiva un set de măsuri. Totodată, s-a ajuns la înțelegerea ca Guvernul să se axeze pe două priorități: să asigure accesul la noi piețe și să examineze posibilitatea suplimentării Fondului de subvenționare.

În final, Iurie Leancă a spus că discuțiile au fost utile. „O soluție imediată la situaţia creată sunt cele 20 de milioane de lei pentru a oferi câte un măr pe zi în grădinițe, școli, Armata Națională, taberele de odihnă, și urmează să stabilim un proces de transfer transparent. Totodată, discutăm cu colegii noștri de la Bruxelles, București, Varșovia, Germania, astfel încât să putem amortiza acest efect al deciziei luate de cei de la Moscova”, a declarat șeful Cabinetului de miniștri.

Interdicția la importul de fructe și conserve moldovenești pe piața rusă a fost instituită de către autoritățile de la Moscova la 21 iulie 2014.

INTERVIU. Bumacov: Embargoul rus va aduce pierderi de 150 de milioane de dolari

0

Ministrul Agriculturii a stat de vorbă cu jurnalista Valentina Ursu de la Radio Europa Liberă despre embargoul impus de Rusia exporturilor moldovenești. Noi am urmărit cu atenție dialogul celor doi și vă propunem să citiți principalele idei ale discuției.

Europa Liberă: Domnule ministru, Rusia a zis și a făcut. Nu a fost o surpriză, știați despre avertismentele care veneau din partea Moscovei referitor la aceste interdicții pentru fructele din Republica Moldova. Ce e de făcut?

Vasile Bumacov: „Noi am făcut ceea ce a fost în puterile noastre până a se întâmpla, noi doar toată iarna am examinat posibilitatea de ambalare-sortare. Cei de la Moldova Fruct au lucrat intens, au reușit să asigure montarea a 12-14 instalații de sortare și ambalare. Am mărit subvențiile, dar acum în situația dată deja trebuie să depunem alte eforturi fiindcă o parte din partenerii de dezvoltare nu au dorit să discute acest lucru până nu s-a întâmplat, deci, noi când le spuneam că, iată, vom avea problemă, vom fi blocați.

Europenii au dublat cota, cu unii am început a negocia modalitatea de compensații, iar ceilalți au spus că atunci când se va întâmpla. Acum domnul prim-ministru va invita donatorii, astăzi a discutat cu comisarul european ca și cotele în Uniunea Europeană să fie puse în acțiune nu de la 1 octombrie, dar de la 1 septembrie. Suntem multe lucruri de făcut. Va trebui să suplinim Fondul de Subvenționare în Agricultură în așa mod încât să asigurăm sută la sută subvențiile fiindcă mulți au investit în aceste linii de sortare, de ambalare și e o povară financiară destul de grea.”

Europa Liberă: Domnule ministru, dar cine garantează totuși calitatea producției care penetrează alte piețe de desfacere?

Vasile Bumacov: „Calitatea producției întotdeauna o garantează și trebuie să o garanteze producătorul, nu structurile, laboratoarele, producătorul, el este cel care trebuie să asigure calitatea.”

Europa Liberă: Și producătorul din Moldova garantează astăzi sută la sută calitatea producției sale?

Vasile Bumacov: „Nu întotdeauna, fiindcă noi am fost într-un sistem unde produsul nu era cerut să fie ambalat. Problema, discuția astăzi nu ține atât de calitate, cât de aspectul produselor, de ambalare, sortare. Iată, despre aceasta este vorba, ceea ce producătorii noștri cu mult greu se ajustează. Fiindcă noi ne-am deprins să credem că produsele noastre sunt cele mai gustoase, cele mai bune și tot timpul le-am comercializat în lăzi de 30 de kg, fără a depune mare efort. Cu părere de rău, ceea ce noi am prevăzut s-a întâmplat și va trebui să depunem eforturi duble ca să rezolvăm problema.”

Europa Liberă: Ați estimat cumva la cât se vor ridica pierderile în caz că fructele, legumele din Moldova nu mai ajung pe piața Federației Ruse?

