De la 1 ianuarie 2014 vor fi majorate cotele accizelor la produsele petroliere importate şi livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu 9,3%. Prevederea se conţine în proiectul legii privind politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, aprobat, în prima lectură, de către Parlament. 

În cadrul plenului, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, a declarat că această majorare a cotelor accizelor va duce la o creştere a preţului la combustibil, însă majorarea va fi nesemnificativă. Proiectul mai prevede modificarea cotei accizului la articole din tutun şi alcool cu 4,3%, transmite IPN. 

Potrivit ministrului, proiectul mai prevede că de la 1 ianuarie, moldovenii vor putea introduce în ţară bunuri în valoare de până la 300 de euro fără să achite taxe de import. Actualmente taxa este de 200 de euro. Deputatul PL, Valeriu Munteanu, a propus, pentru lectura a doua, să fie majorată această taxă la 500 de euro. O altă modificare prevede prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale în limita de 180 de zile din momentul importului de materie primă, accesorii, ambalaje primare şi articolele de completare utilizate la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului.

De asemenea, nu va fi percepută taxa pentru efectuarea procedurilor vamale pentru mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte.

În proiect se mai prevede că persoanele care nu vor utiliza maşinile de casă şi control la efectuarea încasărilor băneşti vor fi amendate cu 20 de mii de lei, dublu faţă de amenda în vigoare. De asemenea, vânzătorii care nu vor elibera cumpărătorilor bon de casă vor fi sancţionați cu 10 mii de lei, iar persoanele care vor utiliza maşinile de casă şi control defectate sau nesigilate de către organul fiscal vor fi sancţionate cu 20 de mii de lei. Pentru înlăturarea sau distrugerea sigiliului aplicat pe aparatele de casă şi control, în mod intenţionat sau din neglijenţă, se va pune o amenda de 50 de mii de lei. Pentru distrugerea repetată a sigiliului amenda va fi dublată. Deputatul PL, Gheorghe Brega, a propus, pentru a doua lectură, să fie micşorate aceste amenzi, deoarece vor avea un efect negativ asupra agenţilor economici.

În proiect se mai propune ca transportatorii care nu eliberează bilete de călătorie pasagerilor să fie sancţionaţi cu amendă în mărime de 10 mii de lei pentru fiecare caz de încălcare. Pentru plecarea mijlocului auto din autogară cu pasageri îmbarcaţi fără bilet de călătorie sancţiunea va constitui 10 mii de lei. Comiterea a doua oară a încălcării respective se va sancţiona cu 25 de mii de lei, iar la a treia încălcare şi la următoarele amenda va fi 50 de mii de lei.

A fost prevăzut dreptul de a importa, pentru agricultură, tractoare uzate cu termenul de până la 20 de ani.

Totodată, a fost modificat termenul de raportare a obligaţiilor fiscale, care să fie nu ultima zi a lunii, ci data de 25. Veniturile persoanelor fizice de până la 27852 vor fi impozitate cu 7%, iar veniturile mai mari de această sumă – cu 18%.

Deputatul PLDM, Alexandru Cimbrinciuc, a propus să existe o plafonare a taxelor locale, în proiectul care va fi examinat în a lectura a doua.

Deputatul neafiliat, Mihai Godea, a declarat că nu este de acord cu faptul că Serviciul Vamal va avea subdiviziuni speciale operative. Conform proiectului, acestea vor efectua controlul mărfurilor, vehiculelor, documentelor şi persoanelor în scopul asigurării respectării legislaţiei vamale şi altor legi referitoare la mărfurile aflate sub supraveghere vamală. Acestea vor efectua controlul pe întreg teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv pe drumuri, în zonele de control vamal, etc. Deputatul a spus că aceste sunt subdiviziuni sunt de fapt „subdiviziuni de rachet de stat” care vor proteja anumite interese.

Cota TVA la produsele agricole va fi micşorată până la 8%, iar fermierii ar putea importa tehnică agricolă fără ca să plătească taxa pe valoare adăugată. Două proiecte de legi în acest sens au fost aprobate de Parlament.  

