Proiectul de lege privind instituirea impozitului consolidat în agricultură a fost retras din parlament la solicitarea Ministerului Finanţelor. Decizia a fost luată vineri de guvern. 

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, viceministrul Finanţelor, Maria Cărăuş, a menţionat în cadrul şedinţei că implementarea proiectului de lege va atrage după sine mai multe efecte negative, printre care o administrare fiscală complicată, inechitate fiscală între agricultori, prin majorarea presiunii fiscale pentru cei care obţin venituri mici şi diminuarea acesteia pentru cei care obţin venituri mari.

„Asta pentru că nu se ţine cont de rezultatul activităţii agricultorilor. De asemenea, vor exista probleme şi la capitolul repartizării impozitului, ca sursă de finanţare a bugetului. Prin urmare, propunem retragerea proiectului din parlament, dar şi abrogarea hotărârii guvernului din 12 iunie 2013 privind instituirea impozitului consolidat”, a spus viceministrul.

Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatelor, Leonid Ciorescu, s-a exprimat împotriva acestei decizii a guvernului, la care premierul Iurie Leancă a avut o replică.

„Dle Ciorescu, noi avem multe probleme, inclusiv cu TVA în agricultură etc. Dar avem şi anumite angajamente faţă de instituţiile internaţionale. Ştim cu toţii care este miza relaţiilor cu aceste instituţii. Avem multe îngrijorări, dar încercăm să identificăm soluţii”, a spus premierul.

Asociaţile de agricultori din RM de mai bine de doi ani pledează pentru instituirea impozitului consolidat, care în opinia lor va crea condiţii egale între fermieri şi va aduce mai multe venituri la buget. Împotriva proiectului însă se pronunţă categoric FMI, care afirmă că acest impozit nu este justificat nici dintr-un punct de vedere. Impozitul consolidat ar urma să includă şase impozite – pe venit, funciar, pe imobil, taxa rutieră, pe apă şi taxele locale.

Introducerea declarației electronice pentru import va contribui la reducerea considerabilă a timpului și a cheltuielilor financiare pentru agenții economici. 

Contactul direct cu colaboratorul vamal practic se exclude. Importatorul va interacționa în regim on-line cu organul vamal și alte autorități de control, ceea ce oferă posibilitatea de monitorizare și supraveghere a întregului proces, excluderea unor abuzuri și a cheltuielilor suportate pentru deplasările în teritoriu.

Agentul economic va interacționa cu vameșii exclusiv prin intermediul sistemului informațional și va remite nu doar declarație vamală, dar și alte documente necesare, în format electronic. Noua procedură mai prevede automatizarea altor tipuri de controale, precum cel veterinar și fitosanitar. Controlul actelor permisive (certificate, autorizații) se va efectua în mod electronic.

Anual sunt depuse cca 324 de mii de declarații vamale de import. Potrivit estimărilor prealabile, ponderea declarațiilor vamale procesate electronic va crește treptat și deja anul viitor circa 30 la sută din declarații vor fi efectuate electronic. Procedura nu este obligatorie, așa că agentul economic va putea alege să depună declarația în format electronic sau pe hârtie.

Acum două săptămâni, Guvernul a aprobat procedura de declarare electronică a mărfurilor destinate pentru export.

Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA) aduce la cunoștință agricultorilor că în anul curent au fost recepţionate 4 012 cereri de subvenționare, în sumă totală de 502 986 165,91 lei. 

În conformitate cu prevederile pct. 126 al Regulamentului, reieşind din faptul că valoarea totală a dosarelor înregistrate până la 31 octombrie curent depăşeşte valoarea totală a fondului de subvenţionare disponibilă la această dată, autorizarea cererilor de subvenţionare se va efectua prin aplicarea coeficientului stabilit din raportarea soldului disponibil al fondului de subvenţionare la valoarea totală a solicitărilor autorizate, începând cu 01 noiembrie, 2013.

La situaţia de 12 decembrie curent, conform informaţiei Direcţiei contabilizare plăţi a AIPA, valoarea soldului disponibil constituie suma de 131 069 018,5 lei, iar conform informaţiei Direcţiei autorizare plăţi a AIPA, au fost autorizate 1 849 cereri de subvenţionare recepţionate în perioada stopării procesului de autorizare în valoare totală de 155 218 475 lei.

În acest context, AIPA a emis ordinul nr. 36 din 06.12.2013 cu privire la aprobarea unui coeficient pentru stabilirea cuantumului subvenţiei, conform căruia, coeficientul stabilit constituie 0,844416.

