Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), invită producătorii agricoli să semneze Contractul de acordare a sprijinului financiar, pentru măsurile de sprijin 3-A, 3-P și 3-V. 

Aceste contracte sunt prevăzute în Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 152 din 26.02.2013.

Producătorii agricoli sunt anunțați telefonic de colaboratorii AIPA despre programul semnării contractelor, desfășurat din data 09-10.12.2013, între orele 08:00-17:00 (pauză de masă 12:00-13:00), la Sediu Central al AIPA din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 162, et. 15, oficiul 1507.

Neprezentarea nemotivată a solicitanului, în termen de 5 zile de la somare, pentru semnarea contractului de acordare a subvenției, conduce la revocarea dreptului la subvenție.

Vedeți aici lista agenți economici – Măsura 3-A

Vedeți aici lista agenți economici – Măsura 3-P

Vedeți aici lista agenți economici – Măsura 3-V

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a Republicii Moldova încă nu a primit un răspuns din partea Serviciului sanitar de stat al Federaţiei Ruse „Rospotrebnadzor” privind reluarea exportului de vin moldovenesc pe piaţa rusă. Totodată, autorităţile de la Chişinău expediază în continuare scrisori de argumentare în Rusia cu explicaţii la obiecţiile care se invocă vizavi de calitatea vinurilor moldoveneşti. Afirmaţia aparţine ministrului agriculturii, Vasile Bumacov, şi a fost făcută în platoul emisiunii „Replica” de la postul de televiziune Prime TV, notează IPN. 

Vasile Bumacov a menţionat că în cadrul ultimei vizite la Moscova specialiştii de la Ministerul Agriculturii au discutat mai bine de 2 ore cu specialiştii care au vizitat Moldova pentru verificarea calităţii vinurilor. Ministrul a subliniat că a epuizat deja toate argumentele pentru reluarea exportului de vin în Rusia, însă partea rusă continuă să invoce noi obiecţii. Totodată, acesta a specificat că Federaţia Rusă impune de două ori mai multe cerinţe pentru exportul de vinuri ca Uniunea Europeană.

Vasile Bumacov a specificat că vinul din Moldova produs în condiţii industriale este de calitate, iar de pe urma embargoului impus vinurilor moldoveneşti au de suferit consumatorii din Federaţia Rusă. În acelaşi context, ministrul agriculturii a spus că vinurile moldoveneşti ajungeau pe piaţa rusă prin sisteme discriminatorii, ceea ce făcea dificil exportul vinurilor de calitate, iar vinurile care, totuşi, ajungeau pe piaţa rusă, erau contrafăcute anume din cauza constrângerilor impuse. Vasile Bumacov a subliniat că fiecare lună de embargou impus vinurilor moldoveneşti aduce pierderi producătorilor autohtoni de 3,5 milioane de dolari.

„Vinul prost ajunge pe piaţa rusă prin alte mâini din cauza interdicţiilor impuse. Noi am muncit pentru piaţa rusească peste 60 de ani, iar în perioada sovietică 70% din vinurile consumate erau din Moldova. De aceea este o crimă ca, după atâtea investiţii, să renunţăm la piaţa din est”, a spus Vasile Bumacov.

Totodată, Vasile Bumacov a subliniat că Moldova va continua să promoveze vinurile autohtone pe piaţa Uniunii Europene, iar embargoul impus de Federaţia Rusă vinurilor moldoveneşti a fost un mare cadou pentru concurenţii Republicii Moldova.

Potrivit unor date neconfirmate oficial, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, ar fi semnat un acord cu Rusia, care include obligaţiile de aderare a Ucrainei la Uniunea Vamală.

Despre aceasta a scris pe pagina sa de Twitter, Edward Lucas, redactor la publicaţia britanică The Economist, făcând referire la surse anonime, anunță Radio Vocea Rusiei.

Potrivit lui Lucas, acordul strategic cu Rusia prevede că Rusia va aloca Ucrainei cel puţin 5 miliarde de dolari şi îi va vinde gaz la un preţ de 200 de dolari pe mia de metri cubi. În plus, Ianukovici poate primi de la Moscova în viitor 15 miliarde de dolari.

Vineri, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a întâlnit la Soci cu omologul ucrainean.

În acelaşi timp Dmitri Pekov, secretarul de presă al preşedintelui rus a negat pentru RIA Novosti informaţia difuzată de Edward Lucas, precum că Ucraina va adera la Uniunea Vamală. „În cadrul întrevederii s-au discutat despre situaţia actuală şi perspectivele colaborării în domeniul financiar-creditar“, a precizat Peskov.

Federaţia Rusă va debloca autorizaţiile CEMT pentru întreprinderile de transport moldoveneşti, incluse acum patru ani în „lista neagră” pentru unele abateri în utilizarea autorizaţiilor. 

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor anunţă că „mai multe întreprinderi moldoveneşti de transport îşi vor relua activitatea pe teritoriul Rusiei”. Anularea interdicţiei a fost solicitată de delegaţia Republicii Moldova care a participat la Moscova, în zilele de 2-3 decembrie, la şedinţa Comisiei mixte moldo-ruse privind transportul rutier internaţional.

Potrivit Moldpres, la mijlocul anului 2009 au fost retrase autorizaţiile multilaterale CEMT a 23 de companii, precum şi blocat unilateral de către autorităţile Federaţiei Ruse a accesului pe teritoriul său a 20 agenţi transportatori care operează 180 mijloace de transport. La acel moment Moldova avea 530 de transportatori care operau aproximativ 4900 mijloace de transport şi ca să nu fie afectaţi de măsurile de interdicţie toţi transportatorii Republicii Moldova, au fost pedepsiţi cei care au admis cele mai multe încălcări, inclusiv pentru faptul că au folosit autorizaţii false.

