Agricultorii insistă că nu trebuie păstrată cota TVA de 20% în agricultură şi speră că nu este decât o greşeală de ordin tehnic faptul că aceasta figurează în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. „Ar fi fără sens să mergem pe aceeaşi cale greşită”, a declarat pentru IPN Raisa Bejan, şefa Direcţiei executive a Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova. 

Până la 1 ianuarie 2013, TVA în agricultură constituia 8%, după care a fost majorată la 20%. În aprilie însă, după un val de plângeri din partea agricultorilor, autorităţile au decis să le întoarcă diferenţa de 12 puncte procentuale.

Potrivit Raisei Bejan, majorarea TVA la producţia de zahăr a dus la creşterea preţului. Zahărul a devenit un bun de contrabandă, adus preponderent din Ucraina. Ca rezultat, s-au micşorat veniturile în bugetul de stat. „Contrabanda trece pe lângă instituţiile statului. Numai în primul trimestru al anului 2013 contrabanda a fost de 14 mii de tone de zahăr, adică mai mult de 130 milioane de lei, din care bugetul nu a primit niciun bănuţ”, a estimat Raisa Bejan.

În anul 2012 pe piaţa din Moldova s-a format un deficit de zahăr. Acest gol trebuia completat cu zahăr de import. Dar fiindcă a fost adus pe căi ilegale, nu s-a perceput TVA şi taxe vamale, bugetul de stat a pierdut într-un trimestru peste 16 milioane de lei, a mai spus şefa Direcţiei executive a Uniunii Producătorilor de Zahăr. Potrivit Raisei Bejan, producătorii moldoveni sunt nevoiţi să renunţe la afacere deoarece nu fac faţă concurenţei neloiale din partea importatorilor de zahăr din Ucraina.

Raisa Bejan s-a referit şi la o altă problemă – importul produselor petroliere. Agricultorii pledează pentru liberalizarea acestuia. „Preţurile la produsele petroliere sunt foarte înalte. E nevoie să se creeze condiţii ca producătorii agricoli să poată să importe aceste produse de sine stătător, din România de exemplu. Aceasta ar fi mai comod şi mai ieftin”, a subliniat Raisa Bejan.

Referitor la obţinerea autorizaţiilor şi licenţelor de activitate – Raisa Bejan este de părere că aceste două acte se dublează şi propune ca la unul din acestea să se adauge informaţiile necesare ca patronii să nu fie nevoiţi să-l obţină şi pe cel de-a doilea.

Potrivit Raisei Bejan, şi sancţiunile reprezintă o constrângere pentru mediul de afaceri din Moldova. Patronii propun ca acestea să fie proporţionale pierderilor provocate bugetului. Deoarece există specialişti tineri, cu stagiu mic de lucru, care comit greşeli fie din lipsă de experienţă, fie mecanic, iar sancţiunile care se aplică sunt mult prea dure.

La 12 noiembrie Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova organizează un forum al oamenilor de afaceri în cadrul căruia vor fi prezentate constrângerile majore cu care se confruntă mediul de afaceri moldovenesc şi politici pentru înlăturarea acestora.

Presa de la Chișinău a transmis ştiri eronate, precum că în ultimul timp, la posturile vamale din Rusia au fost returnate „zeci de mii de tone de mere şi prune moldoveneşti”, anunță Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). 

Mai jos sunt prezentate informații oficiale oferite de ANSA în legătură cu situaţia reală a exporturilor de fructe pe piața rusă.

În perioada august – octombrie, agenţii economici din R. Moldova au exportat în Federaţia Rusă peste 60 mii tone de mere şi circa 20 mii tone de prune. Din toată cantitatea indicată, organele vamale din Rusia au returnat, ca produse neconforme cerinţelor pieţei, doar şase loturi de circa 119 tone în total, şi anume:

19 tone de prune proaspete returnate la 30.08.13;
19,5 tone de prune proaspete returnate la 8.09.13;
19,1 tone de prune proaspete returnate la 25.09.13;
20,6 tone de prune proaspete returnate la 2.10.13;
18,8 tone de prune proaspete returnate la 10.10.13;
21, 8 tone de mere proaspete returnate la 28.10.13.

Agenţii economici moldoveni identificaţi cu produse neconforme au fost nevoiţi să-şi retransporte marfa la depozit.

„Per ansamblu, încărcăturile cu mere şi prune din R. Moldova identificate la graniţa Federaţiei Ruse ca neconforme constituie ceva mai mult de a mia parte din totalul merelor şi prunelor moldoveneşti ajunse la posturile vamale din Rusia. În aceiaşi ordine de idei, menţionăm că depistarea unor neconformităţi la posturile vamale din Rusia nu înseamnă că marfa se rebutează. În majoritatea cazurilor, marfa este prelucrată corespunzător chiar la faţa locului, adusă la condiţii adecvate pentru import şi permisă pentru plasare pe piaţa internă”, se arată în precizarea ANSA.

