Aderarea la Uniunea Vamală este problematică, mai ales pentru statele care sunt deja membre al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) sau care îşi doresc acest statut. Republica Moldova, în caz că ar decide să adere la Uniunea Vamală, va fi nevoită să achite tarife mai mari pentru servicii şi bunuri, dar va fi şi sancţionată de către OMC pentru decizii unilaterale. Despre aceasta au vorbit membrii Echipei Economice Germane pentru Moldova, într-un briefing susţinut la Chişinău, transmite IPN.

Şeful Echipei Germane pentru Moldova, Ricardo Giucci, a remarcat că Uniunea Vamală este doar un proiect care se confruntă cu probleme de constituire. Expertul a specificat că una dintre ţările fondatoare – Kazahstan – doreşte să devină membru al OMC, dar faptul că urmează să facă parte şi din Uniunea Vamală îi creează probleme la acest capitol.

Ricardo Giucci a afirmat că în Uniunea Vamală ţările nu au libertatea alegerii. Astfel, dacă Rusia stabileşte un anumit tarif pentru un serviciu, celelalte state din Uniunea Vamală nu pot să pună alt tarif. În acelaşi timp, un acord de liber schimb cu UE îi permite Moldovei să stabilească propriile reguli, fără să i le dicteze cineva.

Economistul a mai spus că dacă Moldova ar adera la Uniunea Vamală, ar fi nevoită să renegocieze toate înţelegerile cu statele membre ale OMC. În acelaşi timp, statul ar fi nevoit să achite şi taxe drept sancţiuni pentru faptul că a luat decizii unilaterale.

Experţii Echipei Germane Moldova sunt de părerea că autorităţile de la Chişinău trebuie să spună ferm Kremlinului că sunt cointeresate doar de relaţiile comerciale, nu şi de oferta de a adera la Uniunea Vamală.

România a solicitat Comisiei Europene mărirea contingentului de produse importate din Republica Moldova, în principal mere. Asta deoarece Federația Rusă ar putea să-și închidă toamna aceasta piața pentru fructele moldovenești, la fel ca în cazul vinurilor.

„Aici, din păcate, este o chestie şi politică, pentru că Moldova se gândeşte că va avea repercusiuni din partea Rusiei, nu va mai putea să exporte mere, de exemplu, şi atunci am considerat că este de datoria nu doar a României, ci a Uniunii Europene să ne deschidem piaţa pentru produsele din Moldova, ca să nu-i lăsăm. Nu va fi un efect mare pentru Europa în ansamblu, însă pentru Moldova este esenţial, pentru producătorii de acolo”, a declarat premierul român Victor Ponta, citat de Mediafax.

La rândul său, ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că solicitarea de mărire a contingentului de produse din Republica Moldova către România a fost transmisă Comisiei Europene (CE) în urmă cu două zile, după o discuţie avută de premierii celor două ţări, Ponta precizând că este vorba în special de mere.

Pericol de inundații în nordul țării. Meteorologii au emis cod galben de creșterea nivelului apei.

Potrivit avertizării, în urma ploilor foarte puternice din ultimele zile, în cursul superior al râului Prut (Ucraina) s-a format viitura pluvială.

Astfel, în intervalul 16 – 20 mai pe sectorul satului Criva – orașului Costeşti se prevede creşterea în continuare a nivelului apei, iar creşterea generală faţă de nivelul anterior viiturii va constitui circa 3.0-3.5 m.

Meteorologii avertizează că, izolat, se prevede ieşirea apei în lunca râului Prut din raionele Briceni şi Edineţ.

Autorităţile de la Chişinău trebuie să insiste asupra majorării cantităţii de fructe moldoveneşti ce vor putea fi exportate pe piaţa UE după crearea Zonei de comerţ liber. Expertul economist al Echipei Economice Germane Moldova, Jörg Radeke, a menţionat că până când Acordul de asociere cu UE nu a fost semnat e de părere că autorităţile ar putea negocia asupra cotelor exportului de fructe, mai ales în contextul situaţiei regionale. Expertul s-a expus în cadrul unui briefing organizat de către Echipa Economică Germană Moldova împreună cu Centrul Analitic Independent Expert-Grup, transmite IPN.

Economistul a menţionat că domeniul exportului de fructe este în pericol în caz că Rusia decide să rupă orice relaţii comerciale cu Moldova după ratificarea Acordului de Asociere cu UE. Fructele moldoveneşti sunt exportate în proporţie de 90 la sută pe piaţa rusească. În acelaşi timp, cotele de fructe ce vor putea fi exportate în UE după crearea Zonei de comerţ liber nu acoperă volumul de fructe absorbit acum de piaţa Federaţiei Ruse.

Acum producătorii de fructe din Moldova exportă foarte puţin în UE din cauza unor bariere de gen tarifar şi non-tarifar. Cele ne-tarifare pot fi uşor depăşite, marii producători moldoveni deja au declarat că implementează mecanismele necesare pentru a avea fructe conform standardelor europene. În ceea ce ţine de problema tarifelor, economistul a menţionat că acum, spre exemplu, un producător de mere care vrea să exporte pe piaţa UE, este impus să-şi vândă fructele la un preţ anume, care nu poate fi scăzut – 56 de euro pentru 100 de kg de mere. Pe când în UE merele sunt mult mai ieftine. Respectiv, producătorii moldoveni nu sunt motivaţi să exporte pe piaţa europeană. Însă aceste cerinţe vor dispărea odată cu crearea Zonei de comerţ liber.