Proiectul prevede că producătorii agricoli vor achita o taxă pe valoarea adăugată de 8% la zahărul din sfecla de zahăr importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova, relatează Moldpres.

Aceeaşi taxă va fi achitată la producţia de fitotehnie şi horticultură şi producţia de zootehnie livrată şi produsă pe teritoriul ţării.

Iniţiativa aparţine unui grup de deputaţi, iar noile prevederi ar putea intra în vigoare de la începutul anului viitor.

De asemenea, producătorii agricoli, indiferent de forma juridică de activitate ar putea fi scutiţi de taxa pe valoare adăugată la procurarea tehnicii şi echipamentului agricol. Un proiect în acest sens a fost aprobat în primă lectură de Legislativ.

Iniţiativa are drept scop susţinerea micilor producători. Proiectul a fost prezentat de deputatul PLDM Ion Balan, care a specificat că noile modificări legislative vor asigura echitate în rândul agricultorilor.

În prezent agricultorii achită taxa de 20% TVA la procurarea tehnicii şi a echipamentului agricol. Pentru lectura a doua proiectul va fi inclus în politica bugetar-fiscală pentru anul 2014. 

Guvernul a pus punct în polemica sa tăioasă cu Fondul Monetar Internaţional legată de impozitul unic în agricultură. Iniţiativa unificării unor impozite plătite de agricultori în unul singur a fost retrasă săptămâna trecută din Parlament, cu justificarea că ar nedreptăţi agricultorii mici şi ar îngreuna birocraţia. De ce aceste dificultăţi nu au fost anticipate înainte ca să li se dea speranţe deşarte agricultorilor şi cât de mare este dezamăgirea produsă de acest nou pas înapoi al guvernului, a încercat să afle reporterul postului de radio Europa Libera într-o convorbire cu Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii producătorilor agricoli.

Europa Liberă: Guvernul a retras, dle Slusari, din Parlament proiectul de lege privind impozitul agricol – un impozit despre care se discută din 2012 şi care ar fi urmat să unifice şase impozite în unul. Întâi de toate, cum au primit vestea renunţării la el agricultorii?

Alexandru Slusari: „Cu mare dezamăgire.”

Europa Liberă: Dle Slusari, povestea aceasta cu impozitul agricol pare a fi situaţia în care mai mult contează, pentru înţelegerea corectă a lucrurilor, nu atât motivul retragerii, cât mai ales cel din care se aprobase la un moment dat. Guvernul Filat nu părea dispus să-l accepte, dar, brusc, înainte de demitere, atunci când mulţi erau siguri că vin alegerile, l-a votat. Parlamentul nu a dat nici un semn că ar fi dispus să-l sprijine. Imediat s-au auzit voci care spuneau, la unison cu FMI, că este o idee ce favorizează fermierii mari şi-i defavorizează pe cei mici. Dintr-o parte, situaţia ar putea lăsa impresia că cineva a făcut lobby pentru interesele agricultorilor mari în faţa guvernului Filat, dar odată plecat acest guvern, s-a risipit şi efortul…

Alexandru Slusari: „Nu cred că este vorba despre un lobby. Această lege ca atare este lobată de agricultorii care vor să facă regulă în sector şi vor să plătească cinstit toate impozitele.

Acest proiect de lege are mai multe avantaje, şi nu doar de ordine fiscală. În primul rând, această lege pune în condiţii egale toţi producătorii agricoli. Al doilea avantaj ţine de simplificarea evidenţei şi raportării, lucru de la care recurge micşorarea corupţiei între FISC şi agricultori. Al treilea avantaj ţine de micşorarea semnificativă a numărului de evaziuni fiscale. Patru – se vor micşora numărul terenurilor neprelucrate. Şi cinci la număr, dar nu după importanţă – apare un stimulent suplimentar pentru agricultori să aibă un randament mai ridicat, mai sporit.”

Europa Liberă: Dvs. iată v-aţi făcut nişte calcule. Guvernul a făcut şi el nişte calcule şi spune într-o notă informativă tocmai că acest impozit ar deschide portiţele pentru evaziune fiscală şi ar complica lucrurile. Spuneaţi mai devreme că e pentru agricultorii care îşi plătesc impozitele. Dar cum îi neutralizează acest impozit pe cei care nu-şi plătesc onest impozitele?