Ca rezultat al subvenţionării în anul 2013 au fost autorizate spre plată 3952 dosare în sumă de 454 031 765 lei, după cum urmează:

Masura 1. “Stimularea creditării producătorilor agricoli de către instituţiile financiare” – au fost depuse 1014 dosare cu suma subvenţiei solicitate de 46,7 mln lei. Au fost achitate 998 dosare în valoare de 39,3 mln lei.
Ponderea băncilor de la care au fost accesate credite:
• BC “Moldova Agroindbank” SA – 52 %
• BC “Pro Credit Banck” SA – 14%
• BC “Moldinconbank” SA – 13 %
• “FinComBank” SA – 6 %
• Altele – 15%
Destinatiile creditelor:
– Procurarea tehnicii şi utilajului agricol– 27.7 %
– Seminţe şi material săditor – 24.57 %
– Lubrifianţi şi carburanţi – 18.48 %
– Îngrăşăminte (minerale şi organice), inclusiv mijloace de protecţie a plantelor şi animalelor – 17.92 %
– Furaje – 5.5 %

Măsura 2. “Stimularea asigurării riscurilor în agricultură au fost 81 solicitări cu suma subvenţiei solicitate de 41,4 mln lei şi autorizate 78 dosare în valoare de 41,2 mln lei.

Măsura 3. “Stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale şi promovarea producţiei vitivinicole”, inlcusiv:
• Plantaţii pomicole: au fost depuse 432 dosare cu suma solicitată în valoare de 61,9 mln. lei şi autorizate 429 dosare în sumă de 56,9 mln. lei.
Suprafaţa totală a plantaţiilor pomicole înfiinţate constituie 2882 ha, dintre care :
– plantaţii de măr – 1392,65 ha
– plantaţii de prun – 704,56 ha
– plantaţii de nuc – 530,86 ha
– plantaţii de cais – 320,99 ha
– plantaţii de cireş – 296,39 ha
– plantaţii de vişin – 112,74 ha
– plantaţii de piersic – 88,52 ha.
• Plantaţii viticole: au fost depuse 220 dosare cu suma solicitată în valoare de 34,5 mln. lei şi autorizate 218 dosare în sumă de 30,7 mln. lei.
Suprafata totală a plantaţiilor de viţă de vie înfiinţată constituie 563,1666 ha, unde :
– Suprafaţa soiuri de masă – 540,882
– Suprafaţa soiuri de vin – 515,0443
– Suprafaţa încadrată în agricultura ecologică – 22,01

• Instalaţii anti-îngheţ: au fost depuse 3 dosare cu suma solicitată în valoare de 1,0 mln. lei şi autorizate 3 dosare în sumă de 0,9 mln. lei.

Măsura 4. ”Subvenţionarea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat (sere de iarnă, solarii, tuneluri) – au fost depuse 130 dosare cu suma subvenţiei solicitate de 15,7 mln lei, dintre care au fost achitate 127 dosare în valoare de 14,4 mln. lei.
Au fost construite 113 sere, 7 solarii ţi 12 tuneluri.
Suprafaţa modulelor de sere înfiinţate a constituit 73,75 ha.

Măsura 5. “Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol, echipamentului ce formează sisteme de irigare, sisteme antiîngheţ şi instalaţii antigrindină” – au parvenit solicitări în număr de 1813 în sumă de 155,8 mln. lei, dintre care 1799 agenţi economici au beneficiat de subvenţii în valoare de 141,8 mln. lei.
– Tractoarele agricole pe roţi sau pe senile, cu capacitatea motorului de pînă la 210 kP – 815
– Stropitorile pentru protecţia plantelor si maşini de introducerea îngrăşămintelor solubile şi lichide – 352
– Semănătoarele de precizie – 215
– Cultivatoarele pentru cultivarea totală – 187
– Grapele cu discuri – 133
– Combine pentru recoltarea cerealelor, porumbului – 89

Măsura 6. “Stimularea investiţiilor în renovarea tehnologică a fermelor zootehnice” – au fost depuse 65 dosare, cu suma solicitată în valoare de 29,1 mln lei şi autorizate spre plată 64 dosare cu suma de 27,2 mln. lei.
Au fost reutilate şi modernizate:
– ferme de bovine – 27
– ferme de păsări – 14
– ferme apicole – 14
– ferme de porcine – 6
– ferme de ovine – 2