Vasile Bumacov: „Noi am făcut evaluările în caz că nu vom putea comercializa această producție. Noi am început calculele de la introducerea taxelor vamale care erau anunţate, practic, să fie introduse ilegal şi puteau fi pierderi de peste 30 de milioane de dolari. Dar dacă toată producţia va fi interzisă, sigur că depăşim 150 de milioane la capitolul pierderi.”

Europa Liberă: Rusia a declanşat totuşi acest conflict unilateral. Chişinăul poate să internaţionalizeze, să zic aşa, această dispută economică moldo-rusă?

Vasile Bumacov: „Sigur că poate şi sigur că trebuie. Noi nu am făcut acest lucru atâta timp cât nu au fost afectate exporturile de mere şi prune în Federaţia Rusă. Chiar dacă am avut motiv să facem acest lucru, am contat mai mult pe relaţii omeneşti, relaţii de parteneriat. Dar dacă s-a ajuns la această situaţie, sigur.”

Europa Liberă: Când dispare acest disconfort economic care se face simţit?

Vasile Bumacov: „Va dispărea atunci când vor face ceea ce au făcut vinificatorii noştri, care au depins 80% de piaţa Federaţiei Ruse. După criza din 2006 aceşti exportatori astăzi sută la sută sau orientat spre alte pieţe şi habar nu au de toate discuţiile şi problemele pe care le creează Federaţi Rusă. Exportatorii ar trebui să acceseze alte pieţe, şi noi vom face totul pentru a-i susţine, guvernul va discuta aceste probleme şi va acorda asistenţă importantă în aşa mod ca să uităm acest coşmar.”

Europa Liberă: Un coleg de al dumneavoastră, domnul Ioniţă, spunea că a fost lipsă de dialog între părţi şi acesta ar fi motivul că s-a ajuns la ce s-a ajuns.

Vasile Bumacov: „Nu este adevărat. Şi îmi pare rău că politicienii spun aşa lucruri. Noi am comunicat tot timpul, am corespondat tot timpul, la prima dorinţă am mers la Moscova, am discutat. Atunci când, înainte, cei care încălcau din partea Republicii Moldova, chiar dacă încălcările nu erau grave, erau pedepsiţi şi îi scoteam din lista exportatorilor.

Noi am fost deschişi, am făcut tot ce s-a cerut de la noi şi vom face şi în continuare. Nu este adevărat că a fost lipsă de comunicare mai ales cu Rosselhoznadzor. În privinţa Rospotrebnadzor ce pot să vă spun? Dacă atunci când în sala de şedinţe a Rospotrebnadzor domnul Onişcenko declara că birocraţii din Moldova nu vor să vină la Moscova să discute, atunci este clar că este imposibil ceva să demonstrezi.”

Bumacov nu mai vrea un mandat de ministru

0

Vasile Bumacov nu este sigur dacă își mai dorește încă un mandat în fruntea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Potrivit lui, în această funcție ar trebuie să vină o persoană mai tânără.

„Eu ca ministru am fost blocat cu promovarea agriculturii ca prioritate, cu promovarea strategiei. Am avut patru ani de mare chin. Să nu creadă cineva că pentru mine această funcție a fost un privilegiu. A fost foarte greu”, a declarat Vasile Bumacov, invitat în cadrul emisiunii „Ochiul Public”, de la NorocTV.

Întrebat dacă își mai dorește un mandat de ministru al Agriculturii, acesta a răspuns: „Eu nu știu. Cred că ar trebuie să avem oameni mai tineri în această funcție”.

Amintim că Vasile Bumacov este actualul ministru al Agriculturii și Industriei din Republicii Moldova, din 14 ianuarie 2011, după ce la înlocuit în funcție pe Valeriu Cosarciuc.

Comisar european: „Ajunse pe piaţa europeană, produsele moldoveneşti vor avea acces în toată lumea”

0

Declaraţia a fost făcută de comisarul European pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorilor, Tonio Borg, în cadrul întrevederii cu Premierul Iurie Leancă. Oficialii au discutat despre decizia Uniunii Europene de a dubla, din toamna anului curent, cotele de import a unor categorii de fructe şi legume moldoveneşti, informează Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Executivului.