Alexandru Slusari: „La ei se micşorează posibilitatea de a se eschiva. Daţi să spunem lucrurilor pe nume: agricultura este cel mai afectat sector din punct de vedere al necontabilizării producţiei agricole, dat fiind faptul că prin definiţie în agricultură este foarte uşor de a nu arăta toată producţia, de a comercializa producţia la negru şi desigur că, atunci când se pune un impozit fix, de la care nimeni nu poate fugi, care este legat de terenurile agricole pe care le deţii în proprietate, se micşorează posibilitatea de a te eschiva, de a nu plăti impozitele. Deoarece acest impozit este legat de o bază fixă. Invers, foarte greu ar fi de trişat. Da, mai rămân nişte plăţi, nişte taxe care ar urma să fie plătite, cu excepţia impozitului unic, dar oricum scade semnificativ evaziunea fiscală, dat fiind faptul că baza impozabilă este alta.”

Europa Liberă: Să presupunem că eu sunt agricultor. Am doua ha. de teren arabil, plătesc un impozit de acest fel, care rezultă din înmulţirea numărului de ha. cu un coeficient anume, în funcţie de bonitatea pământului, iar pe alături, sub paravanul de agricultor, desfăşor diferite activităţi – cumpăr şi vând fructe, cereale, etc. Am venituri, dar nu plătesc decât acel impozit? Nu la asta se referea FMI, iar acum mai nou şi Ministerul Finanţelor, când spuneau că se deschid noi portiţe pentru evaziune fiscală?

Alexandru Slusari: „Ministerul Finanţelor ar fi trebuit să invoce aceste argumente înainte să fi fost aprobat în Guvern acest impozit şi să fi fost votat în Parlament în primă lectură. Dar în ceea ce ţine de argumente, noi în comisie am luat varianta Ucrainei, unde foarte clar este scris că acest impozit se aplică pentru întreprinderi la care nu mai puţin din 75% din structura vânzărilor constituie producţie agricolă. Deci, se face delimitarea foarte clară dintre producătorii agricoli care se ocupă preponderent cu agricultura şi ceilalţi antreprenori, pentru care agricultura este un business auxiliar.

Noi aici am găsit soluţia după exemplul ţării vecine, iar acest argument, precum şi argumentul cu avantajele pentru fermierii mari şi fermierii mici, noi în cadrul comisiei şi în cadrul negocierii cu Federaţia fermierilor am găsit o soluţie de compromis. După aceste negocieri eu nu am mai auzit nici un argument împotriva acestui impozit. Pentru fermierii mici era preconizată o cotă mai redusă.”

Europa Liberă: Aţi invocat exemplul Ucrainei. Mai există şi alte ţări care aplică acest impozit?

Alexandru Slusari: „Federaţia Rusă şi Estonia, din câte cunosc. Mai mult, deci, în ţările post-sovietice, unde ponderea economiei tenebre este una mare.”

Europa Liberă: Chiar dacă nu o spune în voce tare, guvernul a răspuns astfel se pare criticilor FMI, instituţie financiară expertizele căreia sunt de primă valoare în ochii tuturor donatorilor şi cu care Chişinăul ar vrea să-şi restabilească relaţia. De ce nu e mulţumitoare această explicaţie pentru domniile voastre?

Alexandru Slusari: „În primul rând ţine de forma în care a procedat. Nu există altceva mai rău decât promisiunile nerealizate. După ce la începutul anului ni s-a spus ferm că impozitul va fi introdus începând cu anul 2013 (a fost o promisiune făcută nu o dată de către ex-prim-ministrul Filat), proiectul a fost aprobat de către Guvern cu o zi înainte de demisia Guvernului, proiectul a fost votat în prima lectură şi pe urmă s-au început aceste mişcări neclare pentru noi: parcă răspundeam la fiecare întrebare, găseam compromisul, dar lucrurile nu se mişcau mai departe.

