Moldova va livra în Rusia carne „doar de producţie proprie, fără reexport”. Despre aceasta a declarat ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, în cadrul întrevederii la Moscova cu şeful Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referinţă la pagina web a serviciului sanitar rus, Dankvert a menţionat că „la moment, faţă de carnea livrată din Moldova există o singură obiecţie: certificată trebuie doar producţia moldovenească”.

„Desigur pot exista anumite lucruri care sunt implicate, dar doar de la întreprinderile atestate în Rusia, în caz contrar se primeşte ocolirea restricţiilor şi limitărilor introduse de noi”, a spus Dankvert.

Oficialul a exclus faptul că măsurile restrictive ale Rosselhoznadzor ar conţine subtext politic.

„Îndeplinim cu stricteţe ceea ce am convenit, iar dacă Dvs. aveţi careva dubii întotdeauna ne putem întâlni şi discuta problemele”, a spus Dankvert.

Bumacov a comunicat că „cazul recent de livrare a produselor belgiene din carne cu certificate veterinare ale Serviciului Sanitar Veterinar al Moldovei a făcut obiectul unei anchete de serviciu şi au fost luate măsuri serioase pentru excluderea pe viitor a unor astfel de incidente”.

Ministrul a vorbit detaliat despre măsurile întreprinse de Moldova pentru a preveni aducerea de pe teritoriul Uniunii Europene a unor boli periculoase ca limba albastră.

În cadrul întrevederii s-a mai discutat sistemul de control al reziduurilor de pesticide şi agrochimice din producţia vegetală, livrate de Moldova în Rusia. Părţile au convenit că pe fonul livrărilor în creştere de mere din Polonia, livrările moldoveneşti se privesc cel puţin modest.

S-a discutat şi cooperarea moldo-rusă din domeniul asigurării securităţii la furnizarea materialului săditor. O atenţie deosebită, totodată, după cum a subliniat Dankvert, trebuie să fie acordată condiţiilor de producere a acestuia, pentru a evita pericole de infectare ascunsă.

Executivul a aprobat astăzi decizia cu privire la săptămâna investiţională „Moldova Business Week 2014″ – o sesiune a Forului Economic Vienez, ce se reuneşte anual în diferite ţări. Astfel, în perioada 5-11 iunie, la Chişinău se va desfăşura un eveniment de anvergură, cu participarea a peste 50 de companii internaţionale.

În cadrul săptămânii „Moldova Business Week 2014″ vor fi organizate diverse acţiuni, inclusiv Forumul exportatorilor şi conferinţe privind perspectivele de dezvoltare regională. Acestea au menirea să intensifice fluxurile investiţionale în Republica Moldova prin atragerea atenţiei investitorilor, promovarea proiectelor investiţionale, facilitarea dialogului între investitori şi companiile locale.

Executivul a instituit astăzi Comitetul organizatoric, care va fi condus de Vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, şi care va gestiona procesul de organizare şi desfăşurare a săptămânii investiţionale „Moldova Business Week 2014″. Totodată, Guvernul a alocat din fondul de rezervă echivalentul sumei de 23000 de euro pentru achitarea taxei privind organizarea Forului Economic Vienez.

Ucraina are nevoie de investiții masive în sectorul agricol. Presa ucraineană scrie că producătorii de alimente necesită investiții de aproape 7 miliarde de euro pentru a putea ajunge la standardele Uniunii Europene.

Conform informațiilor, dintre toți procesatorii de produse alimentare, doar 7 la sută au certificate ISO și HACCP, necesare pentru a putea exporta mărfuri către UE.

Alți 15% din producători au doar unul dintre cele doua certificări necesare, ceea ce limitează gama de produse pe care le pot livra către UE.

În contextul evenimentelor din țară, specialiștii ucraineni sunt rezervați în ce privește un potențial ajutor din partea guvernului pentru industria alimentară, fiind necesară identificarea altor surse de finanțare.

