Sergiu Borinschi, fermier: Soiurile de grâu Pibrac și SY Rocinante ne-au oferit recolte de peste 9 t/ha, respectând tehnologia

Luminita Crivoi
-
0
Sergiu Borinschi, fermier: Soiurile de grâu Pibrac și SY Rocinante ne-au oferit recolte de peste 9 t/ha, respectând tehnologia

Fermierul Sergiu Borinschi, SRL Alimarix Dani, din raionul Sîngerei, în toamna anului 2021 a decis să testeze performanța soiului de grâu Pibrac în condițiile întreprinderii sale, achiziționând material semincer Syngenta.

În condițiile nefavorabile de anul trecut, a obținut o recoltă de 6,5 tone/ha. A utilizat grâul obținut pentru a semăna circa 100 de hectare în toamna anului 2022. Totodată, a decis să testeze și soiul SY Rocinante, pe care nu l-a cultivat anterior.

„La finele lunii septembrie anul trecut am semănat soiurile de grâu Pibrac și SY Rocinante, tratând semințele cu insecto-fungicidul Austral Plus. Înfrățirea și dezvoltarea culturii au fost foarte bune.

În primăvară, la primul tratament am optat pentru Amistar Prime, apoi al doilea tratament a fost realizat cu fungicidul Elatus Era. Pentru controlul dăunătorilor, am utilizat insecticidul Karate Zeon”, relatează Sergiu Borinschi.

V-ar putea fi util și articolul Rezultate excelente în combaterea bolilor și a dăunătorilor din sol cu insecto-fungicidul Austral® Plus.

Fermierul spune că rezultatele obținute sunt foarte bune, chiar dacă grâul a fost semănat pe câmpuri diferite, după diferiți premergători.

„Pentru soiul Pibrac, cultivat după floarea-soarelui, unul dintre cei mai nefavorabili premergători pentru grâu, am recoltat 7,2 tone/ha, iar după legume, considerate drept unele dintre cele mai bune premergătoare, 9,9 tone/ha. Soiul este unul bun, a făcut față inclusiv polignirii, astfel am putut obține aceste recolte. Cu SY Rocinante la fel am obținut recolte de peste 9 tone/ha pe loturile cu premergători favorabili. Evident, la orice cultură nu trebuie neglijate nici tratamentele și fertilizările, dacă ne dorim rezultate bune”.

În cadrul SRL Alimarix Dani soiurile Pibrac și SY Rocinante devin favoritele acestui sezon.

„Datorită rezultatelor, în această toamnă, vom semăna a câte 100 de hectare de fiecare soi. Totodată, vom opta pentru tratamente cu produsele Syngenta, pentru că recoltele obținute ne confirmă performanța acestora”, a conchis Sergiu Borinschi.

Pentru mai multe detalii, contactează reprezentantul Syngenta din zona ta: syngenta.md/echipa-syngenta-moldova.

Putregaiul cenușiu la tomate, ardei și vinete – combatere

Luminita Crivoi
-
0
Putregaiul cenușiu la tomate, ardei și vinete – combatere

Putregaiul cenușiu este o boală produsă de ciuperca Botrytis cinerea, ce provoacă pagube importante la culturile de legume, în condiții favorabile dezvoltării patogenului.

Printre principalele legume afectate de putregaiul cenușiu se numără tomatele, ardeii, vinetele și castraveții. Dezvoltarea putregaiului cenușiu este favorizată de umiditatea sporită (de peste 90%), o aerisire deficitară, temperaturi scăzute, nebulozitate înaltă.

Având condiții favorabile de dezvoltare, putregaiul cenușiu poate ataca legumele în toate stadiile de dezvoltare, afectând părțile aeriene, inclusiv tulpinile, frunzele, florile, fructele și semințele, atât în etapele de pre-recoltare cât și de post-recoltare.

4-6 ore de apă liberă provenită din rouă, ploaie, irigare prin aspersiune sau condensare în sere sunt suficiente pentru infecție.

