Vasile Taban din Ţahnăuţi, raionul Rezina, a fost unul din oamenii cu iniţiativă şi entuziaşti care, înţelegând mai operativ ca alţii încotro se îndreaptă economia naţională şi care sunt perspectivele de dezvoltare durabilă ale agriculturii, nu s-a temut să facă paşi hotărâţi pe un teren nesigur la acea vreme – era anul 1995.
A fondat o întreprindere, SC ”Venera” SRL, a construit o moară de cereale, iar alături a pornit să amenajeze o încăpere spaţioasă, în două nivele, unde intenţiona să deschidă în primul rând o brutărie. Moara era deja cunoscută în regiune, dar criza din perioada de tranziţie în ţara noastră nu că s-a întins, chiar s-a aprofundat, antreprenorul se împrumutase la bănci şi s-a văzut nevoit să plece peste hotare, să-şi salveze averea şi familia de la faliment. Şi-a luat şi soţia, copiii.
S-au întors peste 12 ani nu atât cu bani, cât cu experienţă de viaţă nouă şi s-au apucat să-şi relanseze afacerea, ajutaţi de proiectul „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova” finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul Hilfswerk Austria International. Iar recent familia Taban a fost gazda unei vizite din partea coordonatorilor proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova”, întrunire la care şi-a împărtăşit din experienţă în faţa altor tineri antreprenori, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi raionale, oameni de afaceri din regiune. Cei prezenţi au avut posibilitate să se informeze din prime surse despre activităţile Hilfswerk Austria International.
Orice cădere e un pas înainte
Dl Vasile Taban crede că greutăţile sunt mai importante în viaţă decât atunci când merge totul ca pe unt.
– Am început afacerea în 1995 de la zero, povesteşte antreprenorul. – Măcinam grâu şi porumb, vroiam să deschidem şi o brutărie. Mai aveam şi alte planuri. Am luat un credit bancar, dar firma care urma să ne livreze utilajul pentru brutărie ne-a dat de gol. Noi însă trebuia să întoarcem împrumutul la timp. Am fost nevoit să plec peste hotare. Mi-am găsit de lucru şi mi-am chemat încolo toată familia, deoarece creditul trebuia să-l rambursăm timp de cinci ani. Trei ani am stat în Portugalia, apoi încă 9 – în Italia.
A fost aici şi o latură bună: copiii au făcut studii europene, acum fiica e studentă la o universitate din Verona, toţi cunoaştem mai multe limbi străine, cunoaştem viaţa, legile, cerinţele şi standardele nu numai din CSI, dar şi din comunitatea europeană şi avem perspective mai largi, nu ne temem de bariere. Dar de trăit vrem să trăim în ţara noastră, să construim Europa la noi acasă, că nu suntem cu nimic mai răi decât alte popoare, ba dimpotrivă, spune încrezut Vasile Taban.
Tânărul a luat iniţiativa
După şase ani petrecuţi în Italia, Ion, fiul lui Vasile Taban, s-a întors în ţară. Aflând despre Proiectul „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Republica Moldova”, le-a spus părinţilor că el intenţionează să aplice pentru un grant oferit de Reprezentanţa Asociaţiei Obşteşti Hilfswerk Austria în Moldova, proiect finanţat de către Uniunea Europeană şi că va reuşi să facă dovada că este gestio-nar de remitenţe (pe înţelesul tuturor cititorilor – că părinţii care lucrează peste hotare au trimis legal bani în ţară şi dânsul investeşte aceşti bani în dezvoltarea unei afaceri).
– În cadrul proiectului am solicitat nu numai o moară de porumb, dar şi utilaj pentru ambalarea făinii şi crupelor, pentru că acum pe piaţă sunt cerute produse finite şi astfel vom putea ţine piept concurenţei, iar consumatorilor le vom putea propune preţuri mai convenabile, spune Ion. Dânsul în prezent are alte ocupaţii, dar continuă să-şi ajute părinţii în businessul de familie, pentru că alături de dl Vasile Taban munceşte şi soţia.
Ajutorul din partea Hilfswerk Austria e mai mult decât bani
„Grantul în valoare de 15 mii de lei oferit de Hilfswerk Austria ne-a ajutat mult. Utilajul poate fi ajustat pentru ambalarea oricăror produse agro-alimentare: fasole, crupe, zahăr, miez de nucă, produse de cofetărie în orice cantităţi”, a relatat audienţei Ion Taban. „Dar ajutorul din partea Hilfswerk Austria e mai mult decât bani. În procesul implementării proiectului am beneficiat de instruire temeinică în cadrul mai multor seminare şi vizite de studiu la alţi beneficiari de grant, cu care ne-am împrietenit, contactăm permanent, ne consultăm, facem schimb de idei, pe viitor am putea să ne asociem în anumite afaceri. Toţi cei 7 beneficiari de grant din cadrul proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova” am devenit ca o familie. Dacă unul are o idee sau o informaţie şi se împarte cu ceilalţi – toţi devenim mai bogaţi cu o idee sau o informaţie. În veacul nostru fără informaţie nu ajungi nicăieri”, este convins Ion Taban.