Măsura 7. “Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului lor genetic”- au parvenit solicitări în număr de 63 în sumă de 33,8 mln. lei, dintre care 51 agenţi economici au beneficiat de subvenţii în valoare de 29,2 mln. lei.
Au fost procurate:
– vaci donatoare de embrioni cu productivitatea de cel putin 9000 kg de lapte pe lactatie – 33 capete
– vaci primare, junci si juninci cu virsta de cel putin 12 luni – 368 capete
– vieri cu virsta de 6-8 luni – 31 capete
– scrofite neinsamintate cu virsta de 6-8 luni (rasa pura si birasiale) – 1552 capete
– berbeci si tapi cu virsta de 6-20 luni – 40 capete
– mioare si caprite cu virsta de 6-20 luni – 1308 capete
– matci de albine cu virsta de cel mult 3 luni – 1583 unităţi

Măsura 8. „Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postcoltare şi procesare ” – au fost depuse 143 dosare, cu suma solicitată în valoare de 79,9 mln lei şi autorizate spre plată 138 dosare cu suma de 69,8 mln. lei.

A fost procurat utilaj pentru:
– Frigidere – 49 unităţi
– Prelucrare primară a cerealelor – 19 unităţi
– De prelucrare primară a fructelor – 12 unităţi
– De prelucrare primara a cărnii – 8 unităţi
– De uscare a fructelor şi legumelor – 2 unităţi
– De congelare a fructelor şi legumelor – 2 unităţi
– De congelare a cărnii – 2 unităţi
– De procesare a laptelui – 2 unităţi
– Pastrare a laptelui – 2 unităţi
– Prelucrare primară a produselor oleaginoase – 2 unităţi

Măsura 9. „Stimularea consolidării terenurilor agricole ” – au fost solicitări în număr de 6 dosare în valoare de 0,1 mln lei şi autorizate spre plată 6 dosare cu suma de 0,05 mln. lei.

Măsura 10. „Stimularea irigării terenurilor agricole ” – au parvenit 42 dosare în valoare de 2,6 mln lei şi au fost achitate 41 dosare cu suma subvenţiei de 2,1 mln. lei.

Cele mai multe dosare spre subvenţionare au parvenit din raioanele:
– Cahul – 265 dosare
– Edineţ – 259 dosare
– Briceni – 230 dosare
– Comrat – 148 dosare
– Orhei – 130 dosare
– Soroca – 122 dosare
– Anenii Noi – 104

Astfel, reieşind din valoarea doar a Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, în perioada anilor 2010-2013, care a constituit circa 1,3 mlrd. lei (400 mln. lei anual, precum şi circa 50 mln. lei anual pentru sistemul antigrindină), s-a reuşit susţinerea financiară a peste 15 mii beneficiari (în mediu 5 mii beneficiari anual), care, reieşind din condiţiile de subvenţionare:
• au investit în sectorul agroindustrial peste 10 mlrd. lei;
• au creat peste 4500 locuri de muncă;
• au plantat peste 10 000 ha plantaţii pomicole şi peste 3 000 ha plantaţii viticole;
• au procurat:
– unităţi de tehnică şi utilaj agricol – peste 3500;
– echipament ce formează sisteme de irigare – peste 500;
– sisteme antigrindină şi instalaţii antiîngheţ – 10 unităţi;
• au fost construite/modernizate – peste 370 ha sere;
• au fost prelucrate în sistemul agriculturii ecologice aproximativ 2000 ha;
• au fost renovate aproximativ 200 ferme zootehnice;
• a fost mărit şeptelul de animale peste 4000 capete;
• a fost achiziţionat utilaj şi echipament pentru peste 400 de întreprinderi de procesare, case de ambalare şi frigidere.

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) a finalizat negocierile asupra Acordului privind Facilitarea Comerţului. Este primul acord multilateral negociat în cadrul OMC. Acesta va oferi Republicii Moldova noi oportunităţi de acces pe pieţele internaţionale şi va contribui la dezvoltarea unui mediu de afaceri sănătos şi transparent, se spune într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei, citat de IPN. 

Acordul prevede reducerea costurilor de tranzacţionare, optimizarea fluxului transfrontalier de mărfuri. De asemenea, prin acest acord se va asigura un grad sporit de siguranţă a mediului de afaceri prin măsuri de eficientizare, transparenţă, reducerea birocraţiei şi corupţiei.

Printre acţiunile ce urmează a fi întreprinse de către ţările membre, ca urmare a aprobării acordului, este excluderea din cerinţele de import a obligativităţii de prezentare a declaraţiilor de export depuse la autoritatea vamală din ţara exportatoare. De asemenea, se prevede excluderea necesităţii controalelor înainte de expediţie aferente clasificării tarifare şi evaluării în vamă, excluderea obligativităţii serviciilor brokerilor vamali ş.a.

