În timp ce o mare parte dintre moldoveni pleacă peste hotare ca să câștige bani pentru a-și întreține familiile, unii conaționali de-ai noștri rămân acasă și demonstrează că bani pot fi câștigați și aici.

Altoiește butași de diferite soiuri de viță-de-vie și nuci, crește diferite specii de iepuri, are câțiva stupi de albine și face sute de kilograme de vin anual. Iată acesta este profilul unui gospodar din R. Moldova. De toate aceste reușite se bucură Nicolae Matei, un bărbat din satul Vorniceni, Strășeni, care este îndrăgostit de pământ și de natură și care nu s-a gândit niciodată să plece din țară în căutarea unei vieți mai bune.

Profilul unui gospodar moldovean

L-am găsit pe Nicolae Matei în sera din curtea casei sale, unde împreună cu mai mulți lucrători pregătea, pentru comercializare, butași altoiți de viță-de-vie. Un om simplu și foarte comunicabil, care s-a oferit să ne povestească cum s-a îndrăgostit de această activitate.

Din câte își amintește bărbatul, atunci când a decis că va studia o specialitate legată de agricultură, părinții au încercat să-l oprească și i-ar fi sugerat să-și aleagă o profesie unde l-ar putea vedea în fotoliu, cu cravată la gât și nu cu mâinile murdare și crăpate de la prelucrarea pământului. În pofida neclarităților, pe atunci, tânărul Nicolae Matei a decis că vrea să muncească în acest domeniu și nu a ținut cont de sfatul părinților. Nici după mai bine de 30 de ani, bărbatul nu regretă că s-a orientat către agricultură.

„Din această activitate mi-am asigurat familia cu bani și cu mâncare. Feciorii și-au făcut studiile la universitate. Sunt mulțumit de tot ce-am realizat”, subliniază gospodarul.

Vorniceanul are trei fii și șapte nepoței. Unul dintre feciori lucrează la Ministerul de Interne, iar alți doi sunt cameramani.

Plăcerea de a altoi butași de viță-de-vie

În satul Vorniceni locuiesc circa 5 mii de oameni, iar pe gospodarul Nicolae Matei îl cunoaște fiecare. Sătenii îl descriu ca pe un om gospodar care a muncit toată viața. Primarul localității, Ion Luchian spune că el este unul dintre cei mai buni agricultori din zonă, aceasta pentru că altoiește și crește de mult timp butași de vie și copăcei de nuc.

După cum ne povestește și Nicolae Matei, altoirea butașilor de vie este ocupația sa de bază și o practică mai bine de trei decenii. Această activitate constă în combinarea diferitor sorturi de viță-de-vie pentru a obține un produs mai bun. Astfel, de-a lungul timpului, gospodarul a altoit sorturi destinate pentru producerea vinului, albe sau negre, timpurii sau târzii, cu sau fără semințe, dar și soiuri de colecție. Potrivit agricultorului, producția obținută este realizată în sectorul privat.

„Vin oameni din sat și solicită câte 2-3 butași ca să-i sădească pe lângă casă. Atunci când cresc, aceștia înfrumusețează curtea. Prețurile variază între 15 lei pentru majoritatea sorturilor și 25 de lei pentru cele de colecție”, subliniază agricultorul.

Altoiește și crește copăcei de nuc

Acum cinci ani, agricultorul a început să altoiască și să crească copăcei de nuc. Bărbatul a înțeles că solicitările față de această producție vor crește și după cum recunoaște el acum, nu a dat greș.

„Anual avem foarte multe comenzi, de aceea altoim și creștem între 6 și 7 mii de copăcei. Când aceștia ajung la un metru înălțime, îi vindem cu 100 de lei bucata. Un nuc altoit crește mai repede ca unul obișnuit și de regulă rodește după doar patru ani de când a fost sădit”, mai explică Matei.

Pentru prelucrarea pământului, gospodarul are și propriul său tractor pe care l-a cumpărat cu ajutorul subvențiilor.

„Albinele și iepurii sunt hobby-urile soției, iar vinul este plăcerea mea”

În grădina din fața casei lui Nicolae Matei am găsit și câțiva stupi de albine, de la care spune bărbatul, extrage peste 100 de kg de miere anual. „De albine mai mult are grijă soția mea. Chiar dacă nu avem mulți stupi, oricum producția pe care o obținem ne ajunge și nu suntem nevoiți să cumpărăm miere de la piață. De aceea, le recomand tuturor să-și deschidă o mică afacere”, subliniază încrezut vorniceanul.
Am observat că în curtea sa, omul are și mulți iepuri, iar în coteț crește și zeci de păsări.

Potrivit lui, soția sa iubește iepurii pentru că sunt liniștiți. Ei cresc mai multe specii, iar carnea nu o comercializează, ci o lasă pentru consum copiilor și rudelor. Datorită păsărilor pe care le crește în gospodărie, Nicolae Matei spune că nu are nevoie să-și cumpere carne de la piață.

Ca orice gospodar, omul ne-a prezentat și beciul unde păstrează cele 1.500 de litri de vin, zeci de conserve, multe legume și fructe. Din entuziasmul cu care ne-a vorbit, am înțeles că-i place foarte mult să producă vin curat, cu care ulterior îi servește pe cei apropiați.

Anual, Nicolae Matei altoiește între 30 și 40 de mii de butași de viță-de-vie, dar pe piață ajung doar 10-15 mii, aceasta pentru că mulți nu sunt compatibili și se usucă. Aproape jumătate din banii câștigați sunt reinvestiți.