Potrivit informațiilor ANSA, țara noastră se află pe scara inferioară a topurilor efectuate Rosselhoznadzor, după numărul de cazuri de neconformitate a produselor de origine vegetală la posturile vamale. Țările cu cele mai multe încălcări sunt Cehia, Turcia, Uzbekistan, China, Lituania, Azerbaijan etc. 

Autoritățile ucrainene consideră că țara ar putea demara exportarea cărnii de porc către Uniunea Europeană începând din anul 2014, sperând în același timp să poată exporta și carne de vită către Comunitate în viitor, a declarat Vitali Bashinski, vicepreședintele autorității sanitar-veterinare din Ucraina. 

Lipsa unei reglementări clare de trasabilitate face imposibil accesul cărnii de vită ucraineană la piața europeană în momentul de față, consideră specialistul. Guvernul țării are în vedere însă adoptarea unei asemenea reglementări, potrivit Agrobroker.

În cazul cărnii de porc situația este mult mai simplă, ținând cont de faptul că primii exportatori vor fi companiile mari, integrate, cu propriile operațiuni de reproducție, abatoare și instalații de procesare.

Ucraina a primit undă verde pentru exporturile de carne de pasăre către Uniunea Europeană începând cu această lună. Autoritățile locale se așteaptă să poată livra circa 20.000 de tone de carne de pasăre către UE în anul 2014.

În ceea ce privește exporturile de carne de porc, autoritățile prezic livrări de cel mult 10.000 de tone la anul, urmând ca acest volum să crească în viitor.

Vreme prielnică, până acum, la propriu, în agricultură, dar ce mai este de făcut ca şi vremurile să fie bune şi fructuoase pentru sectorul agricol? Agricultura pentru moldoveni a fost întotdeauna promiţătoare, dar de ce este nevoie ca să nu fie doar promiţătoare pentru totdeauna? Răspunsurile – într-un interviu al postului de radio Europa Liberă cu preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.

Europa Liberă: Producătorii agricoli îşi reînnoiesc cu regularitate revendicările faţă de autorităţile statului, nemulţumirile faţă de piedicile din calea modernizării şi condiţiile mai bune pentru sector par să se menţină de la un an la altul. Iată că şi la cea mai recentă întrevedere a reprezentanţilor producătorilor agricoli cu preşedintele Legislativului, dl Igor Corman, s-a vorbit despre necesitatea unor măsuri urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei din sectorul agricol. Despre ce a fost şi este vorba în continuare dacă vorbim în general de dialogul cu autorităţile?

Alexandru Slusari: „De fapt, este o continuare a dialogului. Încă pe 10 octombrie, Consiliile de Administrare ale mai multor organizaţii de fermieri s-au convocat şi au adoptat o rezoluţie care conţine câteva revendicări. E vorba de patru blocuri de probleme asupra cărora noi avem viziuni comune.

Am înaintat această rezoluţie către autorităţile statale – premierul, preşedintele Parlamentului şi preşedintele Republicii. Peste două săptămâni, pe 24 octombrie, din nou ne-am convocat şi am constatat cu regret că nu a fost nicio reacţie. Atunci am luat decizia că pe 23 noiembrie vom organiza un miting de protest în centrul capitalei.

Totodată, am menţionat că deschidem porţile pentru negocieri, iar Comitetul Organizatoric care a fost desemnat în cadrul acestei şedinţe urma să negocieze cu autorităţile statale. Acum două zile am avut discuţii la Guvern cu premierul şi ministrul Finanţelor, iar ieri am avut întrevederi cu preşedintele Parlamentului. Între altele, vreau să vă spun că discuţia de ieri a fost una, din punctul meu de vedere, constructivă. Vom vedea dacă vor urma şi acţiuni.”

Europa Liberă: Despre ce revendicări exact este vorba? Cererile faţă de autorităţi au răsunat şi anterior mai mult sau mai puţin sistematizate sau incluse într-un pachet?

Alexandru Slusari: „Exact. Noi în linii mari am repetat mai multe revendicări, dar dacă vorbim mai detaliat, există un generic la nemulţumirea noastră. Noi solicităm ca ramura agricolă şi dezvoltarea rurală să fie incluse în priorităţile Guvernului, ceea ce lipseşte deocamdată.

