Pământul va intra într-o nouă eră glaciară, susţin oamenii de ştiinţă japonezi, printre care şi oceanologul Mototaka Nakamura, relatează postul de radio Vocea Rusiei.

Gheaţa poate să se extindă până la tropice, atât de frig va fi, ceea ce s-a mai întâmplat în istoria Pământului.

Mulţi oameni de ştiinţă susţin acest scenariu bazându-se pe datele obţinute în urma observărilor climei mondiale efectuate o mare perioadă de timp.

Ei menţionează că în total pe planetă au fost înregistrate 15 ere glaciare, fiecare a durat câte 10.000 de ani.

În prezent noi trăim la sfârşitul unei perioade interglaciare şi trebuie să ne pregătim pentru intrarea în următoarea eră glaciară.

Teoria lui Nakamura este susținută și de către oamenii de știință din Rusia, care au făcut asemenea pronosticuri încă în anul 2008.

OIE raportează descoperirea unui caz de pestă porcină africană pe teritoriul Ucrainei. Boala a fost descoperită în regiunea Lugansk din țară, în partea estică, la granița cu Rusia.

Potrivit Agrobroker, un mistreț mort a fost descoperit într-un râu care reprezintă granița între Rusia și Ucraina, aproape de malul ucrainean.

Testele de laborator au demonstrat faptul că mistrețul a murit din cauza infecției cu pestă porcină africană.

Măsurile luate de autoritățile ucrainene includ verificarea populațiilor de animale sălbatice, carantină în regiune și screening-ul animalelor în zonă.

Tehnologiile avansate aduc schimbări revoluționare la fermele producătoare de lapte din occident: vacile decid singure când este timpul cel mai potrivit pentru a fi mulse. Sistemul de muls voluntar funcționează 24 de ore pe zi. O stație servește la șaptezeci de vaci de lapte, înlocuind complet munca fermierilor.

În Canada, fermierul Brian Casey și familia sa întreține aproape 100 de vaci mulgătoare din rasa Holstein. Cel mai interesant este că familia Casey nu se ocupă practic deloc cu mulsul. Potrivit fermierului canadian, animalele sunt libere să decidă când vor să fie mulse, iar unele se apropie de aparatul care a înlocuit mâna omului chiar și de patru ori pe zi.

„Cu acest nou sistem de muls „De Laval” noi producem aceeași cantitate de lapte ca și mai înainte, dar acum avem cu 30 de vaci mai puțin”, se laudă Brian Casey.

Cu doi sau trei ani în urmă, fermierul canadian nici nu vroia să audă de roboți la ferma sa. Acum, el crede că tehnologiile au adus un progres imens în afacerea sa. În prezent, fermierul este mult mai liber și poate chiar lăsa vacile pe cont propriu în timp ce el își vede de chestiile sale. Principalul – să nu uite să-și ia cu el telefonul mobil, pentru că în cazul în care ceva nu merge bine, robotul îl informează la timp.

Brian a observat că sistemul automat de muls a crescut productivitatea fermei sale cu cca 150%. În plus, spune el, și animalele se simt mai bine, mai liniștite, iar ugerul a devenit mai mare.

Plus la toate, acest sistem robotizat contorizează zilnic producția de lapte, face teste de calitate și prezintă informații despre sănătatea animalelor.

Așadar, în concluzie putem spune că sunt o mulțime de avantaje, doar că e greu să facem un pronostic despre apariția și folosirea unor astfel de tehnologii la fermele din țara noastră.

Un fermier din Marea Britanie a dat lovitura pe piața locală cu un tip de vodkă produsă din laptele vacilor pe care le îngrijește la ferma sa.

Jason Barber (în imagine) este un fermier în vârstă de 47 de ani din localitatea Dorset, Marea Britanie. Acesta se ocupă de mulți ani cu creșterea bovinelor. Ferma sa adăpostește peste 250 de vaci mulgătoare, scrie Farmer Portal.

Acum 3 ani, în timp ce privea la televizor o emisiune despre Republica Tuva din Siberia, i-a venit o idee care practic i-a împărțit viața în două, până la… și, de la…

În emisiunea cu pricina se povestea despre tradițiile și obiceiurile băștinașilor din Tuva. În special se vorbea despre abilitatea populației locale de a face „samogon” din orice… chiar și din laptele iacilor. Explicație: (Iacul este un mamifer rumegător din Tibet, mai mic decât bivolul, cu corpul masiv, acoperit de păr lung de culoare brună și cu o cocoașă pe ceafă.)

Trei ani i-au trebuit lui Jason Barber pentru a exerimenta și el producția acestui tip de alcool. Într-un final a obținut un produs unic în Marea Britanie, pe care l-a numit „Black Cow” (în traducere: vaca neagră).

Vodka „Black Cow” este produsă după o tehnologie specială de fermentare și filtrare. Sticlele în care se vinde au un design special și sunt dotate cu un tip de capace frumos aurite, totul pentru a accentua exclusivismul băuturii. Este foarte scumpă, dar fermierul nu duce lipsă de cerere.

Potrivit ziarului londonez „Daily Mail”, această vodkă are o aromă ușoară de cremă și este extrem de apreciată de multe vedete din Anglia, motiv pentru care cele mai bune restaurante din Marea Britanie au inclus-o în meniurile lor.