Prețul porcilor vii pe piața din Rusia a crescut cu peste 40% de la începutul acestui an, depășind recordul precedent de 100 de ruble (2,02 EUR) pe kilogram, arată un comunicat al grupului Cherkizovo, printre cei mai mari producători de carne din țară. Creșterea prețurilor a fost transferat către populație de către procesatori și comercianți, deși nu atât de brusc, grosul scumpirilor fiind observate începand cu luna martie, a declarat Alexander Kostikov, șeful departamentului de comunicare din cadrul companiei.

„Acum o lună compania vindea porci vii la prețul de 74 ruble pe kilogram (circa 1,5 EUR), cu TVA inclus, în timp ce săptămâna trecută prețul a crescut la 109 ruble (circa 2,2 EUR) pe kilogram”, a declarat reprezentantul Cherkizovo, citat de agrobroker.ro.

Motivul pentru această creștere a prețurilor este interdicția impusă de Rosselkhoznadzor, autoritatea sanitar-veterinară din țară, asupra tuturor livrărilor de carne de porc de pe teritoriul Uniunii Europene din cauza descoperirii pestei porcine africane. În urma introducerii restricției din 29 ianuarie 2014 piața locală a reacționat imediat la această măsura, observându-se o creștere bruscă a prețurilor.

Prețul cu ridicata a porcilor vii din Districtul Central, regiunea cu cel mai mare consum de carne de porc în Rusia, a crescut de la 72 RUB/kg la începutul lunii ianuarie (circa 1,45 EUR/kg) la 78 RUB/kg (circa 1,6 EUR) în februarie, și până la 102 RUB/kg la sfârșitul lunii martie (circa 2,06 EUR).

Rusia are un deficit de 500.000 – 700.000 de tone de carne de porc, iar fermierii mari ar putea acoperi această ‘gaură’, în așa fel încât țara să nu mai fie dependentă de importuri. Fermierii sunt însă nesiguri în susținerea guvernului pentru industria cărnii, ceea ce limitează investițiile active în acest sector, a explicat Kostikov.

Agricultorii din Republica Moldova solicită guvernului să ia o decizie vizavi de preţurile la carburanţi, în caz contrar sunt dispuși să organizeze noi proteste.

Președintele Federației Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, a menționat marți, în cadrul unei conferințe de presă la agenţia ”INFOTAG”, că pe 17 martie agricultorii au trimis o scrisoare premierului Iurie Leancă în care au solicitat o întrevedere de urgență la care să fie discutată majorarea prețurilor la carburanți cu 1 leu de la începutul anului, fapt care a provocat pierderi agricultorilor de circa 200 mil. de lei.

”Cu regret, nu am avut nicio reacție la acea scrisoare, deși agricultura este ramura prioritară și motorul economiei naționale. Acum solicităm repetat o întrevedere premierului pentru a discuta Legea privind produsele petroliere. În caz contrar, vom organiza proteste în prima decadă a lunii mai. Noi înțelegem că unii politicieni vor să-și facă PR pe seama Acordului de Asociere, dar ei trebuie să înțeleagă că și țăranii au nevoie de atenție”, a spus Cosarciuc.

El a atras atenție asupra faptului că în Republica Moldova adaosul comercial la produsele petroliere este foarte mare în comparație cu alte state.

”De exemplu, în Moldova acesta este de 250 euro/tonă, pe când în Germania este de doar 81 euro, Finlanda – 56 euro, Belgia – 145 euro. Mai mult, noi solicităm ca producătorii agricoli să aibă dreptul de a importa motorină direct de la furnizor. În acest caz, fermierii ar putea economisi 3 lei/litru, ceea ce ar însemna o economie de 600 mil. de lei anual, mai mult decât Fondul de subvenționare. Iată care este miza importatorilor de petrol, care nu vor să scape aceste venituri. Ne pare rău că în Moldova cei care importă produse petroliere au puteri mai mari decât cei care se află la putere”, a spus Cosarciuc.

Președintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a menționat că pe piața produselor petroliere este o lipsă totală de transparență, nu există instituții responsabile de formarea prețurilor la carburanți, dar și instituții care să depisteze înțelegerile de cartel.