Putregaiul cenușiu – simptome

Putregaiul cenușiu la tomate

Primele simptome ale putregaiului cenușiu apar pe frunzele bătrâne, amplasate la baza plantelor. Se formează pete verzui, sau gălbui-verzui, ce necrozează.

Ulterior, la suprafaţa ţesuturilor atacate apare un puf abundent cenuşiu (conidiofori şi conidiile ciupercii). Acest puf reprezintă sursa de infecție pentru celelalte organe ale plantei.

Pe tulpini, atacul de obicei apare la baza plantelor, formându-se zone adâncite, eliptice, zonate concentric. Acestea pot să cuprindă tulpina împrejur, ducând la moartea prematură a plantelor.

Pete similare pot cuprinde diferite niveluri ale tulpinii, lăstari, inflorescențe. Plantele se pot ofili deasupra zonei de atac.

Atât la tomate, cât și alte specii, cel mai păgubitor atac se manifestă pe fructe – putregai umed, moale la locul de inserție a pedunculului, dezvoltându-se sporii ciupercii. Fructele se desprind cu uşurinţă şi cad la suprafaţa solului.

Vezi și Verticilioza la tomate – boala ce provoacă ofilirea plantelor. Sfaturi pentru control.

Putregaiul cenușiu la ardei

Fructele culturii de ardei afectate de putregaiul cenușiu au pete umede, brune, zonate concentric începând cu zona pedunculului (codiței).

Umiditatea atmosferică ridicată stimulează formarea unui puf abundent, cenuşiu, format din fructificaţiile ciupercii. Fructele puternic atacate putrezesc în întregime.

Citește mai multe despre Bolile la ardei și combaterea lor.

Putregaiul cenușiu al fructelor de vinete

La vinete, putregaiul cenușiu se manifestă în perioade de înflorire-fructificare, prin simptome specifice pe flori, peduncul, fructe și tulpini.

Pe tulpini se formează pete brunificate, ce se adâncesc ușor. De obicei, acestea se formează pe tulpină mai întâi la nivelul fructelor amplasate la baza plantei.

Petele se extind pe codița fructelor în formare, dar și pe sepale, flori, acestea se brunifică, se usucă, apoi cad.

Boala se extinde de la baza fructelor spre vârful acestora. Țesuturile se decolorează, devin purpurii-cenușiu. Leziunile active au margine roșcată-purpurie, sunt mai tari și pot pătrunde în pulpa fructelor până la 2-2,5 cm.

Ca și în cazurile anterioare, la umiditate sporită se formează puf abundent de culoare cenușie.

Putregaiul cenușiu la legume – măsuri de prevenire și combatere

Boala în special se dezvoltă în seră și solarii, unde aerisirea și asigurarea unei umidități mai scăzute a aerului sunt mai anevoioase. În câmp, boala se dezvoltă în condiții de ani ploioși, temperaturi mai scăzute.

În spațiu protejat şi câmp, obligatoriu se va respecta rotaţia culturilor, iar la apariţia putregaiului cenușiu în sere şi solarii, temperatura se va ridica la 25-28°C şi se va reduce umiditatea relativă sub 85-90%, se va asigura ventilarea naturală sau forțată.

După încheierea ciclului culturii, toate resturile de plante se îndepărtează și se compostează, iar în cazul înregistrării mai multor boli, se ard.

După înlăturarea resturilor vegetale, se recomandă tratamente ale solului cu zeamă bordeleză de 2%.

Pentru a face plantele mai puțin sensibile, se recomandă tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conţinutul de calciu în plante.

Evitarea plantărilor îndesite și a rănilor pe plante este o altă recomandare de luat în calcul. După operațiuni cum ar fi copilitul, cârnitul sau defolierea sunt recomandate tratamente preventive și înlăturarea resturilor de plante.

Lucrările respective nu se fac la plante umede, tăiați plantele la începutul după-amiezii, permițând astfel rănilor să se usuce rapid.