Jason Barber se laudă acum în fața tuturor că a reușit să obțină cea mai pură vodkă produsă exclusiv din lapte de vacă.

Am reușit să aflăm că pe site-ul de vânzări online Amazon.com o sticlă de vodkă „Black Cow” de 75 cl se vinde cu circa 35 de euro. E lesne de înțeles că în unele localuri prețul poate fi dublu și chiar triplu.

Încălzirea globală va face din ce în ce mai dificilă obţinerea unor recolte bune de struguri în țările cu tradiție în producerea vinurilor, dar va avantaja țările nou-intrate în competiţia pentru titlul de viticultorul lumii. 

Regiunile consacrate pe piaţa vinului, cum sunt Bordeaux, Burgundia sau Rhone din Franţa, ori California din Statele Unite sau cele din Chile, se vor confrunta cu mari probleme, generate de încălzirea globală. Din 2050, viticultorii din aceste zone vor trebui să găsească noi soiuri pe care să le cultive, deoarece soiurile cultivate în prezent s-ar putea să nu mai facă faţă temperaturilor ridicate. Astfel, s-ar putea să asistăm la începutul sfârşitului unei poveşti de secole, cum este cea a vinurilor franceze.

Din cauza încălzirii globale, viticultorii din Franţa sau Chile îşi vor vedea recoltele diminuate cu până la două treimi până în 2050, după cum se arată în studii ale organizaţiilor de protecţie a mediului, preluate de presa internaţională.

Cel mai mare declin este așteptat în Europa

“Schimbările climatice vor duce la o redistribuire uriașă în ceea ce privește producția de vinuri “, a precizat Lee Hannah, om de știință la Conservation International și, totodată, autorul studiului privind implicaţiile schimbărilor climatice asupra producţiei de struguri şi de vinuri.

Cercetătorii prognozează schimbări majore de climă în regiunile cu ierni geroase și veri foarte căluroase care produc struguri de calitate superioară, recomandaţi pentru producția de vinuri.

“Va fi din ce în ce mai dificil pentru cultivarea acestor tipuri de struguri, cultivați în prezent în Europa. Asta nu înseamnă neapărat faptul că strugurii nu vor mai crește acolo, dar, cultivarea acestora va ămpune lucrări de irigații și tratamente speciale pentru ca vița de vie să rodeasca și să se obțină calitatea strugurilor, iar aceste lucruri vor atrage costuri de producție din ce ăn ce mai mari”, a explicat Hannah.

Strugurii destinați producției de vinuri sunt cunoscuți ca fiind unele dintre cele mai pretențioase plante în ceea ce privește diferențele de temperatură, condițiile de umiditate și căldură. Specialiștii au studiat fenomenul şi au arătat că un climat secetos va influiența negativ cultivarea strugurilor în cele mai multe regiuni consacrate, forțând cultivatorii să intervină în asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea optimă a culturilor. Aceasta înseamnă că viticultorii trebuie să asigure umiditatea optimă pentru dezvoltarea și ajungerea la maturitate a strugurilor de vin și pentru a-i proteja de căldurile excesive, folosind vaporizatoare de apă. O a doua soluție recomandată este mutarea culturilor către regiuni mai prielnice, din nordul Europei, Americii de Nord şi Asiei.

Experimentele realizate de oamenii de știință au arătat că vom asista la o rearanjare a lumii vinului. Cel mai drastică declin este așteptat în Europa, unde cercetărorii au prognozat o scădere cu 85% a producției obținută în regiunile cu tradiție în producerea de vinuri, cum ar fi Bordeaux, Rhone sau Tuscany.

Şi pentru regiunile viticole cu tradiţie din Australia a fost prognozată o scădere a producției cu 74% . Un decline cu 70% a producţiei de struguri va fi consemnat şi în regiunile viticole ale Californiei.

Cultivatorii de viță de vie din regiunea Cape din Africa de Sud vor fi de asemenea loviți puternic de schimbările climatice, care vor genera o diminuare a producţiei de struguri cu 55%. Producătorii de vin din Chile se pot aștepta la pierderi de 40 % din producția actuală.

Vin Bordeaux, made in China

Dacă producătorii din regiunile consacrate în producerea vinurilor nu vor reuşi să se adapteze schimbărilor climatice, care le vor genera o scădere a producţiei cu 2 treimi în următoarele 4 decenii, viticultorii din alte zone ale lumii, cum sunt cei din Yellowstone, ar putea să le ia locul în topul producătorilor de vin la nivel mondial. Studii realizate la nivel mondial arată că în zone considerate cu ani în urmă nerecomandate cultivării strugurilor pentru producția de vinuri, cum sunt cele situate în părțile nordice ale Europei, incluzând Marea Britanie, sau din nord-vestul Statelor Unite, precum și dealurile centrale ale Chinei, se va obţine grosul producţiei de struguri şi, implicit de vinuri din 2050.

Industriile lumii se reorientează deja către teritorii noi, zone cu potențial de creştere în viitorul apropiat, cum ar fi Tasmania, arealul din imediata apropiere a Yellowstone Park și chiar către zonele înalte din centrul Chinei. Acestea ar putea deveni “gazdele” viitoarelor podgorii de renume.

Sursa: Stiriaricole.ro