Premierul şi comisarul european au vorbit despre punerea în aplicare a foii de parcurs în vederea sporirii calităţii produselor moldoveneşti pentru ca acestea să fie exportate pe piaţa comunitară. Oficialii au mai analizat necesitatea creării unui fond de emergenţă pentru producătorii autohtoni.

Premierul a menţionat că vizita oficialului este decisivă pentru Republica Moldova. Iurie Leancă l-a asigurat pe oficialul de la Bruxelles că reformele vor continua în Republica Moldova şi că vor fi luate toate măsurile necesare pentru ca produsele moldoveneşti să se regăsească pe rafturile din UE. „Accederea pe piaţa europeană a produselor moldoveneşti înseamnă şi sporirea interesului investitorilor faţă de agricultura moldovenească”, a declarat şeful Executivului.

La rândul său, Tonio Borg a menţionat că perspectiva produselor moldoveneşti, după aplicarea standardelor europene, va depăşi limitele geografice ale UE.

„Standardele europene în alimentaţie sunt foarte înalte. După ce vor ajunge pe piaţa europeană, produsele moldoveneşti vor avea acces în toată lumea. Acesta va fi un semnal pentru toate ţările lumii”, a declarat comisarul. Comisarul european a vizitat astăzi o fabrică de mezeluri din suburbia Chişinăului, despre care a spus că este conformă tuturor cerinţelor europene şi că poate face concurenţă producătorilor din UE.

Premierul Iurie Leancă a lansat solicitarea, cu privire la dublarea cotelor pentru legumele şi fructele moldoveneşti pe piaţa UE, în primăvara anului curent. După eliminarea cotelor pentru vinul moldovenesc, dublarea cotelor pentru fructe şi legume, urmează să fie analizate perspectivele de accedere pe piaţa europeană a mezelurilor moldoveneşti şi a ouălor de găină.

Rusia a anunțat motivul embargoului la conservele moldovenești

0

Autoritățile sanitare ruse au anunțat motivul care a dus la interzicerea importului de conserve din fructe și legume produse în țara noastră.

Potrivit Rospotrebnadzor, producătorii moldoveni nu respectă normele de marcare şi identificare a mărfii, iar greutatea indicată pe ambalaj nu corespunde realităţii.

Federaţia Rusă a sistat săptămâna trecută toate importurile de fructe din Moldova. Serviciul Sanitar rus a anunțat că decizia vine în urma multiplelor încălcări în livrarea produselor.

De asemenea, la începutul acestei luni au fost interzise și importurile de carne procesată din ţara noastră.

Prima plasă antigrindină la vie în Moldova, aplicată la Pelinei, Cahul

0

Ion Loghin, agricultor, viticultor, patron al gospodăriei „Pelinița Loghin”, se trage dintr-o familie de țărani. Dragostea pentru cultivarea viței-de-vie i-a fost implantată în sufletul său încă de mic copil de către tatăl său. Aceasta este o afacere de familie, care durează deja de câteva generații la rând, scrie Sorina Rementova pentru Gazeta de Sud.

„A rămas ceva de la tata, „vița” din mine care zace demult și nu o pot scoate. Tot ce fac, fac cu suflet, fac cu mândrie de neam, pentru că consider că cultivarea acestei ramuri în Republica Moldova e o mândrie și o bucurie sufletească”, a precizat Ion Loghin. Potrivit lui, în această afacere nu doar banii sunt importanți. Un agricultor adevărat e acela care simte cu sufletul aceste plante, îi e drag felul cum aceasta crește, cum „respiră”, cum se dezvoltă. „Doar atunci când fiecare dintre noi va simți aceste lucruri, cât de puțin, vom avea o agricultură prosperă”, a conchis agricultorul.

Hotărârea de a aplica plasa antigrindină la via pe care o deține i-a venit după ce mai mulți ani la rând aceasta a fost afectată dezastruos de grindină și de alte calamități naturale, precum și de unele păsări care stricau recolta.

