Produsele agricole moldovenești vor ajunge pe piaţa europeană în toamna acestui an

0

Fermierii din Republica Moldova vor avea posibilitatea să exporte produsele alimentare în Uniunea Europeană în toamna anului curent, după semnarea Acordului de liber schimb. Declaraţia aparţine ministrului Economiei de la Chişinău, Valeriu Lazăr, şi a fost făcută în cadrul emisiunii „Replica” a postului de televiziune „Prime”, transmite IPN.

Vicepremierul a adăugat că astfel agricultorii moldoveni, a căror produse sunt exportate în special pe piaţa rusă, vor fi asiguraţi de posibele embargouri impuse de Moscova. „Guvernul a demarat deja o amplă campanie de informare pentru fermieri referitor la cerinţele şi standardele de calitate impuse de Uniunea Europeană. De asemenea, fermierii autohtoni mai sunt instruiţi şi referitor la ambalarea produselor”, a precizat Lazăr.

Potrivit lui Valeriu Lazăr, deşi Rusia se află încă în topul ţărilor beneficiare de produse moldoveneşti, anii trecuţi segmentul pieţei exporturilor din Republica Moldova s-a diversificat, actualmente aproape jumătate din exporturile noastre revenind pieţei din Uniunea Europeană. Totodată a sporit considerabil volumul exporturilor către Turcia şi China.

Potrivit lui Lazăr, volumul exporturilor către Uniunea Europeană din Transnistria depăşeşte volumul exporturilor din partea dreaptă a Nistrului, „astfel agenţii economici dint teritoriul controlat de Tiraspol sunt motivaţi de a susţine semnarea Acordului de liber schimb”.

Vicepremierul a mai adăugat că oricum Chişinăul nu va renunţa la piaţa rusă. „Vom încerca să convingem autorităţile de la Moscova că consumatorii ruşi au nevoie de mere şi struguri moldoveneşti”, a conchis Lazăr.

Chișinăul și Bucureștiul au semnat un plan de acţiuni în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale

0

Republica Moldova şi România au semnat un plan de acţiuni în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale pentru anii 2014-2015. Planul prevede acordarea asistenţei tehnice la dotarea unui laborator şi implementarea controlului oficial al laptelui. Planul mai prevede fortificarea programului de însămânţare artificială a animalelor, inclusiv instruirea personalului, transmite IPN.

Documentul a fost semnat de către ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a României, Daniel Constantin.

În sectorul zootehnie, va mai fi acordat sprijin pentru obţinerea asistenţei financiare pentru implementarea programului de ameliorare a raselor de taurine crescute în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 şi pentru programul de creştere şi ameliorare a ovinelor şi caprinelor în Republica Moldova pentru anii 2014-2020.

În domeniul vegetal şi al protecţiei plantelor, va fi acordată asistenţă tehnică şi consultanţă pentru armonizarea legislaţiei moldoveneşti cu prevederile europene în domeniul vegetal şi protecţiei plantelor. Va fi efectuat un schimb de experienţă privind dotarea şi modernizarea laboratoarelor fitosanitare şi laboratoarelor antrenate în controlul oficial al inofensivităţii produselor de origine vegetală.

În domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, va fi acordată asistenţă tehnică şi financiară pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural 2014-2020. Moldova va mai fi susţinută în crearea pieţelor agricole angro regionale conform standardelor europene.

În sectorul vinificaţiei va fi acordată asistenţă tehnică şi consultanţă pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale Oficiului Naţional al Viei şi Vinului din Republica Moldova.

La Bucureşti, ministrul Agriculturii din Moldova a avut o întrevedere şi cu ministrul Agriculturii din Bulgaria, Dimitar Grekov. Oficialii au discutat despre extinderea colaborării bilaterale în domeniul agricol.

Și-a făcut livadă de migdale la Hâncești cu bani munciți în Germania și Franța

0

Oleg Cornea a muncit ani buni în Germania și Franța, iar banii adunați nu i-a investit în imobile și reparații, dar a ales să facă un colțișor de rai cu nuci, pruni și migdali în Mirești.

Cunoscută prin livezile întinse și frumoase, R. Moldova a început să piardă teren pe acest segment după anii ’90, însă în ultimii ani a fost înregistrată o revigorare bruscă, datorită creșterii considerabile a suprafețelor de livezi tinere. Tot mai mulți sunt și cei care încearcă să crească pomi fructiferi care se întâlnesc mai mult prin livezile Orientului. Un exemplu în acest sens este Oleg Cornea din satul Mirești, raionul Hâncești, care deține peste 20 de hectare de livadă cu nuci, pruni, dar și migdali.

