Până în anul 2020, din bugetul federal rus ar putea fi alocată suma de 14,8 miliarde de ruble pentru dezvoltarea sectorului agrar din Crimeea.

Despre aceasta se vorbește într-o strategie de dezvoltare a peninsulei, trecută recent în componența Federației Ruse.

Potrivit informațiilor, în perioada 2014-2017 alocările anuale pentru sectorul agricol crimeean vor fi de 900 de milioane de ruble, în 2017 – 2,8 miliarde de ruble, iar în 2018-2020 – mai mult de 3 miliarde de ruble.

De asemenea, în document se mai spune că sectorul agricol local este axat pe furnizarea de culturi și produse animaliere preponderent pentru consumul local, având în vedere statutul turistic al regiunii.

De asemenea, se subliniază faptul că Crimeea va trebui să depășească contradicțiile între dezvoltarea industriei, care cauzează poluarea mediului și dezvoltarea complexului agricol, care necesită un mediu sănătos.

Premierul Rusiei, Dimitry Medvedev a aprobarea un proiect de protocol de cooperare între Rusia şi China prin care se stabileşte regulamentul pentru o serie de întâlniri periodice între şefii guvernelor din Rusia şi China, scrie recolta.eu.

Autorităţile au ajuns la un acord privind crearea unui subcomitet pentru agricultură în cadrul comisiei Ruso-Chineze, potrivit unui articol publicat într-un ziar local. Potrivit acestui protocol, se vor organiza întâlniri de lucru între Rusia şi China cel puţin o data pe an.

Medvedev şi-a dat acordul ca ministrul Agriculturii să poarte negocierile cu China şi să semneze documentul în numele guvernului după ce s-a ajuns la un consens.

La mijlocul lunii trecute, vicepremierul chinez, Wang Yang şi omologul rus, Dmitry Rogozin, au avut o întrevedere în calitate de preşedinţi chinez şi rus ai Comisiei de întâlnire periodică a premierilor Chinei şi Rusiei.

Wang Yang a subliniat importanţa întăririi colaborării în domenii majore – aerian, spaţial, nuclear, agricol, al infrastructurii transfrontaliere şi în altele. La rândul său, Dmitry Rogozin a spus că Rusia doreşte să ofere politici preferenţiale firmelor chineze care investesc în Rusia sau să participe la exploatarea Extremului Orient.

Anul trecut, China a devenit cel mai important stat partener al Rusiei în relaţiile comerciale, în timp ce Rusia este al nouălea partener al Chinei. Rusia şi China pot să îşi dezvolte comerţul bilateral la 100 de miliarde de dolari până în 2015.

Vice-ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Viorel Guţu a demisionat. Cererea de eliberare a fost aprobată de cabinetul de miniştri.

Guţu pleacă din funcţie pentru a conduce reprezentanţa oficială a Organizației pentru Agricultură şi Alimentaţie a Naţiunilor Unite (FAO) în Tadjikistan, potrivit, eco.md.

Anunţul a fost făcut de ministrul Agriculturii Vasile Bumacov în cadrul şedinţei Guvernului.

„Viorel este primul oficial moldovean care va conduce o misiune FAO în altă ţară. Aşa cum a revenit din două misiuni internaţionale în ţară, sper să revină acasă şi de data asta”, a declarat Bumacov.

Amintim că autorităţile negociază deschiderea unei reprezentanţe FAO şi la Chişinău. FAO reprezintă o instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite fondată în 1945, în scopul combaterii sărăciei şi foametei din lume prin promovarea dezvoltării agricole, îmbunătăţirii nutriţiei şi siguranţei alimentelor.

Fermierii se întrunesc astăzi într-o şedinţă pentru a decide cum vor protesta în cazul în care nu vor fi soluţionate problemele agricultorilor.

Ei cer semnarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural, dar şi modificarea legii privind produsele petroliere, anunță PublikaTV.

Agricultorii spun că lipsa acestei strategii pune în pericol alocarea fondurilor europene pentru agricultură începând cu anul 2015.

Producătorii agricoli au ameninţat pe 15 aprilie că vor ieşi la proteste în luna mai, dacă nu va fi modificată legea privind piaţa produselor petroliere, astfel încât să poată importa motorină pentru lucrările agricole direct de la producător.

Fermierii susţin că aşteaptă soluţionarea revendicărilor în maxim două săptămâni.

Locuitorii din Băcia, județul Hunedoara, România, și-au ridicat o stână eco în perimetrul unui fost grajd pentru viței. Oamenii și-au instalat panouri solare, au investit în reabilitarea drumului și și-au făcut singuri aducțiunea la apa potabilă. În plus, ciobanul împreună cu soția lui locuiesc într-un apartament ridicat special pentru ei, scrie republikaverde.ro.