La scăderea umiditatii relative a aerului de la 90% la 30% se reduce severitatea infecțiilor de putregai cenușiu. Nu este recomandă irigarea culturilor seara sau noaptea.

Fructele infectate se înlătură imediat, utilizându-se pungi pentru a evita răspândirea infecției.

Până la formarea foliajului dens a plantelor sunt recomandate tratamente preventive cu fungicide și macroelemente (calciu și fosfor 2:1). Se recomandă evitarea fertilizărilor excesive, în special cu azot, în aceste condiții planta fiind mai vulnerabilă la îmbolnăvire.

Eficiente în controlul bolii sunt fungicidele pe bază de Bacillus subtilis QST 713 (de ex. Serenade Aso 4,0-8,0 l/ha se aplică la BBCH 13-89), dar și tratamentele cu Aureobasidium pullulans sau Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24 (de exemplu Taegro aplicat la tomate 0,37 kg/ha).

Totodată, în controlul putregaiului este utilizat carbonatul acid de potasiu (de exemplu VitiSan 250-500 g / 1000 m2).

Printre substanțele active mai frecvent utilizate se numără: boscalid (Signum 1,5 l/ha), ciprodinil+fludioxonil (Switch 62,5 WG 0,8-1kg/ha), fenhexamid (Teldor 500 SC, tomate 1,2 l/ha), pirimetanil (Scala 2,0 l/ha, se aplică de la începutul dezvoltării inflorescențelor), azoxistrobin (Promesa 0,75-1,0 l/ha, LS-Azoxy 0,75-1,0 l/ha, Fulial 0,75-1,0 l/ha), fluopiram+trifloxistrobin (Luna Sensation 500 SC 0,6 l/ha).

V-ar putea fi util și articolul despre Putregaiul apical la ardei – cauze și tratament.

Pachet de investiții de peste 1,4 miliarde lei pentru modernizarea Portului Constanța

Elena Balamatiuc
-
0
Pachet de investiții de peste 1,4 miliarde lei pentru modernizarea Portului Constanța

Guvernul a pregătit alocarea a peste 1,44 miliarde lei pentru moderrnizarea și dezvoltarea Portului Constanța, respectiv a infrastructurii rutiere, de apă și canlizare și de distribuție a energiei electrice, în încercarea de a face față solicitărilor de trafic tot mai mare, în contextul războiului din Ucraina, scrie agrobiznes.ro.

Acum, Guvernul a pergătit actele normative prin care să aprobe investiții de 1,44 miliarde lei, cea mai mare parte din fonduri europene, pentru dezvoltarea și modernizarea portului.

Modernizarea infrastructurii rutiere

Un prim obiectiv de investiții face parte din Master planul infrastructurii rutiere și de acces a Portului Constanța și vizează extinderea, modernizarea și reabilitarea drumurilor și pasajelor din Portul Constanța.

Amplasamentul lucrărilor este Incinta Port Constanța, zonele Constanța și Midia. Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 721.300.583 lei. Durata de realizare a investiției este de 36 luni, dintre care durata de realizare a proiectului tehnic 8 luni și durata de execuție 28 luni, de la data emiterii ordinului de începere.

„Căile de acces în port și rețeaua de drumuri interioare au fost proiectate înainte de anul 1989, fiind legate la rețeaua de drumuri din oraș pe care era permisă circulația de autovehicule grele. Deși în acea perioadă traficul derulat prin port era mai mare decât în prezent, ponderea traficului auto din traficul total era mult mai mică decât în prezent, fiind preponderent traficul pe calea ferată. După 1990, structura traficului de mărfuri s-a modificat ca urmare a schimbării nevoilor economice atât naționale, cât și ale statelor riverane Dunării. De exemplu, a scăzut traficul de produse lichide (țiței și produse petroliere) și de minereu, în timp ce traficul de cereale și cel de containere a crescut, transportul acestora se realizează în mare măsură pe cale rutieră, concomitent pe apă”, arată autoritățile.