„Fie pâinea cât de rea…”

Livădarul a văzut cum este traiul în Germania și Franța unde a muncit din greu ani de zile și a fost apreciat din plin pentru efort, însă spune că tot mai bine e să realizezi ceva frumos acasă. A început cu nucii acum opt ani, apoi s-a consultat cu diverși specialiști care i-au spus că terenul este amplasat favorabil creșterii pomilor de migdal. Știa despre aceste fructe, însă nu își imagina că o să le poată vedea crescând vreodată în livada sa. Totuși, Oleg Cornea spune că avantajele creșterii acestei culturi sunt foarte multe, de la faptul că ele pot fi vândute în orice moment, deoarece nu se alterează, până la faptul că sunt adevărate bombe de sănătate. Așa că acum bărbatul se poate mândri cu cinci hectare de migdali alături de încă cinci de nuci, iar anul acesta a mai sădit 11 hectare cu pruni. „Am ales soiurile care să rodească în așa fel, încât să fie rod tot sezonul. Am pruni de soi timpuriu, dar și „Stanley”, „President”, „Kabardinka”. Am selectat anume soiurile care rodesc prin rotație, pentru a putea obține mai sigur profit. Logica e simplă: dacă ai roadă tot sezonul, nu ai cum să nu nimerești un preț bun”, explică fermierul.

„Depindem de subvenții”

Oleg Cornea recunoaște că probleme sunt multe și aceasta este o afacere riscantă, dar este sigur de izbândă. Atunci când se profită de orice posibilitate, totul se rezolvă, crede el. „Nu avem posibilitatea să instalăm un sistem de irigare, de aceea am ales să sădesc livada prin metoda clasică. O udăm manual, însă în rest totul este mecanizat datorită banilor obținuți prin programul „PARE 1+1” unde am primit 200 de mii de lei pentru utilaj tehnologic. Astfel, am rezolvat problema lipsei forței de muncă. Depindem foarte mult de subvenții, care asigură 50% din cheltuieli. Există și aici destulă birocrație, însă dacă nu-mi iau subvențiile în acest an, afacerea o să aibă mult de suferit”, a menționat pomicultorul din Mirești.

Profit din produse tradiționale

Roada o va putea obține de pe migdali și pruni în cel puțin doi ani, însă fermierul zice că nu îi dau pace mai multe idei inedite și nu se lasă până nu le vede „în rod”. „Voi instala o fântână arteziană, deși mi-ar trebui cam vreo șase mii de euro pentru a asigura irigarea, vreau să fac și o casă chiar în capătul livezii, să aduc animale și păsări pentru a crea un colțișor de rai doar al nostru. Este o afacere de familie și ne dăm seama că și rezultatele trebuie așteptate în timp. Totuși, cel mai deosebit lucru pe care vreau să-l fac este promovarea unui produs care este pe placul tuturor. Am nuci și prune, de aceea vreau să instalez cuptoare pentru a afuma prune și apoi să le umplem cu miez de nucă. Totul să fie mecanizat și ambalat frumos. Sunt sigur că produsul va avea priză la consumatori, mai ales că este unul tradițional pentru mesele de sărbătoare. În statele europene sunt foarte multe bucate tradiționale care, fiind adaptate la cerințele noi, reprezintă un izvor de profit pentru cei care le pun în valoare”, își destăinuiește Oleg Cornea visurile.

Livezile, afacere de viitor

Livădarul din Mirești așteaptă o productivitate pentru migdali de 2,5 tone la hectar, iar pentru prune – de 15-20 de tone. Prețul pentru o sută de grame de miez de migdal este de circa 30 de lei, astfel producătorii consideră migdalul o cultură profitabilă. Și cheltuielile pentru înființarea unui hectar cu pomi de migdal sunt pe măsură. Oleg Cornea a cheltuit vreo 12 mii de lei pentru puieți și lucrări.

Menționăm că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare își propune ca suprafețele de livezi noi să crească în următorii șapte ani de la cinci mii la 37 de mii de hectare, dintre care livezi de nuci – de la 12,3 mii la 23 de mii de hectare, iar de migdal – de la o mie la trei mii de hectare. Totodată, au crescut și subvențiile alocate pentru înființarea livezilor. Astfel, dacă anul trecut fermierii obțineau zece mii de lei pentru plantarea unui hectar de nuci sau migdali, anul acesta suma a fost majorată până la 17 mii lei/ha. Și pentru un hectar de pruni subvențiile au fost majorate de la zece mii de lei la 15 mii de lei. Suprafața totală a livezilor din R. Moldova constituie circa 120 de mii de hectare.