Pe urmă ni s-a spus că hai să facem proiect-pilot. Noi am căzut de acord. Dacă există atâtea opinii, dacă FMI nu e de acord, să nu supunem riscului întreaga economie, alegem trei raioane şi implementăm în trei raioane un proiect pilot.

Pe urmă ni s-a spus că în 2013 nu reuşim. Haideţi să facem din 2014. Doar ca să mergem înainte, noi am acceptat şi asta. Bine, mergem din 2014 cu trei raioane. Până la urmă, fără să ne comunice, fără să ne prezinte argumente, ca să ştim care a fost baza calculelor, nici o discuţie după luna mai, nici în cadrul Comisiei agricultură, nici în cadrul Guvernului, nici în cadrul Ministerului Finanţelor noi nu am avut. Şi desigur că pentru noi a fost un şoc când ni s-a comunicat că nici pe linia proiectului pilot nu va merge…”

Europa Liberă: E limpede că atunci când se dau speranţe deşarte, efectele pot fi numai negative. Pornind de la previziunea FMI, confirmată acum, iată, şi de Ministerul Finanţelor, dar şi de Dvs. la un moment dat, că acest impozit ar fi urmat să-i avantajeze pe producătorii mari şi, invers, pe cei mici să-i împovăreze, nu vi se pare totuşi o logică greşită, în timp ce în toată lumea antreprenoriatul mic şi mijlociu este sprijinit, pe el se pune accentul, inclusiv în agricultură. De ce ar trebui sa-i avantajam pe cei mari, nu pe cei mici ar trebui?

Alexandru Slusari: „Eu nu sunt de acord cu ideea divizării fermierul mare/fermierul mic. În Republica Moldova trebuie să existe doar noţiunea de fermier eficient, indiferent de suprafaţa deţinută. Poţi să ai rezultate bune şi pe un ha., şi pe două ha. – cu seră de exemplu. Dar poţi să nu fii eficient nici pe o mie sau două mii de ha. Şi în acest context noi trebui să stimulăm agricultura eficientă şi pe fermierii eficienţi. Dar în ceea ce ţine de avantaj/dezavantaj eu repet: în cadrul discuţiilor la comisie noi ne-am înţeles cu federaţia fermierilor că fermierii mici, cu până la 10 ha., vor plăti impozit consolidat între 1,85 lei pe ha. şi 2 lei pe ha.”

Europa Liberă: V-aţi gândit la o perioadă provizorie, prin urmare. Un alt teren de contradicţii dintre guvern şi FMI, dar şi între agricultori şi Guvern e TVA-ul în agricultură. Doar un an a fost aplicat un TVA de 20%, aşa cum a recomandat FMI. Acum guvernul vrea să se întoarcă la 8%, în dezacord din nou cu FMI. Întrebarea mea este simplă: dacă rămâne în vigoare revenirea la 8% pe care o cereţi, ar fi pe potrivă asta să vă mulţumească, chiar şi cu anularea impozitului unic, sau dezamăgirea va rămâne la fel de mare?

Alexandru Slusari: „Gustul dezamăgirii oricum rămâne. Dar cu impozitul unic noi mai avem timp să încercăm să revenim la negocieri. Impozitul unic noi am putea să-l aplicăm de exemplu după modalitatea: când se achită impozitele la agricultori, noi am putea să discutăm această întrebare, adică în februarie-martie. Să mai încercăm să convingem Guvernul. Dar TVA – noi categoric insistăm la revenirea la 8 procente.”

Europa Liberă: Dar de ce agricultorii ar trebui să beneficieze de această facilitate, din moment ce în toată lumea, spun economiştii, TVA nu este considerat un instrument pentru dezvoltarea afacerii, ci o plată care nu aparţine agricultorului, e plătită de consumator şi aparţine statului, nu-i aşa?

Alexandru Slusari: „Iată aceasta este cea mai mare confuzie a analiştilor şi experţilor economici. În toată lumea, în marea majoritate a statelor europene, cota la TVA pentru agricultori este redusă. La vecinii noştri, în România de exemplu pentru o mare parte din produsele agricole, TVA e 0. În Ucraina – 20 de procente, care totalmente rămân în conturile întreprinderilor agricole, în Rusia – 10 la sută, Belarus – 10 la sută, Georgia – 0. Este o metodă prin care, dat fiind faptul că oscilaţia preţurilor la producţia agricolă este imensă în fiecare an şi agricultorul nu poate fi impus la un TVA de 20%.”