Privesc în viitor cu încredere
Anul acesta SC „Venera” SRL a cultivat pe 5 ha un soi de porumb special pentru făină de mămăligă, dar face făină şi din grăunţele beneficiarilor.
Acum familia Taban dispune de o moară de măcinat porumb cu capacitatea de 340 kg pe oră, la care e conectat utilajul de ambalare. Moara de măcinat grâu staţionează deoacere, după cum ne-a spus Ion, în toţi aceşti ani utilajul a fost doar reparat curent şi deja ar vrea să-l schimbe cu altul, mai performant. Cuptorul de copt are o capacitate de 350 de pâini pe zi şi este pe gaze naturale. În perspectivă, familia Taban intenţionează să cumpere un cuptor mai mic, pentru a produce şi alte tipuri de produse de panificaţie, inclusiv patiserie. Se interesează de asemenea de utilajele pentru oloiniţe, mai ales cele care ar produce ulei de porumb.
– Avem în gând şi nişte proiecte inedite, ni s-a destăinuit Ion Taban. – Spre exemplu, să producem şi să ambalăm… mămăliguţă, cumpărătorul să o poată găsi gata în magazine, precum cumpără alte alimente îngheţate, care îi economisesc timp, forţe şi bani. Să deschidem un local unde să servim pizza moldovenească, diferită de cea împrumutată de peste hotare. Apoi ne gândim să ne orientăm nu numai la cereale, ci şi la legume şi fructe.
Remitenţele într-adevăr dezvoltă comunităţile din Republica Moldova
– Scopul proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova” finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul Reprezentanţei Asociaţiei Obşteşti Hilfswerk Austria în Moldova este de a contribui la conexiunea procesului de migraţie cu dezvoltarea economică a Republicii Moldova şi utilizarea eficientă a efectelelor/consecinţelor pozitive ale migraţiei în vederea dezvoltării comunităţilor rurale din regiunea Orhei, spune Valerian Tăbârţă, coordonator proiect „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova”. Astfel vom putea mări impactul pozitiv al remitenţelor venite în Moldova prin îmbunătăţirea capacităţilor beneficiarilor de remitenţe şi a comunităţilor locale din cele 4 raioane – Orhei, Teleneşti, Rezina, Şoldăneşti de a înfiinţa activităţi generatoare de venituri, dezvolta întreprinderi şi de a investi în comunităţile lor rurale.
Proiectul a durat între 1 aprilie 2011 – 30 iunie 2013. Vizitele de studiu şi diseminare a bunelor practici la beneficiarii de granturi vin cu un sprijin logistic şi fortificarea relaţiilor, schimbul de experienţă între întreprinzători, a relatat Valerian Tăbârţă. – În cadrul proiectului au fost instruite mai mult de 50 de persoane care s-au întors acasă sau care au rude peste hotare pentru a le ajuta să-şi înfiiţeze ori să-şi pună pe picioare o afacere durabilă. În regiunea Orhei au fost implementate 7 microproiecte, care au inclus mai multe genuri de activitate: creşterea iepurilor sau albinelor, cultivarea pomuşoarelor, reparaţia maşinilor agricole, confecţionarea articolelor din fier forjat, prestarea de servicii cu un laborator electrotehnic mobil sau, în cazul dat la Ţahnăuţi, producerea făinii de porumb, ambalarea şi comercializarea ei, a spus Valerian Tăbârţă.
Mihail Olari, primarul comunei Ţareuca, din care face parte şi satul Ţahnăuţi, s-a arătat foarte mulţumit de decizia familiei Taban de a reveni la baştină. „De la dezvoltarea afacerii familiei Taban vor avea de câştigat toţi locuitorii comunei, a spus primarul. În afară de faptul că sătenii vor putea beneficia de servicii calitative pe loc, economisind bani, timp şi forţe, vor apărea noi locuri de muncă, vor veni bani şi la buget. Iar faptul că Uniunea Europeană vine cu investiţii în ajutorul întreprinzătorilor moldoveni va întări societatea în convingerea că ne putem schimba viaţa în bine”, a spus Mihail Olari.
Elena Roman, Ziarul Cuvântul
