China a depășit Franța la categoria consumului de vin roșu, devenind cea mai mare piață de desfacere pentru acest tip de produs, depășind Franța și Italia, unde consumul de vin roșu este în scădere, informează Financial Times. 

Peste 80% din vinul roșu consumat în China provine din producția locală – țara este al cincilea cel mai mare producător de vin roșu din lume, după Italia, Franța, SUA și Spania, arată datele grupului de cercetare International Wine and Spirit Research cu sediul la Londra, scrie agrobroker.ro

Consumul mediu de vin roșu din China a crescut de 2,75 ori în perioada 2007 – 2013, până la 1,865 miliarde de butelii în anul trecut. În aceeași perioadă consumul din Franța și Italia a scăzut cu 18, respectiv 5,8 procente – francezii au consumat 1,8 miliarde de butelii de vin roșu, iar italienii 1,7 miliarde.

Creșterea consumului de vin roșu în China se datorează faptului că acesta este considerat mult mai sănătos față de spirtoasele tradiționale locale pe bază de orez.

Consumatorii chinezi preferă vinurile Bordeaux – investitorii chinezi au achiziționat în ultimii ani mai multe podgorii. În același timp importurile de vin ale Chinei sunt în creștere rapidă – acestea au crescut de 7 ori în perioada 2007 – 2013, acaparând o cotă de piață de 18,6 procente.

În 2013, țara noastră a ajuns la un acord cu partea chineză pentru a majora exporturile de vin. Delegația din China, venită atunci la Chișinău, s-a arătat interesată de vinurile moldovenești, afirmând că sunt de o calitate superioară. 

O fermă modernă de porci cu o capacitate anuală de 60.000 de capete a fost înfiinţată la Belshesoldatskz în Kursk, investiţie facută cu ajutorul unei finanţări de la Banca Agricolă din Rusia. 

Ferma are o capacitate de producție de 60.000 de porci pentru îngrășare pe an și este condusă de un producator local, Nadezda.

Noua fermă are cea mai moderna tehnologie de producţie de carne de porc industrială. Pentru construirea şi dotarea fermei, Banca Agricolă din Rusia a acordat un credit de 16 milioane de dolari. Nu este prima tranzacţie facută de Nadezda si Banca Rusiei, producatorul având alte şase facilităţi contruite cu credite de la banca centrală a ţării.

Compania are deja patru ferme de porci si o fabrică de ambalare a carnii în regiunea Kursk. Suma totală investită de către Banca Agricolă rus în aceste proiecte în jur de1,7 miliarde ruble adica 55 de milioane de dolari. Toate cele patru întreprinderi au o capacitatea de producție de aproximativ 35.000 de tone de carne de porc pe an.

Sursa: Recolta.eu

„Mărimea cotei TVA în agricultură este cauza divergenţelor în cadrul negocierilor experţilor Misiunii FMI cu guvernul Moldovei, dar în orice caz noul Memorandum va fi semnat”, este convinsă directorul adjunct al Centrului pentru Studii Strategice şi Reforme, doctorul în ştiinţe economice Elena Gorelova. 

Aceasta a declarat pentru Infotag că FMI pur şi simplu nu are altă opţiune decât să semneze un nou program de colaborare, chiar dacă guvernul Moldovei nu va accepta să majoreze cota TVA în agricultură de la 8% la standardele 20%.

„Fondul susţine acest guvern în decursul ultimilor cinci ani şi încetarea colaborării îi va pune într-o situaţie indecisă pe ceilalţi donatori, care investesc în Moldova”, consideră dumneaei.

Gorelova a amintit că solicitarea de 20% TVA pentru toţi producătorii este o cerinţă standard a FMI pentru toate ţările cu care conlucrează, şi nu una „stabilită doar pentru Republica Moldova”.