Și Sergiu Munteanu, șef al Direcției agricultură și alimentație, a declarat că, în anii precedenți, în raionul Cahul au fost afectate circa 4000 ha de terenuri agricole, dintre care 450 ha pe teritoriul satului Pelinei. Au fost cauzate prejudicii materiale de 63 mln. de lei, 80% din terenuri constituind plantații de viță-de-vie.

gazetadesud.md
gazetadesud.md

Așteptări legate de piața UE

Una din problemele majore cu care se confruntă viticultorul la momentul actual este comercializarea la un nivel foarte scăzut a strugurilor. „Sperăm că, o dată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, să avem o piață mai largă de desfacere a produselor, deoarece deja de câțiva ani aplicăm tehnologii europene la cultivarea viței-de-vie, de aceea și așteptările noastre sunt pe măsură”, a precizat Ion Loghin. Din spusele sale, o altă problemă este lipsa forței de muncă, ceea ce constituie un adevărat impediment în obținerea unor rezultate frumoase, deoarece via are nevoie de o îngrijire minuțioasă, fapt ce presupune o muncă enormă.

În urma eforturilor depuse o perioadă mai îndelungată de timp, Ion Loghin a reușit obținerea unor granturi din partea Guvernului Statelor Unite, prin proiectul ACED din cadrul programului USAID, reușind să aplice plasa antigrindină pe o suprafață de un hectar. Agricultorul deja poate observa o serie de avantaje ale acesteia, câștigul primordial fiind protecția sută la sută a recoltei, atât împotriva grindinei, cât și împotriva păsărilor. De asemenea, în timpul lucrărilor în verde, plasa se eliberează foarte ușor din dispozitivele din plastic și se amplasează cu ușurință la loc. Durata de exploatare a plasei poate fi nelimitată, dacă se respectă toate normele de păstrare a acesteia. Potrivit viticultorului, toamna e necesară strângerea plasei într-un loc sigur, din cauza problemelor de securitate.

Un dezavantaj al plasei antigrindină poate fi considerat prețul excesiv de mare, fapt ce demonstrează că nici un agricultor care deține 10-20 hectare de terenuri nu își va putea procura și instala o plasă pentru această suprafață, fără ajutorul Guvernului sau al altor organizații, costul la un hectar de teren constituind aproximativ 50000 de lei. „Totuși, părerea mea este că oricât de mari ar fi cheltuielile, se merită, deoarece, datorită plasei antigrindină, agricultorul are doar de câștigat și, cu trecerea timpului, el își va recupera banii”, susține Ion Loghin. Pe lângă plasa antigrindină, agricultorul a achiziționat și o stație meteo, care arată indicii favorabili sau nefavorabili pentru agricultură.

Întrebat dacă se mai prevede și acoperirea altor suprafețe de viță-de-vie din raion cu plasa antigrindină, Sergiu Munteanu ne-a declarat că speră că foarte curând plasa va fi subvenționată de către Guvern, fapt care ar putea permite acest lucru.

Rusia interzice şi conservele de legume produse în ţara noastră

0

După anunţul embargoului de fructe, Moscova interzice şi conservele de legume produse în ţara noastră. Anunţul a fost făcut de Agenţia Rosselhoznadzor, pentru agenţia Interfax. De vineri, Rospotrebnadzor a interzis importul de conserve din fructe şi legume, fabricate în Moldova, scrie presa din Rusia.

Potrivit presei de la Moscova, Rospotrebandzor invocă mai multe încălcări ale legislaţiei din domeniul apărării drepturilor consumatorilor, dar şi discrepanţe faţă de standardele de pe piaţa rusească.

Autorităţile de la Chişinău au declarat pentru Publika TV că ştiu despre această interdicţie, dar deocamdată nu au fost anunţaţi oficial, de către ruşi.

Anterior, Rospotrebnadzor a anunţat că ar putea interzice importul de conserve din roşii, fabricate de „Sorvest-Agro”, porumbul dulce produs de „Alfa-Nistru”, mazărea verde de la „Natur Bravo” şi compoturile întreprinderii „Coval&Co”.

Asociaţia producătorilor de conserve din Moldova a calificat atunci această decizie ca fiind una politică.