În aceste condiții, se constată că există decalaj între dezvoltarea infrastructurii rutiere, în defavoarea celei feroviare, în condițiile în care drumurile sunt vechi și pe alocuri insuficiente. În ultimii ani, au fost realizate o serie de reparații care au redus starea de degradare a rețelei rutiere existente dar care nu pot satisface traficul de mărfuri derulat prin port.

Infrastructura de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța

Principalele deficiențe ale sistemului de alimentare cu apă al Portului Constanța – zona Constanța sunt: starea fizică îmbătrânită a rețelelor de alimentare cu apă; starea tehnică precară a rezervoarelor și a stațiilor existente de pompare a apei; inexistența rețelelor de alimentare cu apă în zone mari din domeniul portuar aflate în proces de dezvoltare economică.

Conductele de apă uzată, unele dintre ele, cu precădere cele realizate în perioada 1950-1990, prezintă dese avarii, fapt ce permite deversarea apei uzate în mediul înconjurător. Rețelele de canalizare pluvială, deși sunt separate de rețelele de ape uzate, au aceleași probleme.

Dacă în Portul Vechi cât și în Portul Nou apele meteorice sunt preluate aproape de pe toată suprafața, în zona de sud lungimea rețelei reprezintă numai 17% din total, insuficientă, raportată la întregul areal și la perspectiva de dezvoltare a Portului.

În Portul Vechi încă este în funcțiune o conductă din 1947, iar cea mai nouă datează din 1977. Conductele din Portul Nou sunt de dată mai recentă (1969 – 1997), fiind amortizate în proporție de peste 53%. În Zona Sudică, începută în 1978, primele rețele au fost puse în funcțiune începând cu 1987 și au gradul de amortizare mai scăzut (cca. 40%). Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 165.917.804 lei. Durata de realizare a investiției este de 32 luni, dintre care durata de realizare a proiectului tehnic 8 luni și durata de execuție 24 luni, de la data emiterii ordinului de începere.

Infrastructura de distribuție a energiei electrice

Având în vedere că în zona de nord a Portului Constanța o parte a distribuției energiei electrice se realizează la tensiunea de 6 kV printr-o rețea de distribuție cu un grad avansat de uzură, iar în zona de sud a Portul Constanța distribuția energiei electrice se face în prezent prin rețele electrice subterane de 20 kV, posturile de transformare 6/0,4 kV, respectiv 20/0,4 kV în mare parte învechite și uzate fizic și moral, investițiile vor îmbunătăți parametrii de distribuție a energiei electrice livrată consumatorilor portuari.

În situația existentă rețeaua electrică prezintă următoarele dezavantaje:

  • funcționarea la tensiunea de 6 kV – o tensiune de tehnologie învechită, care aduce pierderi și căderi de tensiune în rețea;
  • posturile de transformare 6/0,4 kV sunt învechite și uzate fizic și moral;
  • unitățile de transformare sunt cu nivel ridicat de pierderi de energie;
  • parte dintre PT-uri sunt prevăzute cu baterii de condensatoare cu reglaj manual pentru compensarea energiei reactive, majoritatea cu durata de viață depășită;
  • cablurile, în majoritatea cazurilor, prezintă un grad de uzură avansat.

Obiectivul investiției este continuarea etapei I de modernizare a sistemului electroenergetic existent, cu etapa a II-a, prin trecerea de la 6 kV la 20 kV a instalațiilor din sistemul de distribuție a energiei electrice din zonele Port Vechi, Port Nou (ce include și zona Fluvio-Maritimă) și Port Sud (Agigea) și identificarea soluțiilor constructive/variante tehnice și tehnologice care să stea la baza realizării următoarei faze de proiectare și execuției lucrărilor. Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 557.673.977 lei.