Sursa: Ziarulnational.md

Belarus se pregătește de privatizarea industriei cărnii

0

Guvernul din Belarus a anunțat implementarea unor reforme de scară largă a industriei cărnii, care vor include și prima privatizare parțială a fermelor și a unităților de procesare a cărnii.

„Belarus plănuiește simplificarea procedurii vânzării fermelor, cu scopul de a atrage investiții în dezvoltarea industriei cărnii și să creeze condiții care să asigure ca aceste ferme să aibă aceleași șanse pentru primirea subvențiilor de stat ca și celelalte unități (deținute de stat)”, au declarat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii din țară, conform agrobroker.ro

Reforma va consolida industria cărnii din țară, prin contopirea unor unități de producție mici și mijlocii, sau legarea lor de alte unitați mai mari, profitabile. Conform oficialilor țării, această consolidare va crește profitabilitatea industriei cărnii în țară.

Experții locali au salutat inițiativa privatizării industriei cărnii, dar sunt sceptici în ceea ce privește consolidarea industriei.

„Ideea de a lega producătorii profitabili cu alții în pierdere ar putea ajuta, dar există și posibilitatea ca producătorii profitabili să-și piardă eficiența sau chiar să intre în faliment”, a declarat Leonid Zlotnikov, profesor al Academiei de Științe din țară. În locul unor măsuri parțiale, experții locali susțin o privatizare completă a industriei, printr-un procedeu similar cu cel întreprins de Ucraina acum un deceniu.

Cea mai mare fermă de bizoni din Europa, deschisă în România

0

Cea mai mare fermă de bizoni din Europa, care adăposteşte aproape 300 de animale şi se întinde pe o suprafaţă de 500 de hectare, a fost inaugurată, vineri, în comuna Recea Cristur, judeţul Cluj, transmite Mediafax.

Compania BT Bison Ranch a investit 1,5 milioane de euro în ferma de bizoni pe o suprafaţă de 500 de hectare de teren. Potrivit managerului fermei, Constantin Jeican, în prezent în ferma de la Recea Cristur sunt aproape 300 de bizoni, care au fost aduşi din Danemarca, Germania, Franţa, Austria şi Belgia. Aceştia sunt crescuţi pentru carne, care va fi exportată în ţări din vestul Europei, în special în Germania.

„Intenționăm să continuăm investițiile în județul Cluj, bugetul pentru anul în curs fiind de 1,5 milioane de euro. Bizonii sunt crescuţi pentru carne, care va fi exportată în ţări din vestul Europei, în special în Germania, unde există cerere foarte mare. Vom încerca să vindem carne de bizon şi în România”, a afirmat managerul fermei.

La ferma de bizoni lucrează aproximativ 30 de angajaţi care provin din comunele clujene Ţaga, Recea Cristur şi Panticeu.

BT Bison Ranch este deţinută de oameni de afaceri din Germania şi Austria.

Care sunt prioritățile AGROinform pentru anul acesta

0

Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova „AGROinform” îşi propune în 2014 să contribuie la adoptarea Legii privind impozitul unic în agricultură şi să obţină o reglementare clară a pieţei carburanţilor, a anunţat joi, 10 aprilie, preşedintele Consiliului de Administraţie al AGROinform Alexei Ivanov, citat de IPN.

Ivanov a menţionat, în cadrul Adunării Generale a federaţiei, că AGROinform îşi va consolida poziţia în domeniul cooperării fermierilor, prin stabilirea unor parteneriate între Guvern şi proiectele agricole finanţate de agenţiile internaţionale de cooperare. De asemenea, vor fi aprofundate activităţile legate de diseminarea informaţiei despre sistemele de producere şi vânzări din UE şi bunele practici agricole.

Aurelia Bondari, director executiv AGROinform, a subliniat că promovarea femeilor, în special din mediul rural, în afaceri va rămâne va rămâne printre politicile importante în implementarea proiectelor şi activităţilor federaţiei.

AGROinform este o reţea de 15 organizaţii obşteşti regionale, care include circa 4500 de membri. Este orientată spre dezvoltarea economică a localităţilor, prin oferirea asistenţei în dezvoltarea afacerilor, marketing, aplicarea tehnologiilor avansate şi promovarea unei politici de dezvoltare durabilă a mediului rural.