Jörg Radeke spune că unica problemă care este văzută în prevederile Acordului de Asociere şi se referă la crearea Zonei de comerţ liber o reprezintă cotele prea mici pentru exportul de fructe, iar aceste cote nu vor acoperi întreaga cantitate exportată acum în Rusia în caz de un embargo şi asupra fructelor moldoveneşti. De exemplu, pentru mere este prevăzută o cotă de 20 mii de tone, pe când în Rusia se exportă 140 mii de tone. Expertul este convins că nici investitorii nu vor veni în domeniul producerii fructelor, dacă vor vedea o cotă atât de mică.

Expertul consideră că Moldova şi UE mai pot revedea cotele de fructe exportate, mai ales că atunci, când Acordul s-a negociat, a fost o conjunctură politică, iar acum este deja alta. Jörg Radeke spune că ar trebui majorată cota de struguri exportaţi de la 5 mii tone la 20 de mii, iar cea de mere de la 20 mii la 100 de mii tone. Economistul a făcut o paralelă cu embargoul rusesc pentru vinul din Moldova şi a amintit că UE a abolit orice tip de cote pentru vinul din Moldova pe piaţa europeană pentru a susţine ţara în faţa şocului, şi e de părere că se poate acţiona astfel şi în cazul cu fructele moldoveneşti.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit prognoza creşterii PIB al Moldovei în 2014, reducând-o de la 3,5% la 2%. Despre aceasta se vorbeşte în noul Raport al perspectivelor economice regionale (Regional Economic Prospects), prezentat în ajun la Varşovia, în debutul şedinţei anuale a Consiliului Guvernatorilor BERD.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, în acesta sunt revizuite prognozele PIB pentru anul curent a majorităţii ţărilor din Europa şi Asia Centrală, din cauza „impactului negativ a conflictului dintre Ucraina şi Rusia asupra dezvoltării economiilor acestor ţări”. Reducerea prognozei creşterii economiei moldoveneşti, specialiştii BERD de asemenea o explică prin reducerea volumelor de investiţii în Rusia şi, ca urmare, posibila reducere a transferurilor băneşti de acolo în Moldova. Cu toate că acest fapt poate compensa parţial mobilitatea migranţilor o dată cu introducerea în aprilie a regimului liberalizat de vize în UE pentru cetăţenii Moldovei.

Nu este exclusă reducerea cererii la mărfurile moldoveneşti, respectiv şi a exportului. De asemenea, BERD atenţionează asupra „incertitudinii situaţiei în legătură cu alegerile parlamentare şi problemele din sectorul financiar”.

În Ucraina banca prognozează o reducere a PIB de 7%, în locul creşterii de 1,5%, planificată anterior, iar în Rusia – de la 2,5% la zero.

În 2013, economia moldovenească a înregistrat o creştere de 8,9% faţă de reducerea de 0,8% din anul precedent. Potrivit aprecierilor FMI, PIB-ul republicii în 2014 va creşte cu 3,5%, ale Băncii Mondiale – 2%, Ministerului Economiei – 4%.

Volumul de exporturi de mărfuri a crescut cu 14% în luna martie, cifrându-se la 214,2 milioane de dolari, arată datele Biroului Naţional de Statistică. Volumul de exporturi de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene a crescut cu 22,5% mai mult faţă de ianuarie-martie anul trecut, deţinând o cotă de 55,6% în total exporturi. Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 31,6%. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au micşorat cu 26,5%, comparativ cu ianuarie-martie anul trecut, transmite IPN.

În ianuarie-martie curent s-au marcat creşteri substanţiale la exporturile de cereale şi preparate pe bază de cereale (de 2,3 ori), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (de 2,1 ori), produse medicinale şi farmaceutice (+54,3%), îmbrăcăminte şi accesorii (+15,2%).

Totodată, s-au micşorat exporturile de articole prelucrate din metal (-80,3%), băuturi alcoolice şi nealcoolice (-35,1%), seminţe şi fructe oleaginoase (-20,5%), minereuri metalifere şi deşeuri de metale (-67,7%), vehicule rutiere (-59,8%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, etc.

Importurile de mărfuri realizate în luna martie au însumat 483,0 milioane de dolari, cu 16,2% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 1,0% mai puţin comparativ cu luna martie trecut.

Volumul importurilor din ţările Uniunii Europene au crescut cu 6,9% mai mult decât în ianuarie-martie anul trecut, deţinând o pondere de 45,1% în total importuri. Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 384,2 milioane de dolari cu 10,0% mai puţin decât perioada analogică a anului trecut, care echivalează cu o cotă de 31,5% în total importuri.