Durata de realizare a investiției este de 36 luni, dintre care durata de realizare a proiectului tehnic 11 luni și durata de execuție 25 luni, de la data emiterii ordinului de începere. Finanțarea tuturor investițiilor se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport (PT) și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

Ucraina ameninţă că dă în judecată ţările UE dacă nu vor ridica restricțiile legate de cereale

Elena Balamatiuc
-
2
Ucraina ameninţă că dă în judecată ţările UE dacă nu vor ridica restricțiile legate de cereale

Ucraina amenință statele membre ale UE cu acţiuni în justiţie la Organizația Mondială a Comerțului dacă UE nu va ridica în această lună restricțiile cu privire la exporturile sale de cereale şi produse agricole, scrie realitatea.md.

Exporturile de cereale reprezintă în prezent principala marfă de export a Ucrainei. Cerealele sunt în prezent interzise pe piețele din Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi România în baza unui acord încheiat cu Comisia Europeană la începutul acestui an pentru a proteja fermierii locali de afluxul de produse agricole, mai ieftine, venite din Ucraina.

Invadarea Ucrainei de către Rusia și blocarea rutelor tradiționale de export ale ţării prin Marea Neagră a dus la acest aflux care a creat o ruptură între Ucraina și statele din estul UE, printre cei mai puternici susținători militari ai Kievului.

Restricțiile, care au mai fost deja extinse o dată în iunie, urmează să expire pe 15 septembrie. Pe fondul speculațiilor că Ursula von der Leyen va ridica aceste restricţii, Polonia și Ungaria au amenințat că își vor impune propriile interdicții unilaterale de import, încălcând regulile comerciale comune ale blocului.

„Cu deplin respect și recunoștință la adresa Poloniei, în cazul introducerii oricăror interdicții după (15 septembrie), Ucraina va duce cazul Poloniei și UE la Organizația Mondială a Comerțului”, a declarat pentru Politico Taras Kachka, adjunct al ministrului ucrainean al Economiei. Kievul susţine că restricțiile încalcă acordul de liber schimb UE-Ucraina din 2014. Comentariile lui Kachka au venit după un avertisment din partea lui Igor Zhovka, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski.

Dacă Bruxelles-ul nu reușește să acționeze împotriva țărilor care încalcă acordul comercial, Kievul „își rezervă dreptul de a alege mecanismele legale cu privire la modul de răspuns”, a declarat Zhovka săptămâna trecută pentru Interfax-Ucraina.

Ministerul ucrainean de Externe a declarat că Kievul își rezervă dreptul de a iniția proceduri de arbitraj în baza acordului său de asociere cu UE sau de a duce cazul la OMC – Organizația Mondială a Comerțului.

„Nu intenționăm să ripostăm imediat, având în vedere spiritul de prietenie și solidaritate dintre Ucraina și UE”, a explicat Kachka. Dar amenințarea sistematică la adresa intereselor ucrainene „ne obligă să aducem acest caz la OMC”, a adăugat el.

O nouă ediție IarmarEco – Târg destinat producătorilor autohtoni

Elena Balamatiuc
-
0
O nouă ediție IarmarEco – Târg destinat producătorilor autohtoni

Târgul anual – IarmarEco revine și în 2023! Pe 8 octombrie 2023, în parcul central „Grădina Publică Ștefan cel Mare” adunăm tradițional, comunitatea de oameni conștienți, care își doresc cumpărături ecologice, sănătoase și pe gustul fiecărui membru din familie!

La expoziție vor participa producători locali, antreprenori sociali, organizații și inițiative sociale care aduc impact! Te invităm să fii parte a acestui eveniment mare și călduros!

IarmarEco2023. Aici poți:

  • Procura produse naturale și ecologice.
  • Gusta gustoșenii și face cunoștință cu un stil de viață mai sustenabil.
  • Face cunoștință cu dragii noștri producători locali și organizațiile active din toată Moldova.
  • Câștiga eco-premii și împărtăși noutăți de la eveniment pe paginile voastre personale.
  • Să simți spiritul antreprenoriatului social.
  • Să devii parte din comunitatea EcoVisio și IarmarEco.