Pentru punerea în aplicare a acordului a fost instituit Comitetul pe Facilitarea Comerţului. Fiecare membru va institui un comitet naţional privind facilitarea comerţului sau va stabili un mecanism eficient de coordonare naţională şi implementare a prevederilor prezentului acord.

O mare parte dintre beneficiile economice ale acestui acord le revin ţărilor în curs de dezvoltare şi ţărilor cel mai puţin dezvoltate. Acestea vor beneficia de asistenţă pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii, instruirii funcţionarilor vamali şi altor măsuri de punere în aplicare a documentului.

Regimul comercial actual dintre Republica Moldova şi UE este un regim unilateral acordat de către UE pe un termen de trei ani (până în anul 2015). DCFTA reprezintă un Acord pe o perioadă nelimitată, un grad mai mare de liberalizare a comerţului şi o previzibilitate pe termen lung pentru dezvoltarea afacerilor şi investiţiilor. În același timp, după semnarea și ratificarea Acordului, Republica Moldova va dispune de o perioadă de până la 10 ani pentru ajustarea propriului sistem agro – alimentar la cerințele europene.

Discuțiile au avut loc în cadrul mesei rotunde „Perspectivele sectorului agroalimentar ca urmare a parafării Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător”. Activitatea face parte din proiectul „Convenția Națională pentru Integrare Europeană”, unde Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este partener.

Prima parte a evenimentului a fost dedicată prezentării acordului propriu zis. Acordul (DCFTA) prevede o armonizare profundă a standardelor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană în domeniul agricol, fapt care va cataliza procesul de modernizare în sector și va aduce RM mai aproape de cele patru libertăţi care îşi au pilonii în cadrul pieţei interne ale UE (libertatea de circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi a oamenilor).

După cum a menționat Tudor Robu, Șef al direcției marketing și relații internaționale a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, semnarea acordului de către Republica Moldova va presupune atât avantaje, cât și unele riscuri.

„Creșterea exportului pe cea mai mare piață din lume, perfecționarea în materie de producere, reprezintă principalele avantaje. Principalul risc este că nu avem tot spectrul de produse locale”, a precizat Tudor Robu.

Sergiu Țirigan, șef adjunct al direcției marketing și relații internaționale din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a specificat că „incapacitatea conformării condiţiilor de export (asigurarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, standardelor şi reglementărilor tehnice), incapacitatea de a face faţă concurenţei mărfurilor din UE, lipsa personalului calificat, ajustări tardive la cerinţele pieţei” ar fi posibile riscuri în urma semnării acestui Acord.

Totuși, principalul risc specificat de toți vorbitorii a fost excluderea agriculturii şi dezvoltării rurale din lista de priorităţi strategice ale ţării, inclusiv şi la stabilirea repartizării asistenţei UE planificată pentru perioada 2014-2017.

Expertul Centrului Analitic Independent ”Expert-Grup”, Alexandru Fala, a vorbit și el despre avantajele și riscurile Acordului de Asociere. Acesta a vorbit despre posibilitatea unei schimbări structurale a economiei moldovenești care ar putea să conducă la o creștere mai accentuată. Reprezentantul societății civile a evidențiat și posibilitatea producerii unui șoc asupra sectorului agricol care ar putea genera o contractare pe termen scurt de 3% cu un efect evident asupra angajării. Potrivit expertului, acest șoc va lovi în special întreprinderile mici, gospodăriile casnice fiind obligate să activeze la nivelul de subzistență.

În acest context, Tudor Robu a specificat că deși din punct de vedere cantitativ, volumul produselor agricole ar putea să se micșoreze, reformele structurale din sector ar putea determina în același timp sporirea ponderii valorii adăugate, ceea ce va diminua considerabil din impactul șocului.

Un alt subiect abordat în cadrul mesei rotunde a fost situația mărfurilor din Transnistria în urma semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere.

Astfel, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare au vorbit despre procesul de negocieri cu UE, la care au participat și observatori din Transnistria. Experții au subliniat faptul că chiar și în cazul rămânerii Transnistriei în afara DCFTA, o parte din produsele fabricate pe malul stâng vor putea intra pe piața europeană după principiul națiunii celei mai favorizate. O altă parte de produse, care reclamă standarde de calitate mai stricte nu vor putea fi exportate pe piața europeană. În acest context, s-a insistat asupra reluării negocierilor cu malul stâng în domeniul facilitării comerțului și corelarea sistemelor comerciale care, pentru moment, se deosebesc considerabil.