Autorizaţia CEMT este o autorizaţie care se acordă de Conferinţa Europeană a Miniştrilor de Transport (CEMT) ministerelor de transport ale statelor membre CEMT în vederea facilitării transporturilor internaţionale rutiere de marfă şi utilizării mai eficiente a autovehiculelor.

În cadrul întîlnirii de la Moscova a fost abordată inclusiv chestiunea privind suplimentarea contingentului de autorizaţii „terţă ţară” acordat Moldovei, precum şi privind eliminarea barierelor administrative existente în derularea transportului internaţional de marfă efectuat de către transportatorii moldoveni la export.

Chişinăul a solicitat părţii ruse să examineze posibilitatea majorării pentru anul 2014 a cotei de autorizaţii de transport „terţă ţară” care revin Moldovei. În total, pentru anul 2014 Moldovei îi vor fi acordate 100 de autorizaţii de transport auto pentru ţări terţe cu limitare pentru Italia, Germania, Turcia şi 200 de autorizaţii cu limitare pentru Italia, Germania, Grecia, România, Turcia.

Organizaţia de Femei a Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie „Agroindsind” au protestat în faţa Palatului Republicii împotriva majorării costului poliţei de asigurare, dar şi, în ansamblu, faţă de politica bugetar-fiscală pentru anul viitor.

Preşedintele „Agroindsind”, Galina Bostan, a spus că femeile sindicaliste s-au adunat în faţa Palatului Republicii pentru a le reaminti parlamentarilor cerinţele înaintate încă în luna octombrie, când au cerut majorarea pensiilor până la minimul de existenţă şi mărirea îndemnizaţiilor la naşterea copiilor până la 5 mii de lei.

„Am venit aici pentru a le sugera deputaţilor să nu voteze cu ochii închişi politica bugetar-fiscală. Există suficiente mijloace financiare, doar că ele trebuie gestionate corect”, a spus Rodica Lupu, preşedintele „Agroindsind” Ungheni.

Deputatul liberal-democrat Veaceslav Ioniţă le-a comunicat manifestantelor să săptămâna viitoare va avea loc o dezbatere publică privind politica bugetar-fiscală, unde vor fi analizate şi propunerile sindicatelor.

Şi liberalul Valeriu Munteanu le-a promis că deputaţii vor ţine cont de cerinţele înaintate. Însă, potrivit parlamentarului, este greşit să se creadă că prin mărirea îndemnizaţiilor la naşterea copiilor, natalitatea în Republica Moldova va creşte semnificativ.

În majoritatea ţărilor de tipul Moldovei riscurile aferente schimbărilor climatice reprezintă o problemă imediată şi fundamentală, deoarece existenţa majorităţii populaţiei rurale depinde , direct sau indirect, de agricultură , se menţionează în publicaţia Băncii Mondiale „Reducerea vulnerabilităţii sistemelor agrare din Moldova faţă de schimbările climatice”. Studiul prezice că schimbările climatice vor exercita un impact considerabil asupra sectorului agrar din Moldova, transmite IPN. 

William Sutton, autorul raportului şi economistul agrar principal al Băncii Mondiale, a constatat că preponderent vor fi afectate păturile sărace din mediul rural, fapt determinat de dependenţa mai mare a acestora de agricultură, capacitatea relativ mai redusă de a se adapta şi proporţia mai mare a veniturilor pe care aceştia o cheltuiesc pe alimente.

Potrivit raportului, în următorii 40 de ani schimbările climatice în Moldova se vor intensifica. Va fi înregistrată o încălzire generală de circa 2 grade Celsius, comparativ cu creşterea temperaturilor din ultimii 50 de ani, precipitaţiile devenind mai diverse. Către mijlocul secolului valorile termice s-ar putea majora vara cu circa 7 grade Celsius în regiunile de sud ale Moldovei. „Producătorii agricoli din Moldova nu sunt corespunzător adaptaţi la climatul actual. Acest efect este uneori numit “deficit de adaptare”, care în Moldova ia proporţii mari”, menţionează raportul Băncii Mondiale.

Autorii raportului au prognozat o viitoare micşorare considerabilă a debitului acvatic în bazinul fluviilor Răut şi Nistru, ceea ce va determina un deficit de apă disponibilă pentru irigarea culturilor. Drept rezultat, efectul cumulativ al schimbărilor climatice s-ar putea solda pentru producătorii agricoli cu pierderi între 10 şi 30 la sută din recoltele de porumb, grâu, lucernă şi legume. Recoltele de fructe şi struguri vor fi afectate într-o măsură mai mică, însă oricum sunt prognozate pierderi, dacă nu vor fi aplicate careva măsuri de adaptare.

William Sutton a mai menţionat că, în acelaşi timp, schimbările climatice ar putea crea şi oportunităţi. Creşterea temperaturilor ar putea prelungi sezonul de cultivare a culturilor agricole, iar sporirea concentraţiei de bioxid de carbon ar putea favoriza creşterea plantelor, în timp ce schimbările climatice ar putea determina în unele regiuni precipitaţii abundente şi o disponibilitate mai mare a resurselor acvatice.

Potrivit publicaţiei date, riscurile pe care le prezintă schimbările climatice pentru agricultura din Moldova nu pot fi gestionate efectiv, la fel cum nu se va putea profita eficient de pe urma oportunităţilor create, dacă nu va fi elaborat un plan clar de modificare a politicilor agrare pentru a face faţă schimbărilor climatice, dacă nu vor fi fortificate capacităţile principalelor instituţii agrare şi dacă nu vor fi efectuate investiţiile necesare în infrastructură, serviciile de susţinere şi perfecţionarea exploataţiilor agricole.