„FMI corect presupune că toţi agenţii economici, indiferent de caracterul activităţii, trebuie să activeze în condiţii egale. Dar în realitatea noastră, în condiţiile în care ramura agriculturii a trecut printr-o secetă extrem de grea, preţurile pentru motorină constant cresc, iar Fondul subvenţionării de 500 mil. lei este extrem de mic, guvernul Republicii Moldova a mers în întâmpinarea ţăranilor şi fermierilor, micşorând povara fiscală. FMI nu salută aceste decizii. Din cauza acestui subiect şi au loc aceste disonanţe. Care va fi rezultatul vom afla abia în martie, când va fi semnat Programul”, consideră expertul.

La momentul actual autorităţile Republicii Moldova nu au un Program de Cooperare cu FMI. Precedentul Memorandum de trei ani a expirat la finele lunii aprilie 2013. Anterior şeful guvernului, Iurie Leancă, declara despre dorinţa Cabinetului său de miniştri de a semna un nou Memorandul cu FMI, invitând fondul, cu această ocazie, să trimită în ianuarie 2014 o misiune.

Vremea neobişnuit de caldă pentru luna decembrie şi începutul lunii ianuarie ar putea avea urmări grave, atât pentru semănăturile de toamnă, cât şi pentru pomii fructiferi. În urma chiciurii şi a stratului gros de gheaţă depus pe copaci şi culturile agricole, specialiştii susţin că sunt ameninţate plantele şi pomii care au slobozit deja muguri.

Mai mulți agricultori din Căuşeni îşi fac griji că vor pierde banii investiţi până acum în culturile de grâu, orz şi rapiţă. Cercetătorii confirmă că starea vremii din acest an ar putea dăuna culturilor de toamnă, dar şi unor soiuri de pomi fructiferi, anunță postul local de televiziune Studio-L TV.

Fermierii spun că în aceste zile este contraindicat să se scuture zăpada și stratul de gheaţă de pe copaci şi, mai ales, să se intre în grâne, pentru a nu dăuna procesului de fotosinteză. 

Aceştia susţin că acolo unde gheaţa a acoperit integral creanga copacilor ar putea apărea unele probleme. Specialiştii susţin că chiciura depusă pe copaci nu trebuie dată jos pentru că am putea rămâne fără muguri şi respectiv fără roadă.

Chiar dacă se arată optimişti, agricultorii susţin că în 2014 ar putea suporta unele pierderi şi asta numai datorită faptului că temperaturile de primăvară la început de ianuarie şi lipsa precipitaţiilor sub formă de ploaie ori zăpadă de la sfârşit de an a lăsat o bună parte din culturi fără umeditate. În condiţiile unor riscuri climatice majore, o soluţie ar fi asigurarea culturilor agricole. Fapt neglijat de producătorii agricoli.

Totuşi starea vremii din ultimele zile i-a bucurat pe agricultori, mai ales prin căderea zăpezii. Potrivit meteorologilor, în acest sfârșit de săptămână vor fi până la -20 de grade Celsius.

Ministrul Agriculturii Vasile Bumacov a avut o întrevedere cu reprezentanţii Agenţiei de cooperare internaţională a Germaniei, aflaţi în ţara noastră în legătură cu derularea proiectului de asistenţă tehnică de pe lângă primul ministru al Republicii Moldova. 

Ministrul Agriculturii a oferit experţilor germani o informaţie detaliată asupra situaţiei şi proiectelor de dezvoltare ulterioară a agriculturii din ţara noastră, specificând că pentru moment este oportună perfecţionarea legislaţiei ce ţine de impozitare în agricultură.

„Este un domeniu complicat care poate fi perfecţionat prin studierea şi aplicarea experienţei statelor, unde mecanismul de impozitare a fost verificat pe parcursul unei perioade de timp mai îndelungate”, – a menţionat ministrul.

Specialiştii din Germania, s-au referit, la rândul lor, la practica calculării şi aplicării taxei pe valoarea adăugată în agricultura ţării pe care o reprezintă.