Pe lângă un bogat sortiment de produse naturale, vizitatorii vor avea parte de degustări, master-class-uri, tombolă, activități pentru copii și ateliere creative, iar pentru a surprinde aceste momente minunate vom avea o zonă foto specială!

Când și unde?

8 octombrie, de la 11:00 până la 18:00

Parcul Central „Grădina Publică Ștefan cel Mare” , Chișinău

Cine sunt invitați la IarmarEco:

Pentru a face cunoștință cu exemple de produse care vor fi la IarmarEco, intrați aici.

Înregistrarea expozanților și vânzătorilor:

IarmarEco – este târgul producătorilor și organizațiilor, care au activitatea responsabilă, ecologică, socială, creează, cresc produse sustenabil și prestează servicii!

Pentru înregistrare în calitate de expozant(-ă), invităm:

  • Antreprenorii Sociali (cu statut și fără) din Moldova și Ucraina;
  • Producătorii locali din Moldova și Ucraina;
  • Organizațiile necomerciale pentru târgul inițiativelor.

Pentru înregistrarea expozanților, producătorilor și asociații obștești accesați acest link.

Acest eveniment este realizat de „HUB-ul Antreprenorilor Sociali”, lansat în cadrul organizației AO EcoVisio cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Uniunea Europeană și Suedia, în parteneriat cu Asociația Businessului European și a Centrului Contact, precum și finanțat parțial de către IM.

Rețelele de transport ale gazelor din Moldova vor fi operate de Vestmoldtransgaz

Elena Balamatiuc
-
0
Rețelele de transport ale gazelor din Moldova vor fi operate de Vestmoldtransgaz

Rețelele de transport ale gazelor din Republica Moldova vor fi operate de către compania Vestmoldtransgaz, deținută de Transgaz România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Acest lucru va fi posibil după ce Vestmoldtransgaz a semnat luni, 4 septembrie, un contract de locațiune a rețelei de transport a gazelor naturale cu deținătorul acesteia, Moldovatransgaz, companie fiică a Moldovagaz.

Pentru a intra în vigoare, contractul urmează a fi avizat de către Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică (ANRE), transmite moldpres.md. 

Vestmoldtransgaz va prelua în locațiune și va opera rețeaua de transport a gazelor naturale pe termen de cinci ani. De asemenea, va prelua prin succesiune contractele actuale de deservire tehnică încheiate de către SRL „Moldovatransgaz”, astfel fiind asigurată continuitatea proceselor operaționale aferente infrastructurii de transport a gazelor naturale.

Semnarea acestui acord a fost posibilă urmare a modificării, anul trecut, a legislației, care permite ANRE să demareze din oficiu procedura de separare a companiilor din domeniul gazelor, și a unor decizii ale Comisiei Situații Excepționale din iunie și septembrie curent.

Astfel, începe etapa finală în procesul de „unbundling” sau separarea activității de furnizare de activitatea de transportare a gazelor naturale.

Separarea companiilor producătoare, de transport, distribuție și furnizare a gazelor, pentru a evita monopolul și a asigura accesul tuturor părților interesate la infrastructură, face parte din Pachetul energetic III, angajament al Republicii Moldova față de Comunitatea Energetică.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a salutat consensul pe semnarea acestui contract fără a fi nevoie ca ANRE să îl impună printr-o decizie administrativă. 

„Ca și în cazul sincronizării pieței energiei electrice cu cea continentală, consumatorii casnici nu vor simți în vreun fel această schimbare pe piața de gaze. Dar, această separare, pe care Republica Moldova a amânat-o din 2012, este un salt enorm în transpunerea legislației europene și liberalizarea, transparentizarea pieței de gaze. Astfel, va fi asigurat acces nediscriminatoriu la rețele pentru toate companiile și pe termen lung vom crește credibilitatea pieței pentru traderi și furnizori europeni, iar competiția, pe viitor, poate genera și prețuri mai bune”, a declarat Victor Parlicov.