Dacă ne referim la patru blocuri de probleme: prima ţine de politica fiscală, în special noi insistăm şi cerem ca să revenim la cota reală de TVA – 8 %, ceea ce ni s-a promis anul trecut. S-au început nişte procese de modificare a legislaţiei, dar ele nu sunt duse până la capăt. Ministerul Finanţelor din nou încearcă să revenim la varianta 20 % cu restituire.

Al doilea bloc de probleme ţine de subvenţionare. Noi susţinem propunerea Minsiterului Agriculuturii de a majora Fondul de Subvenţionare până la 670 de milioane lei.

Al treilea bloc ţine de situaţia pe piaţa produselor petroliere, unde este o dezordine, importatorii fac ce vor şi toată economia suferă din această cauză însă niciun organ nu reglementează în mod sistematic activitatea petroliştilor.

Al patrulea bloc ţine de situaţia pe pieţele de desfacere a producţiei agricole unde tot mai mult şi mai mult se atestă tendinţa de a monopoliza atât piaţa produselor cerealiere, oleaginoaselor, cât şi piaţa fructelor exportate în Federaţia Rusă. La fiecare bloc de probleme noi am venit cu soluţii foarte concrete, nepopuliste şi realizabile.”

Europa Liberă: Dle Slusari, o precizare în privinţa protestului pe care îl planificaţi pentru data de 23 noiembrie. Îmi amintesc de conferinţa de presă în care aţi prezentat intenţia de a protesta, atunci lăsaţi să se înţeleagă că în cazul în care autorităţile îşi îndreaptă atenţia spre soluţiile pe care le prezentaţi, s-ar putea să renunţaţi la proteste?

Alexandru Slusari: „Categoric, noi nu avem nevoie de proteste! Noi nu suntem forţă politică, noi avem cerinţe economice. Noi avem nevoie de soluţii. Dacă vor fi soluţionate câteva dintre problemele indicate şi la celelalte revendicări vom avea cel puţin plan bine gândit de a le realiza, noi ne dezicem de proteste. Acest lucru a fost menţionat şi în cadrul Consiliului. Nimeni nu îşi pune scopul cu orice preţ să facem proteste.”

Europa Liberă: Declararea domeniului agricultură şi dezvoltare rurală drept prioritate naţională. O temă deja destul de veche, chiar şi sub aspectul ritmului cu care se adoptă decizii. Ce este de făcut în acest sens şi nu se face sau se face prea lent?

Alexandru Slusari: „Nu este un moft să punem această ramură drept prioritară. Există Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova – 2020”, unde sunt enumerate mai multe priorităţi, noi avem Programul de cooperare cu Uniunea Europeană, noi avem Programul de guvernare – în toate aceste documente, cu părere de rău, agricultura are un loc foarte modest.

Prim-ministrul şi preşedintele Parlamentului ne-au promis că în scurt timp acest lucru va fi corectat. Acest lucru e foarte important în contextul modernizării sectorului, dacă noi introducem ramura agricolă şi dezvoltarea rurală în priorităţile Guvernului, noi o să demonstrăm partenerilor noştri de dezvoltare că aceasta este prioritatea. Aici noi avem nevoie de susţinere, de fonduri europene. Acest lucru a fost menţionat şi de Comisarul European pentru agricultură, Dacian Cioloş, în scrisoarea adresată fostului prim-ministru.

Dacă aţi văzut evoluţia situaţiei cu drumurile, din 2009, când reabilitarea drumurilor a fost inclusă în lista de priorităţi, noi am văzut evoluţia sectorului în pofida problemelor, rezervelor şi furturilor. Fondurile cresc, Fondul rutier s-a triplat timp de trei ani, deci acest lucru îl dorim şi pentru sectorul agrar, care nu este competitiv deocamdată şi în contextul integrăirii europene, dacă noi lăsăm lucrurile fără schimbări, sectorul va avea de suferit.”

Europa Liberă: Dle Slusari, ar fi totuşi nefiresc şi incorect să se ceară diferite acţiuni din partea autorităţilor statului benefice pentru agricultură, fără să se insiste şi asupra unor schimbări în bine ce trebuie făcute în interiorul sectorului, al breslei. Ce merge mai încet sau prost în interiorul domeniului, poate vorbind de mentalitate, de disponibilitatea pentru o abordare mai modernă a problematicii agricole?