”Noi am promovat adoptarea Legii privind produsele petroliere care ar stabili reguli clare de joc pe piață. Cu regret, anterior guvernul a adoptat modificările la lege, după care a retras proiectul și acum se prăfuiește pe rafturile Ministerului Economiei”, a spus Slusari.

Președintele UniAgroProtect a menționat că agricultorii nu doresc să depindă de înțelegerile de cartel dintre ANRE și importatorii de produse petroliere.

”Dacă acum vor fi micșorate prețurile la produsele petroliere așa cum se anunță, atunci este clar că majorările anterioare nu au fost justificate”, a spus Slusari.

Președintele Federației Naționale a Agricultorilor Agroinform, Iurie Hurmuzachi, a relatat că în fiecare an agricultorii se bat pentru 50 – 100 mil de lei la Fondul de subvenționare, iar aici printr-o lovitură agricultorii au pierdut 200 mil. de lei.

”Agricultorii sunt în stare de alertă și nu mai sunt dispuși să tolereze atitudinea iresponsabilă a autorităților”, a spus Hurmuzachi.

Chişinăul insistă pe faptul că fermierii care deţin terenuri în stânga Nistrului, între Camenca şi Dubăsari, le pot prelucra în baza certificatului de proprietate, iar administraţia de la Tiraspol cere ca aceştia să încheie contracte de arendă cu reprezentanţii administraţiei locale din regiunea transnistreană. Luni, după întrevederea avută la Chişinău, reprezentanţii politici ai părţilor în reglementarea transnistreană au făcut separat declaraţii pentru presă, transmite IPN.

Vicepremierul Eugen Carpov a declarat că elementul de principiu este dreptul de proprietate asupra pământurilor. În 2006, s-a convenit asupra faptului că fermierii pot arăta un document care demonstrează proprietatea pentru a-şi prelucra terenurile. Acum Tiraspolul cere ca aceşti fermieri să semneze un contract de arendă cu administraţia acelor localităţi. „E o încălcare a mecanismului de reglementare transnistreană”, a subliniat vicepremierul.

Oficialul şi-a exprimat regretul că nu s-a avansat în aceste discuţii, dar a spus s-a convenit să mai aibă loc întâlniri. „Grupurile de experţi urmează să se întâlnească vineri, iar noi, la nivel de reprezentanţi politici, sâmbătă la Tiraspol. În zi liberă ca excepţie fiindcă vin sărbătorile”, a comunicat Eugen Carpov. Vicepremierul a adăugat că acum nu mai există nici obstacole formale pentru a amâna runda de negocieri în formatul 5+2 şi se caută o perioadă optimă pentru toţi participanţii. Cel mai probabil, aceasta va fi organizată în luna mai.

Reprezentantul politic al Tiraspolului, Nina Ştanschi, a subliniat că agricultorii care deja şi-au semănat loturile vor putea să le prelucreze în continuare şi să strângă roada. Ei trebuie să se înregistreze la administraţia locală şi să încheie contracte de arendă. Potrivit Ninei Ştanski, Chişinăul le interzice să facă acest lucru deoarece încearcă să aplice dreptul la proprietare pe teritoriul pe care nu-l controlează. „Partea moldovenească susţine că aceştia sunt proprietari, dar noi nu suntem de acord. Mecanismul actual este temporar, este valabil doar anul curent, cât se duc negocieri”, a declarat reprezentantul Tiraspolului.

George Balan, şeful Biroului pentru Reintegrare, a declarat pentru IPN că Nina Ştanski minte spunând că fermierii din dreapta Nistrului îşi pot prelucra terenurile şi că Tiraspolul insistă doar pe contracte de arendă.

Fermierii din raionul Dubăsari s-au pomenit în anul curent că li se interzice să-şi prelucreze terenurile amplasate în stânga Nistrului şi care le-au fost date în proprietate de către autorităţile constituţionale. Aceste obstacole au servit drept motiv pentru unii locuitori din satul Doroţcaia să ceară ca localitatea să treacă sub controlul Tiraspolului. Oamenii din sat declară că nu pot să le ducă la păscut nici vitele fără a avea actele de identitate cu ei.