SRL „Vestmoldtransgaz” a fost certificată de către ANRE în calitate de operator al sistemului de transport al gazelor naturale care deține gazoductul „Iași-Ungheni-Chișinău”. Acționari ai Vestmoldtransgaz sunt Transgaz din România, cu 75% și BERD cu 25%.

Peste 140 de vinuri de autor au fost descoperite în cadrul primului Festival al Vinului de Autor din Moldova

Elena Balamatiuc
-
0
Peste 140 de vinuri de autor au fost descoperite în cadrul primului Festival al Vinului de Autor din Moldova

Peste 140 de vinuri de autor expresive terroir-ului din regiunile vitivinicole ale Republicii Moldova au fost prezentate de 32 de mici crame în cadrul primei ediții a Festivalului Vinului de Autor, organizat pe 2 septembrie 2023 de Asociația Micilor Producători de Vinuri, în parteneriat cu Oficiul Național al Viei și Vinului, cu suportul USAID prin Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.

Potrivit Președintelui Asociației Micilor Producători de Vinuri, Arcadie Foșnea:

„Primul Festival al Vinului de Autor a fost vizitat de peste 2000 de persoane, s-au utilizat 18 mii de tichete de degustare de vinuri, ce denotă nivelul de explorare și interes pentru cunoașterea diversității vinurilor de autor. Membrii asociației au un portofoliu extins, inclusiv vinuri din soiuri autohtone, soiuri europene, bio, vinuri liniștite și spumante – pentru a răspunde tendințelor pieței și celor mai exigenți consumatori”.  

Vinurile de autor prezentate în cadrul evenimentului sunt produse de mici vinării, care de regulă reprezintă afaceri de familie ce activează în localitățile rurale și implică câteva generații ce muncesc împreună pentru a crea arome și gusturi locale și autentice.

Aceștia dețin între 1 și maximum 20 hectare de podgorii, produc nu mai mult de 100 mii litri de vin și gestionează întreg lanțul de producere.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logosdon, a vizitat primul Festival al Vinului de Autor împreună cu soția sa, și a apreciat vinurile prezentate în cadrul evenimentului.

„Statele Unite ale Americii susține sectorul de vinificație din Republica Moldova de mai bine de 18 ani prin intermediul USAID, și este extraordinar să vezi rezultatele acestui suport în rezultatele micilor vinificatori, dar și mai important este să-i cunoști pe micii producători”, a menționat excelența sa Kent D. Logosdon.

Prezent la deschiderea Festivalului, Vladimir Bolea, Vice-Premierul, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, a încurajat aceste inițiative și apreciat dezvoltarea segmentului vinului de autor:

„Rolul vinăriilor mici este considerabil, atât în dezvoltarea satelor și valorificarea specificului local, în consacrarea vinurilor de autor, cât și în dezvoltarea turismului rural”.

Asociația își propune să consacre Festivalul Vinului de Autor într-o platformă unde vinificatori vor interacționa direct cu consumatorii, vor face schimb de impresii și opinii despre vinurile produse, dezvoltând astfel o cultură a consumului conștiincios de vinuri de calitate, vor dezvolta cultura vinului și va susține producătorul autohton. 

Asociația Micilor Producători de Vinuri este unica asociație reprezentativă pentru micii producători de vinuri, care, în cei peste 13 ani de activitate, a reprezentat și promovat producătorii de vinuri de autor, a cramelor mici din Moldova.

Cu peste 450 de hectare de viță de vie, o producție anuală de peste 1 milion de sticle de vin, exporturi în peste 25 de țări și 16 destinații turistice integrate în Ruta Drumul Vinului Moldovei, asociația continuă să își consolideze rolul dinamic în industria vitinicolă națională.