Europa Liberă: Dar poate FMI insistă pentru că nu ne-am putea permite un TVA mai mic?

Alexandru Slusari: „Nici acest argument nu este plauzibil. Ministerul Finanţelor a arătat că pentru 2013, după ce a fost introdus TVA de 20%, bugetul mai mult a pierdut. Acum datoriile statului faţă de exportatori la restituirea TVA cu 120 milioane de lei depăşeşte încasările sumare de la producătorii şi prelucrătorii agricoli la TVA. Deci, bugetul a pierdut după introducerea de 20 la sută şi acesta a fost principalul argument din care ministrul finanţelor a venit la această idee că e necesar de revent la 8 procente.”

Europa Liberă: Dacă Guvernul va ceda şi nu va reveni la TVA-ul de 8%?

Alexandru Slusari: „Guvernul nu va ceda. Mingea este acum la Parlament. Dacă marţi nu va fi votat TVA-ul de 8 procente, aşa cum din nou ni s-a promis, noi pentru vineri pregătim primul miting de protest la Parlament.”

Europa Liberă: Vă mulţumim şi să sperăm că şi această contradicţie va fi rezolvată.

//europalibera.org

Din 2014, producătorii de vin vor putea achiziţiona utilaje în leasing cu suportul unui proiect finanţat de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI). 

Iurie Brumărel, directorul executiv al Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a menţionat că programul finanţat de BEI este în valoare de 75 mln de euro, dintre care 25 mln au fost deja transferaţi pentru creditarea producătorilor de vin.

„Din 2014 urmează a fi pusă în aplicare cea de-a două componentă a programului – cea de leasing. Pentru această componentă sunt planificaţi circa 10 mln de euro şi banii vor putea fi accesaţi doar de producătorii şi procesatorii de vin”, a spus Brumărel.

Conform sursei citate, în scurt timp va fi valorificată şi cea de-a treia componentă a programului – crearea unui fond de creditare, care va fi un sprijin puternic pentru producătorii care au datorii la bănci în urma embargoului din 2006.

În anul curent, în urma restricţiilor impuse de Rusia, Republica Moldova a ratat vânzări de vinuri în valoare de peste 20 mln de dolari SUA, anunță Moldpres.

Republica Moldova a ratat vânzări de 20 de milioane de dolari din ziua anunţării embargoului rusesc la vin şi până la sfârşitul anului. Calculele au fost făcute de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. În pofida embargoului impus, exporturile de vin moldovenesc au crescut în acest an cu 23%, a anunţat, într-o conferinţă de presă, ministrul Vasile Bumacov. 

Vasile Bumacov a menţionat că embargoul rusesc a afectat producătorii de vin, în special pe cei care nu şi-au reorientat producţia spre alte pieţe. „50% din tot vinul moldovenesc se vinde anume în această perioadă. Noi am lansat mai multe acţiuni ca să-i susţinem pe vinificatori. Vrem să se producă vin de calitate, dar aceasta necesită tehnică bună şi cunoştinţe vaste”, a subliniat ministrul, citat de IPN.

Oficialul a amintit că, de la 1 ianuarie 2014, Moldova va avea regim liberalizat de export a vinului în UE. „Aceasta nu înseamnă automat o creştere bruscă a exporturilor. Trebuie să depunem eforturi ca să nu-i dezamăgim pe cei ce ne-au oferit astfel de oportunitate”, a spus Vasile Bumacov.

Potrivit datelor ministerului, în anul curent au fost recoltate 600 de mii de tone de struguri, au fost produse peste 160 de milioane de litri de vin. Circa 120 de milioane de litri au fost deja exportate. În UE Moldova a exportat vin în valoare de 27 de milioane de dolari, iar în statele CSI – de 93 de milioane. Cel mai mare exportator din UE este Polonia (37%), urmată de Cehia (23%), iar pe al treilea loc – România (13%). Din statele CSI cel mai mult vin moldovenesc importa Rusia (48%), Belarus e pe locul doi (39%) şi Kazahstan pe locul 3 (12%).