Stâna ecologică aparține Asociației Bălțata Românească Băcia, formată din 40 de membri, și este situată la câțiva kilometri de satul Băcia. Asociația, care și-a început activitatea în 2005, a ales să își ridice stâna modernă și eco într-un fost CAP pentru viței. “Locația am ales-o în fosta tabăra de vară pentru tineretul bovin al CAP-ului, care era într-o stare deplorabilă. Am început de la zero”, a declarat pentru Ziarul Hunedoreanului Sorin Muntean, unul dintre acționarii asociației.

Atât pășunea, cât și strunga unde se mulg oile au atestat ecologic. “Ca să ne atestăm eco, ne trebuia un frigider în care să punem cheagul şi ca să tragem curentul până aici costa miliarde. Astfel am mers pe ideea de panouri solare de la care se alimentează interiorul stânii. Pentru apă caldă, în acest an am achiziționat instalația care produce apă caldă, printr-un boiler de 160 de litri”, a explicat Muntean. Pe lângă panourile solare, membrii asociației au investit în reabilitarea drumului, în aducțiunea de apă potabilă din magistrala care alimentează Deva, printr-o conductă lungă de doi kilometri.

Stâna eco are o brânzărie modernă, un beci unde se ține aceasta, un apartament pentru cioban și soția lui, care locuiesc permanet acolo, o cameră pentru ciobanul sezonier, o terasă de vară și un staul unde sunt adăpostite oile iarna. “Laptele, în funcție de numărul oilor, se aduce în brânzărie, se strecoară și se lasă la închegat între 40 și 100 de minute. Apoi se pune pe plită, unde se lasă cinci, șase ore până e gata telemeaua. După ce brânza e gata se pune în saramură de pe o zi e alta, să ia sare. Apoi se depozitează în butoi, cu sare, între rânduri. Totul sută la sută natural”, a detaliat ciobănița Ana Agapciuc.

Dacă Zona de comerţ liber dintre Moldova şi UE nu se va aplica în regiunea transnistreană, nu va exista nicio aşa-numită „blocadă”, deoarece comerţul între UE şi această regiune va continua în termeni ne-preferenţiali. Aceasta presupune aplicarea taxei conform clauzei naţiunii favorizate asupra bunurilor importate din regiune pe piaţa UE. Declaraţia a fost făcută de către Luc Devigne, negociator principal al EU pentru Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) UE-Moldova, parte integrantă a Acordului de Asociere, care s-a întâlnit la Tiraspol cu Nina Ştanski, reprezentantul politic al părţii transnistrene, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Delegaţiei UE la Chişinău, vizita oficialului european în stânga Nistrului a avut ca scop de a discuta consecinţele DCFTA pentru regiune, în contextul semnării în viitorul apropriat şi a intrării provizorii în vigoare a acestuia ca parte a Acordului de Asociere. Aceasta a fost a treia vizită a lui Luc Devigne la Tiraspol pentru a oferi părţii transnistrene consultaţii informale la această temă. Însă nu a fost făcut nici un progres spre identificarea potenţialelor aranjamente în cadrul cărora întreprinderile economie transnistrene ar putea continua să beneficieze de accesul preferenţial pe piaţa UE în cadrul DCFTA.

Luc Devigne a specificat că DCFTA va înlocui regimul Preferinţelor Comerciale Autonome, care va fi suspendat în decembrie 2015 şi în cadrul căruia agenţii economici transnistreni se bucură în prezent de acces preferenţial pe piaţa UE. DCFTA oferă nu doar continuarea beneficiilor curente în cadrul regimului preferenţial, dar reprezintă o îmbunătăţire a accesului din prezent pe piaţa UE a bunurilor şi serviciilor din Moldova, în special pentru alimentele procesate şi produsele agrare.

Exporturile transnistrene în UE ajung până la 40%. Luc Devigne a subliniat că după încheierea regimului preferenţial, agenţii înregistraţi de Tiraspol vor putea să se bucure şi în continuare de accesul pe piaţa UE doar dacă Comitetul de Asociere, stabilit în cadrul Acordului de Asociere, va decide că DCFTA poate fi implementat în regiune, odată ce vor fi confirmate toate asigurările în acest sens din partea Moldovei, ţara fiind parte contractantă în cadrul acordului.

În vederea aplicării legale a preferinţelor comerciale extinse la agenţii economici din regiune, orice aranjament concretizat privind aplicarea DCFTA va trebui discutat de către cele două părţi, în Chişinău şi, respectiv, în Tiraspol. UE este pregătită să participe în acest proces.