Au sporit importurile de maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (+53,2%), metale neferoase (de 2,5 ori), produse medicinale şi farmaceutice (+8,2%), materiale plastice prelucrate (+19,3%), vehicule rutiere (+4,0%), maşini şi aparatele industriale cu aplicaţii generale (+8,9%), articole din lemn, exclusiv mobilă (+20,5%). Totodată, au scăzut importurile de gaz şi produse industriale obţinute din gaz (-11,7%), petrol şi produse petroliere (-8,4%), aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii (-20,6%), legume şi fructe (-9,8%), articole prelucrate din metal (-13,1%).

Ce ar câştiga ţăranii basarabeni, dacă clasa politică de la noi ar îngloba (îngloda), din interese meschine, Republica Moldova în Uniunea vamală eurasiatică? Zic de Uniunea Vamală pentru că Uniunea economică se amână, Slavă Domnului. Dacă analizăm relaţiile „import – export” stabilite între membrii actuali Rusia, Belarus şi Kazakhstan în domeniul comerţul cu cereale şi produse din ele observăm un lucru foarte curios. Cu trecerea timpului Rusia reduce tot mai mult importul de materie primă cerealieră de la partenerii de Uniune, crescând concomitent către ele exportul de produse din cereale.

În anii 1980 agricultura în URSS era principalul beneficiar al surselor de stat (a cinchea parte din toate investiţiile şi subvenţiile). După nivelul electrificării, a înzestrării cu fonduri şi a chimizării CAI al URSS nu era cu mult în urma ţărilor dezvoltate. În ceea ce priveşte productivitatea muncii şi randamentul în URSS acestea erau, însă, de  zece ori mai mici decât în ţările vestice. Preţul de cost al producţiei depăşea indicatorul analogic din ţările dezolate de 1,5 – 3 ori, iar pentru compensarea diferenţei de preţuri URSS –ul cheltuia 10 la sută din toate sursele bugetare. A cincia parte din gospodării erau nerentabile iar ramura în întregime necompetitivă. – Revista „Проблемы современной экономики”, N 4 (48), 2013.

Lucruri cunoscute, o să-mi spuneţi. Nu zic ba, dar nici nu cred că este cineva care ar afirma că agricultura Moldovei, făcând acum douăzeci de ani parte din Complexul agroindustrial sovietic a reuşit să iasă din criza în care a nimerit odată cu modificarea sistemului economic pornita în anii 90 ai secolului trecut. Sunt necesare reforme ample şi profunde pentru a avea o agricultură competitivă care ar avea ce scoate la export.

Avea dreptate viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, când afirma în unul din episoadele ciorovăielii cu ministrul agriculturii în privinţa aprobării Strategiei de dezvoltare a agriculturii, că o agricultură performantă este una înalt tehnologiză, iar excesul de forţă de muncă din zonele rurale trebuie integrat în activităţi non-agricole. Or este cunoscut faptul că într-un Complex agroindustrial modern, cam 80 la sută din activităţi reprezintă domeniile de deservire (transport, prelucrare, depozitare, stocare etc.), şi, reieşind din specificul pieţei agrare, agricultura nu este o activitate care generează venituri mari, iar cei care ţin pe spatele lor ţara caută venituri în altă parte. De exemplu în SUA o familie medie de fermieri obţine numai 10 la sută din venituri din „prăşit”, restul 90 sunt din alte activităţi. Aş putea să spun câteva dintre aceste activităţi, dar mi-i să nu se supere brigăzile locale de împărţire a fondurilor europene, pentru că anume distribuirea banilor, din câte am înţeles, este cauza „înţepăturilor” dintre miniştri, iar, tot din această pricină, agricultorii autohtoni (2-3 la număr cărora, aşijderi, le-aş putea spune pe nume) ameninţă cu proteste.

Nu am, de asemenea, de gând să fac astăzi o radiografie a situaţiei agriculturii de la noi sau să propun careva proiecte de reforme în contextul celor spuse mai sus. Sunt oameni plătiţi să facă activităţile date, iar din disputele din jurul Strategiei sper să se aleagă şi necăjita noastră agricultură cu ceva.

În articolul de faţă aş fi pe deplin satisfăcut dacă argumentele pe care vreau să le aduc ar face faţă unor răspunsuri, într-o mică măsură, bineînţeles, la marea întrebare: ce ar câştiga ţăranii basarabeni, dacă clasa/pătura (ce categorii marxiste !?) politică de la noi ar îngloba/îngloda, din interese meschine, Republica Moldova în Uniunea vamală eurasiatică? Zic de Uniunea Vamală pentru că Uniunea economică se amână, Slavă Domnului.

Este evident pentru oricine că nucleul oricăror asocieri de state în spaţiul post-sovietic este Rusia care, din motive obiective, desigur, va trasa şi influenţa traiectoriile de evoluţie economică a conglomeratului şi, implicit, al celorlalţi fondatori. Pe noi, interesându-ne, complexul agroindustrial putem afirma în unison cu specialiştii ruşi că agricultura acesteia este, deocamdată, într-o criză perpetuă. Cu aceleaşi cauze şi cu consecinţe similare, cum este şi la noi, de altfel, poate pe ici- colea, cu iz de specific al ţării.

Citește continuarea acestui articol pe eco.md…