Alexandru Slusari: „Noi niciodată nu am negat problemele interne, o bună parte dintre agricultori actuali sunt în domeniu din cauza sărăciei, ca să nu plece din ţară. În mod normal, dacă va fi un sprijin suficient din partea statului, din partea Fondurilor europene, sectorul va fi modernizat şi în sector vor rămâne acei care, într-adevăr, pot să facă agricultură. Ceilalţi vor fi muncitori bine plătiţi, deci în acest sens este necesar ca treptat să schimbăm mentalitatea, dar în linii mari, totuşi, agricultorii acum merg înaintea statului, ei sunt promotorii inovaţiilor, ei vin cu tehnologii moderne. Acum mingea este pe terenul statului, categoric, şi noi aşteptăm nişte acţiuni concrete.”

Europa Liberă: În acest an s-a reluat iarăşi un fel de refren mai vechi dar şi interesant: că recolta e proastă, că e foarte bună – oricum e rău pentru agricultor. Care este problema, de fapt?

Alexandru Slusari: „Aici, iarăşi, este problema sărăciei şi lipsei de modernizare a sectorului. Moldova nu poate influenţa preţurile mondiale şi nici pe cele regionale. Noi avem jucători puternici alături, cu subvenţii mai mari, cu resurse mai mari şi în atunci când este supra-producţie la producţia agricolă în regiune, Moldova are de suferit mai mult deoarece noi nu avem atâtea tehnologii moderne pentru a ne spori randamentul, noi nu avem o politică de intervenţie a statului, statul nu procură producţia agricolă, ceea ce se face în Uniunea Europeană. Noi avem monopolism excesiv pe pieţele de desfacere. Deja am făcut referinţă la acest lucru.

Desigur că în aceste condiţii, căderea preţurilor la producţia agricolă se resimte mai puternic decât în celelalte ţări europene, chiar şi în ţările vecine cum ar fi România şi Ucraina. Aceasta este o problemă la care noi trebuie să găsim o soluţie.”

Europa Liberă: Dacă aceste revendicări pe care le prezentaţi Dvs autororităţilor vor fi satisfăcute, lucrurile şi din acest punct de vedere se vor îmbunătăţi?

Alexandru Slusari: „Categoric!”

Urmărim zilnic presa regională pentru a vă prezenta într-o manieră concisă și interactivă ultimele știri și informații din domeniul agricol. 

Georgia

Federația Rusă a devenit în ultimele 5 luni principala piață de desfacere a vinurilor din Georgia. Asta după ce în primăvară Kremlinul a anulat embargoul la produsele vinicole georgiene. Începând din iunie și până în octombrie 2013, georgienii au exportat în Rusia cca. 13.9 milioane de sticle de vin (0.75l), ceea ce constituie 35 la sută din volumul total de vinuri exportate de Georgia. În 2006 rușii au blocat importul de vinuri georgiene pe motiv că producția ar fi fost de o proastă calitate. 

Ucraina

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Prisniazniuk a anunțat că țara sa este dispusă să invite repetat experții Rospotrebnadzor pentru a analiza calitatea dulciurilor produse de Roshen. Prima inspecție a celor de la Rospotrebnadzor nu a pus capăt disputei dintre cele două țări. Ucraina a acuzat Serviciul Federal de răspândirea de informații false cu privire la calitatea dulciurilor ucrainene. La rândul său, cei de la Rospotrebnadzor au declarat că ucrainenenii fabrică dulciuri conform unor standarde deja învechite.

România

Ioan Benea, președintele Federației Naționale a Cartofului din România anunță că la iarnă prețul la cartofi ar putea crește până la 1 euro per kg. Potrivit lui, fermierii din România au decis să nu își vândă cartofii acum și sunt în așteptarea unui preț mai bun. În România, prețul cartofilor la producători s-a dublat (în jur de 6 lei moldovenești) față de anul trecut și este cel mai bun înregistrat în ultimii cinci ani, motivul fiind legat de recoltele mai reduse obținute în țările din Europa Centrala și de Est. Prețul a crescut după ce în țări ca Germania, Austria, Slovacia, Ungaria producția a fost extrem de slabă.

Ucraina și Slovacia plănuiesc să dezvolte primul proiect comun de investiții pentru producția de bioetanol. 

Proiectul va fi realizat la una dintre companiile producătoare de alcool din Ucraina până la sfârșitul acestui an, anunță Agrobroker. 

Despre aceasta a anunțat ministrul agriculturii din Ucraina, Mikola Prisniazniuk, în urma unei discuții pe care a avut-o cu ambasadorul Slovaciei, Pavel Gamzhik.

Acest proiect va ajuta la maximizarea potențialului industriei producător de cereale și de procesare a zahărului din Ucraina, consideră ministrul.

Ucraina consideră binevenită introducerea de noi tehnologii de producție de bioetanol în țară, dar și partea slovacă și-a exprimat interesul în a investi în acest sector în Ucraina.