Nămolul de la Stația de epurare din Chișinău va fi folosit ca îngrăşământ bio pentru terenurile agricole

0

Nămolul de la Staţia de epurare din capitală este bun de utilizat în agricultură. O confirmă cercetătorii Institutului de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe. Furnizorul de apă din Chişinău a hotărât să nu mai arunce nămolul deshidratat, ci să-l ofere agricultorilor în calitate de îngrăşământ bio.

SA „Apă-Canal Chişinău” a încheiat un acord de colaborare cu Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Până acum, fertilizanţi din nămol au fost împrăştiaţi pe 200 de hectare de terenuri agricole din gestiunea Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Într-un comunicat de presă remis de „ Apă-Canal Chişinău” se spune că rezultatele obţinute în cadrul studiului şi testărilor efectuate în comun cu specialiştii AŞM vor sta la baza elaborării avizelor privind utilizarea nămolului pe câmpuri, precum şi la crearea cadrului normativ şi încurajarea fermierilor pentru o mai largă utilizare a acestuia în calitate îngrăşământ organic.

Vestea că îngrăşământul este gratuit îi bucură pe agricultori. Mai ales că îi ajută să facă economii considerabile. „Preţul la îngrăşămintele chimice a crescut. Poate, din anii 90 până acum, de 100 de ori. Eu cred că nămolul, ca şi materie organică, este mult mai benefic pentru sol”, a menţionat Ion Sulă, agronom în satul Costeşti, raionul Ialoveni.

Ministerul Agriculturii îndeamnă fermierii să fondeze asociații pentru a obține granturi

0

„Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare stimulează constituirea asociațiilor de producători agricoli care pot obține granturi de până la $350 mii pentru achiziții de echipamente destinate procesului post-recoltare”, a declarat marți, într-o conferință de presă, ministrul Vasile Bumacov.

Potrivit agenției ”INFOTAG”, oficialul a spus că statul ”acordă o atenție sporită extinderii pieței de desfacere a mărfurilor, de aceea Moldova trebuie să corespundă tuturor standardelor internaționale”.

„Mai devreme sau mai târziu, comerțurile în piețe vor înceta, și trebuie întreprinse măsuri pentru ca mărfurile noastre să fie solicitate în lanțurile de supermarketuri. Din cauza imposibilității de a asigura rețeaua de comerț cu produse calitative, ambalate, producătorii agricoli de la noi o vând ca materie primă, ratând mulți bani. Un producător nu este capabil să asigure livrarea permanentă a mărfii, dar dacă va fi un grup de producători, totul se poate schimba”, a opinat Bumacov.

Ministrul a afirmat că în prezent 10 grupuri de producători agricoli sunt dispuși să adere la acest program, deși anul acesta statul poate asigura cu finanțări nerambursabile 50 de asociații.

Șeful Agenției Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Petru Maleru, a menționat că anul acesta subvenții importante îi așteaptă pe pomicultori, iar în cazul în care vor depune toate actele necesare, agricultorii pot obține subvenții de pe urma tuturor investițiilor lor în infrastructura post-recoltare (ambalare, marcare, păstrare) de până la 75%.

Rusia a naționalizat combinele ucrainene din Crimeea

0

În Crimeea a început naționalizarea tehnicii agricole ucrainene. În Djankoe, un oraș din sud-estul peninsulei, peste 140 de combine ucrainene au trecut în proprietatea Federației Ruse. Despre aceasta a anunțat Nikolay Polyushkin, ministrul agriculturii din Crimeea, potrivit agenției ucrainene de presă AgroNews.

Potrivit lui, cea mai mare parte din aceste combine sunt în stare bună de lucru, iar aceasta vine să compenseze deficitul tehnicii agricole din regiune.

˝Cea mai mare parte din tehnică noi o arendăm din Ucraina. Ei sunt gata să colaboreze și în continuare cu noi. Totodată, până la 150 de combine urmează a fi aduse în Crimeea din alte regiuni ale Federației Ruse. La asta se mai adaugă și cea pe care o avem noi. În principiu, suntem gata de recoltare˝, a declarat pentru presă Nikolay Polyushkin.

Anul acesta roada din Crimeea este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care în regiune nu a plouat de aproximativ două luni de zile.

Anterior, referindu-se la tehnica ucraineană care a fost naționalizată în Crimeea, ministrul ucrainean al agriculturii, Igor Shvayka declara că Ucraina nu va sta cu mâinile în sân. ˝Vom încerca prin toate metodele să aducem această tehnică înapoi în Ucraina˝, spunea atunci  Shvayka.