Recomandările formulate la masa rotundă vizează următoarele:
– Revizuirea strategiilor guvernamentale care exclud agricultura din lista de priorități strategice ale țării;
– Îmbunătățirea comunicării cu publicul pe teme legate de agricultură care ar permite evitarea dramatizării consecințelor DCFTA și descrierii acestui proces în termeni apocaliptici;
– Îmbunătățirea colectării informației privitor la sectorul agroalimentar este o prioritate stringentă; Din cauza ne-reflectării corecte a informației din domeniu, mule decizii ar putea să conducă la rezultate contrare așteptărilor;
– Îmbunătățirea trasabilității produselor;
– Utilizarea exemplului Poloniei, fiind relevant pentru sectorul agro – alimentar al RM;
– Crearea de urgență a sistemelor funcționale de control a calității.

Pe lângă grupul de lucru agricultură, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele trei: vize, frontiere şi Transnistria; dezvoltare regională, comerţ, servicii, concurenţă. Mecanismul de adoptare a deciziilor este similar şi şi-a demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Macedonia. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova.

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii sunt gata să ofere asistență financiară și sprijin Ucrainei, în cazul în care aceasta va hotărî să semneze Acordul de Asociere. Despre aceasta au anunțat comisarul european pentru Extindere și Politica Europeană de Vecinătate, Stefan Fule și purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Jen Psak.  

„Suntem gata să ajutăm și să sprijinim Ucraina în procesul de modernizare, prin împrumuturi avantajoase de la FMI și prin consolidarea UE de a-i oferi asistență financiară în punerea în aplicare a Acordului, atunci când acesta va fi semnat,” a spus Fule, citat de agronews.ua.

De asemenea, el a menționat că UE este gata de dialog și cu Rusia, pentru a clarifica faptul că prin asocierea cu Europa, Ucraina nu va afecta interesele sale economice.

Pe de altă parte, Statele Unite promit comerț preferențial pentru Ucraina, în caz de integrare europeană. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Jen Psak.

Astfel, răspunzând la întrebarea privind modul în care Statele Unite pot ajuta Ucraina pentru a compensa pierderile economice din posibilele probleme de integrare europeană, Psak a remarcat faptul că mai multe bunuri ucrainene pot fi importate în SUA fără taxe vamale în cadrul Sistemului Generalizat de Preferințe. 

Problema este însă că acest program nu a fost încă adoptat de către Congres. Iar Psak nu a putut da un răspuns clar când acest lucru s-ar putea întâmpla și nici care sunt mărfurile care pot fi exportate de către Ucraina în SUA fără taxe vamale. 

Oameni de știință de la mai multe universități din Sankt Petersburg (Rusia) au sugerat ca crescătorii de animale din întreaga lume să renunțe cât mai urgent la utilizarea hormonilor pentru a putea furniza produse din carne mai sănătoase. Acest lucru este necesar pentru că practica actuală de utilizare a hormonilor poate cauza cancer în consumatorul final, fapt confirmat indirect de o serie de studii. 

„Organismul uman conține circa 600 de hormoni diferiți. Într-un organism sănătos acestea sunt echilibrate, și fiecare este responsabil pentru o funcție specifică a organismului. Când hormonii sunt introduși în organism dintr-o sursă externă, începe o confruntare în organism”, au declarat oameni de știință de la departamentul de nutriție animală din cadrul Academiei de Medicină Veterinară din Sankt Petersburg.

„Acești hormoni dominanți distrug în mod agresiv cele în minoritate, ceea ce afectează funcționarea mitocondriilor care se află în interiorul celulelor organismelor vii, responsabile pentru producerea energiei. Celulele ori mor, ori suferă mutații, iar unele dintre ele se transformă în celule canceroase”, au adăugat oamenii de știință.

Consumul de carne cu un conținut excesiv de hormoni poate duce și la o serie de schimbări în sănătatea mintală a consumatorului. Barbații care consumă carne cu un conținut ridicat de hormoni adaugați riscă să își crească sâni, să-și piardă părul și să sufere schimbări de personalitate – să devină mai sensibili și nervoși, susțin cercetătorii. Carnea de la animalele tratate cu hormoni este în special periculoasă asupra copiilor, asupra femeilor însărcinate și în timpul lactației, cât și asupra persoanelor în vârstă, a declarat Prof. Victor Zakrevski de la Departamentul de Igienă Alimentară din cadrul Universității de Medicină „Mechnikov” din Sankt Petersburg.

Rusia a demarat deja lupta împotriva utilizării hormonilor de creștere la animale, prin interzicerea importului de carne care conține ractopamina. Experții cred că acest pas este doar primul într-o serie de asemenea decizii. Multe țări au interzis utilizarea excesivă a antibioticelor și a aditivilor hormonali în creșterea animalelor, iar Rusia dorește să le urmeze calea.

//agrobroker.ro