De comun acord s-a convenit ca şi-n continuare să se recurgă la consultări pentru a găsi o soluţie mai potrivită pentru agricultura ţării noastre de aplicare a TVA.

Schimbări de funcții stăzi la ședința Guvernului. Ion Sula a fost numit în funcţia de director al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). 

Propunerea a fost făcută de Prim-ministrul Iurie Leancă. Ion Sula a ocupat până în prezent funcţia de viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare.

În locul lui Ion Sula, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Vasile Bumacov a propus numirea lui Gheorghe Gaberi, care a ocupat până acum funcţia de director al ANSA.

Amintim că în octombrie 2013, ANSA a trecut din subordinea Ministerului Agriculturii în cea a Guvernului. Autoritățile au motivat atunci decizia prin faptul că s-a constat o lipsă de operativitate în acţiunile întreprinse de Agenţie în ceea ce ţine de unele încălcări a regulilor de siguranţă a alimentelor şi protecţie a consumatorilor.

Ministrul Vasile Bumacov, care a depus multe eforturi pentru crearea ANSA, a spus atunci că se face o greşeală cu schimbarea subordonării Agenţiei, dar n-a dat mai multe explicaţii.

ANSA este o autoritate unică în domeniul siguranţei alimentelor, creată pentru monitorizarea siguranţei alimentelor pe tot lanţul – de la furcă la furculiţă – şi a evita dublările funcţiilor de control şi supraveghere, exercitate până acum un an de diferite instituţii asupra sectoarelor lanţului alimentar.

Prim-ministrul Iurie Leancă a declarat astăzi, în cadrul expoziției „Fabricat în Moldova”, că atunci când vede în străinătate produse cu eticheta „Made in Moldova” are un sentiment de mândrie. 

„Călătorind deseori și în Est, și în Vest observ tot mai multe produse de calitate care poartă această etichetă, ceea ce înseamnă că noi suntem pe calea corectă, ceea ce înseamnă că s-a mărit potențialul de export, iar consumatorii din mai multe țări pot beneficia de produse moldovenești”, a declarat șeful Guvernului.

Potrivit Premierului, competitivitatea nu este ceva garantat sau gratuit, ci un element care se însușește și se consolidează gradual, așa că atât firmele, cât și statul au un rol enorm pentru a o asigura.

Iurie Leancă a spus că Executivul va întreprinde măsuri pentru a îmbunătăți condițiile necesare producătorilor autohtoni ca să poată investi bani ieftini pe termen lung în creșterea competitivității.

Șeful Cabinetului de miniștri a amintit că în acest an urmează să fie semnat Acordul de Asociere cu UE, ceea ce va însemna condiții extrem de avatajoase pentru producători, fermieri sau micii întreprinzători. Iurie Leancă a precizat că semnarea acestui document nu va îngrădi accesul pe piețele tradiționale precum Rusia sau Ucraina, ci dimpotrivă va deschide drumul spre noi piețe, cum ar fi, de exemplu, China sau India.

După discursul oficial, Iurie Leancă a trecut pe la standuri și a discutat cu oamenii de afaceri despre problemele și realizările lor. Aceștia i-au spus că își doresc și ei ca Moldova să devină o țară europeană cu produse de calitate la standarde europene.

La expoziție participă peste 250 de firme din toate colțurile țării, care reprezintă toate sectoarele economiei moldovenești. În cadrul acesteia, vor mai fi organizate seminare, conferința anuală a Programului de atragere a remitenților în economie „PARE 1+1″ și un forum de afaceri „Republica Moldova – România”. Totodată, în fiecare zi vor fi deschise târguri ale locurilor de muncă.

Expoziția naţională „Fabricat în Moldova” este organizată de Camera de Comerț și Industrie, sub patronajul Guvernului. Evenimentul a ajuns la cea de-a 13-a ediție și se va încheia duminică, 2 februarie.