Sursa: Timpul.md

În timp ce agricultorii preferă semințele aduse din străinătate, Sergiu Urâtu oferă o gamă variată de semințe produse în R. Moldova și spune că acestea au mai multe avantaje.

Majoritatea legumicultorilor moldoveni dau sute de euro pe un kilogram de semințe aduse din Olanda sau Germania, pentru ca mai apoi să vândă la tarabe legume pe care le prezintă drept moldovenești. Sergiu Urâtu din Criuleni consideră că gustul inconfundabil al soiurilor de legume de la noi mai poate fi savurat doar dacă vor fi utilizate semințe autohtone.

Gustul legumelor din copilărie

Cu o experiență în agricultură de peste 25 de ani, fermierul spune că semințele crescute la noi sunt la fel de calitative ca și cele din afară. „Eu nu pot uita aroma legumelor zemoase din copilărie, iar ea practic a dispărut de pe mesele moldovenilor. Marea durere este că degrabă urmașii nu vor ști cum sunt roșiile sau ardeii noștri ale căror calități gustative au stârnit mereu admirația și aprecierea tuturor. Ce avem acum? Legume moldovenești crescute din hibrizi de import. Nu am nimic împotriva semințelor de import, dar cred că trebuie să valorificăm în primul rând bogăția pe care ne-a dat-o Dumnezeu”, crede Sergiu Urâtu.

Tehnologii avansate, preluate din afară

Muncește anual pentru a prelucra 150 de hectare, situate pe malul Nistrului, cultivate cu legume, care asigură rotația culturilor, dintre care 30 de hectare sunt destinate obținerii semințelor. Agricultorul de la Criuleni spune că, pentru a lupta împotriva dispariției tradiției legumiculturii pure moldovenești, colaborează cu oamenii de știință din domeniu. Semințe de ceapă de la Tiraspol „Holtedon”, de tomate „Jubiliar”, „Mihaela” sau „Tomiș”, dar și de ardei, castraveți, morcovi sau fasole sunt mândria agricultorului. „Sunt semințe crescute după tehnologia olandeză, care oferă scheme pentru a obține o calitate și o productivitate mai înaltă într-o perioadă scurtă de timp. De exemplu, pentru a obține semințe de ceapă, în mod tradițional trec trei ani, iar după aceste tehnologii perioada se reduce practic la jumătate. Soiurile de legume moldovenești din care obținem semințe sunt perfect adaptate la condițiile climaterice de la noi, de aceea sunt mai rezistente la boli și la oscilațiile de temperatură, iar acestea sunt condițiile de bază pentru a obține calitate”, afirmă Sergiu Urâtu.

Prețuri de cel puțin patru ori mai mici

Pe lângă calitate, care este asigurată și de sistemul de irigare prin picurare, dar și de condițiile optime de prelucrare și depozitare, legumicultorul de la Criuleni spune că și prețul oferit este foarte avantajos. Un kilogram de semințe de tomate costă 1,5 mii de lei, un kg de semințe de ardei – 2-2,5 mii de lei, iar de castraveți – 1-1,2 mii de lei. Sergiu Urâtu spune că prețul este de cel puțin patru ori mai mic, însă legumicultorii noștri cred că totul ce e din afară este perfect pentru agricultura de la noi. „Eforturile și investițiile pentru a crește aceste semințe sunt foarte mari. Pe lângă aceasta, lipsește acut forța de muncă. Există și anumite particularități ale creșterii acestor semințe. De exemplu, semințele de ceapă trebuie crescute pe un teren izolat, în apropiere nu trebuie să fie cultivat alt soi de ceapă, iar la noi terenurile sunt formate din parcele, iar fiecare crește ce vrea. Pentru dezvoltarea acestei ramuri, este necesar ca să fie organizat întreg procesul agricol”, a menționat agricultorul.

Semințele de la Criuleni, vândute în California sau Moscova

Din cauză că cererea pentru semințele produse pe cernoziom moldovenesc este foarte mică, Sergiu Urâtu colaborează cu fermieri din Olanda, California sau Moscova. Ei oferă materialul semincer necesar, iar agricultorul îl înmulțește și îl exportă către aceiași producători. „În acest an vom exporta trei tone de semințe de tomate și o tonă de semințe de castraveți în California. Fermierii optează acolo doar pentru semințe din soiurile specifice Californiei, pe când semințele de la noi pot așa și să rămână în depozit, pentru că nu le vrea nimeni”, oftează legumicultorul.
Sergiu Urâtu spune, însă, că va promova și în continuare creșterea semințelor din soiuri autohtone, fiindcă el este convins că doar așa nepoții vor putea să cunoască adevăratul gust al legumelor moldovenești.

Semințe de import pentru a face față concurenței

Oamenii de știință din R. Moldova susțin că circa 70% din semințele de pe piață sunt din afară. Președintele „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, susține că unii procesatori condiționează achiziționarea producției agricole cu faptul ca aceasta să fie obținută din semințe din afară. „Sunt câteva cazuri de acest gen. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că agricultorii au o părere subiectivă în ceea ce privește utilizarea semințelor autohtone. Ei spun că metodele științifice și inovatoare în acest domeniu sunt cu mult în urma metodelor aplicate în străinătate. Astfel, ține și de competitivitate. În opinia lor, în condițiile unei concurențe acerbe pe piață poți face față doar dacă oferi producție crescută din semințe aduse din țările Uniunii Europene, care sunt mult mai avansate din acest punct de vedere”, a declarat reprezentantul agricultorilor.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, anul trecut au fost omologate 528 de soiuri de legume.

Sursa: Ziarulnational.md