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, Daniel Constantin, vine astăzi într-o vizită oficială de trei zile în țara noastră, în cadrul consultărilor informale în vederea pregătirii Conferinţei Regionale pentru Europa a Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). 

Agenda primei zile include întrevederi cu reprezentantul regional adjunct al FAO, Tony Alonzi, şi cu reprezentantul regional al FAO pentru Europa şi Asia Centrală (de la 1 ianuarie 2014), Vladimir Rakhmanin.

Tot luni, ministrul român al Agriculturii are programată o întâlnire cu ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.

De asemenea, Daniel Constantin este invitat la lansarea oficială a brandului „Vin Moldova”.

Conferinţa Regională pentru Europa a Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) se va desfăşura la Bucureşti, anul viitor, între 29 martie şi 4 aprilie.

Venitul mediu al agricultorilor europeni a scăzut în acest an în medie cu 1,3%, arată ultimele date publicate de Eurostat. Cea mai mare scădere a veniturilor agricultorilor s-a înregistrat în Estonia (-17,2%), urmată de Franța (-16,4%), arată statisticile. 

Agricultura europeană a fost afectată în special de scăderea prețurilor oleaginoaselor (-15,4%) și a cerealelor (-13,7%), în timp ce costurile cu inputurile (furaje, mentenanța echipamentelor, semințele și răsadurile) au crescut cu 0,8% în acest an.

Alte scăderi importante în veniturile fermierilor au fost înregistrate în Germania (-10%) și Croația, cel mai nou stat membru UE (-16,2%), în timp ce colegii lor din alte țări au înregistrat creșteri: fermierii din Olanda (+11,4%), România (+10,4%), Spania (+10%) și Italia (8,9%).

Conform Eurostat, scăderea medie de 1,3% rezultă din declinul venitului mediu real din domeniu cu 2,1% și scăderea forței de muncă din agricultură cu 0,9%. Valoarea producției agricole a rămas aproape neschimbată față de anul trecut (+0,1%) – valoarea produselor cultivate a scăzut cu 1,1%, în timp ce valoarea animalelor a crescut cu 1,5%.

//agrobroker.ro

Majoritatea parlamentară a contramandat din nou examinarea proiectului de lege privind revenirea la TVA-ul de 8% pentru produsele agricole şi zahăr. Decizia corespunzătoare a fost luată vineri, în cadrul şedinţei parlamentului.

Șeful comisiei pentru economie, buget şi finanţe, membrul PLDM, Veaceslav Ioniţă, s-a adresat speakerului parlamentului cu propunerea de a desfăşura o scurtă şedinţă a Biroului permanent, în cadrul căreia va fi discutat un şir de proiecte de lege din actuala ordine de zi. Liberalul-democrat a propus ca următoarea şedinţă extraordinară a parlamentului să fie desfăşurată marţi, în cadrul căreia vor fi discutate aceste subiecte.

Propunerea acestuia a fost susţinută de unul dintre autorii proiectului, vice-speakerul Adrian Candu, care a retras de pe ordinea de zi proiectul privind revenirea la TVA-ul de 8% în agricultură. De asemenea, deputaţii au decis să amâne examinarea proiectelor cu privire la operarea modificărilor în activitatea Băncii Naţionale a Moldovei şi Legii cu privire la comerţul interior, precum şi adoptarea bugetului ANRE pentru anul 2014.

Deputaţii au refuzat să comenteze decizia în cauză, însă, joi membrii Coaliţiei de guvernare au amânat întrevederea cu reprezentanţii FMI, care se pronunţă împotriva TVA-ului preferenţial în agricultură.

Coaliţia de guvernare a amânat anterior examinarea acestui proiect, fapt ce a provocat nemulţumiri în rândurile producătorilor agricoli. Fermierii ameninţau cu ample acţiuni de protest, în cazul în care TVA-ul nu va reveni la cota de 8%.

//infotag.md