O persoană a fost ucisă într-un atac cu drone al Rusiei asupra regiunii Odesa, din sudul Ucrainei, a anunţat miercuri dimineaţă guvernatorul local Oleg Kiper, adăugând că infrastructura portuară şi agricolă a fost avariată, transmite AFP, scrie agrobiznes.ro.

Forţele ruse „au atacat cu drone districtul Izmail din regiunea Odesa” timp de „aproape trei ore”, a precizat Kiper pe Telegram.

Portul fluvial Izmail, situat la Dunăre, a devenit una dintre principalele rute de export pentru agricultura ucraineană de când Moscova a pus capăt în iulie acordului privind cerealele, care permitea Ucrainei să îşi exporte liber producţia prin Marea Neagră.

Infrastructuri portuare şi agricole au suferit pagube, a raportat guvernatorul, menţionând în special clădiri administrative.

Porturile şi alte platforme, esenţiale pentru comerţul maritim, sunt situate în regiunile sudice Odesa şi Mikolaiv, unde Rusia şi-a intensificat loviturile de la încheierea acordului.

Luni, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 17 drone ruseşti în districtul Izmail, iar resturile au căzut în Dunăre.

A doua zi, preşedintele României vecine, Klaus Iohannis, a denunţat atacuri „foarte, foarte aproape” de ţara sa, stat membru al NATO.

Pe de altă parte, capitala ucraineană Kiev a fost vizată în cursul nopţii de un atac combinat al Rusiei, cu „rachete de croazieră” şi alte rachete „probabil balistice”, a informat pe Telegram şeful administraţiei militare, Serghei Popko.

Serviciile de urgenţă au raportat pe Telegram utilaje agricole mistuite de flăcări şi incendiu la un spaţiu comercial, care a fost stins. Nu au fost identificaţi morţi sau răniţi, au precizat acestea.

În total, forţele armate ale Kievului au declarat că au reperat 33 de „ţinte aeriene” care au survolat Ucraina în noaptea de marţi spre miercuri: 25 de drone Shahed de fabricaţie iraniană, şapte rachete de croazieră şi o rachetă balistică. Rachetele şi 15 dintre drone au fost distruse, au precizat acestea.

În acest an, conform estimărilor prezentate de către Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, recolta de prune va fi de 85 000 de tone, marcând o revenire la normal după recolta de anul trecut, afectată de secetă.

Din această recoltă, 70 000 de tone urmează a fi exportate. Un început puternic al sezonului este evident, deoarece în lunile iulie-august deja au fost exportate circa 17 mii de tone de prune, comparativ cu circa 10,9 mii tone de prune exportate în perioada similară a anului 2022.

Circa 11,340 tone de prune din recolta anului curent deja au fost exportate pe piețele UE, precum Germania, Austria și Croația, dar și în Marea Britanie, în situația în care în aceiași perioadă a anului 2022 pe piețele UE și Marea Britanie au fost exportate 6,442 tone.

Cele mai exportate soiuri de prune din Moldova sunt Stanley, President și Cacanska Rana, cunoscute pentru aromele și calitățile lor gustative.

Investițiile în calitatea fructelor, respectarea standardelor internaționale, dar și asistența partenerilor de dezvoltare pentru îmbunătățirea tuturor etapelor de producere, post-recoltă și promovare au stimulat exporturile de prune produse în Moldova.

Doar în anul trecut, peste 50% din livrări au fost în țările UE.

Pentru a fi competitivi pe piețele UE, producătorii moldoveni de prune implementează standarde internaționale și își certifică procesele de producere și post-recoltă conform standardelor GlobalG.A.P./GRASP și SMETA.

Totodată, pentru a susține eforturile Republicii Moldova de valorificare a noilor piețe de export, UE a prelungit în luna iulie cu un an măsura de suspendare a taxelor și cotelor de import aplicabile pentru strugurii de masă, mere, cireșe, prune, roșii, usturoi și suc de struguri.

Capacitățile de control și testare fitosanitară a Republicii Moldova vor fi îmbunătățite, cu suportul Guvernului ceh. În acest sens, o misiune de experți cehi se află la Chișinău, în perioada 4-8 septembrie.

Prima ședință a avut loc la minister, pentru a definitiva conceptul proiectului de asistență, care va fi implementat începând cu anul viitor.

Părțile au stabilit că principalele acțiuni ale proiectului se vor focusa pe: dotarea Laboratorului Central Fitosanitar cu echipament de laborator, accesorii și reactivi; instruirea specialiștilor din Laborator cu privire la noi tehnici de diagnostic de laborator si testarea de noi organisme; dezvoltarea unei aplicații digitale privind supravegherea fitosanitară a plantelor și a dăunătorilor plantelor; formarea inspectorilor ANSA în ceea ce privește efectuarea controalelor fitosanitare, cu aplicând noi metodologii și tehnici.

De asemenea, Misiunea este dispusă să supună expertizei actele normative naționale, pentru a formula recomandări de ajustare a legislației noastre la prevederile Uniunii Europene.