Perspectivele de export pentru merele recoltate în 2023

Elena Balamatiuc
-
0
Perspectivele de export pentru merele recoltate în 2023

Producătorii de mere din Moldova își ajustează strategiile de vânzări a recoltei din anul 2023. O serie de ateliere privind sezonul de marketing pentru recolta de mere 2023 și tacticile de valorificare a oportunităților de piață au fost organizate în mai multe regiuni ale țării. 

Cu mici întârzieri a început sezonul de recoltare a soiurilor timpurii de mere, urmând recoltarea soiurilor târzii până în luna noiembrie.

Specialiștii Asociației Moldova Fruct prognozează în anul curent o recoltă de mere de circa 548 mii tone, cu 23% mai mult față de 2022, dar cu 4% mai puțin în raport cu media din ultimii 5 ani.

Se estimează că merele de soiul Idared vor constitui 19% din recolta prognozată, Golden – 19%, Gala – 13%, Florina – 7%, Granny Smith – 6%.

Prognoza recoltei de mere este una optimistă în pofida faptului că în anii 2022-2023 au fost defrișate aproximativ 2 mii ha de livezi de măr, în special soiurile de vară și livezile neproductive, în schimb au fost plantate 305 hectare de livezi de măr intensive și super-intensive.

Astfel, în prezent suprafața livezilor de măr în Republica Moldova este de circa 49,2 mii hectare, dintre care 45,8 mii hectare fiind livezi pe rod.  

„Anticipăm anumite probleme cauzate de schimbările climatice caracterizate de temperaturi extrem de înalte pe parcursul zilei și nopții, lipsa de precipitații, înghețuri primăvara devreme, sau grindina pe parcursul verii. Aceste devieri climatice ar putea întârzia recoltarea merelor cu până la 10 zile, dar și vor provoca colorarea neuniformă a fructelor, arsuri ale fructelor în livezile neprotejate cu plasă antigrindină, diametrul mic al fructelor”, spune Iurie Fală, director executiv al Moldova Fruct. 

Tatiana Burcă, consultant marketing în cadrul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, afirmă că după experiența anului trecut, din cauza problemelor logistice, cauzate de război, exportul de mere a trecut printr-un proces profund de reorientare de la piețele tradiționale din Comunitatea Statelor Independente spre noi piețe cum ar fi cele din Vest, Orientul Mijlociu sau Asia. 

„Pentru sezonul de vânzări 2023-2024 recomandăm producătorilor și exportatorilor moldoveni să se orienteze spre piețele Golfului Piersic în lunile august-aprilie, piața Indiei pentru perioada decembrie-mai, piața României, ca și piață locală, pentru perioada ianuarie-mai.

Există posibilități de a câștiga interesul consumatorilor de mere din piețele Țărilor Nordice, dar și Marii Britanii, ținând cont de interesul lor față de țările furnizoare non-UE și de cererile directe, parvenite din partea importatorilor urmare a Brexit, dacă punem accent pe calitate, nivel minim de reziduuri, certificări internaționale care confirmă siguranța produselor”, spune Tatiana Burcă.  

În acest context, producătorii sunt încurajați să-și unească eforturile pentru a putea oferta volume consolidate, de calitate omogenă și uniformă, în baza unui grafic de livrări prestabilit cu cumpărătorii piețelor țintă și să valorifice fiecare oportunitate de a explora piețele noi de desfacere, regulile și structura lor prin participarea activă la expoziții internaționale și misiuni comerciale ale importatorilor în Republica Moldova.

În același timp, ei trebuie să-și dezvolte parteneriate cu companii logistice și furnizori de ambalaj, să exploreze noile căi de livrare și soluții de ambalaj, să-și planifice sezonul de vânzări în prealabil cu partenerii lor, dar și să lucreze împreună cu importatorul la dezvoltarea unei campanii de promovare a brandului „Moldova – un gust deosebit”, care pe termen lung ar duce la creșterea de vânzări și loializarea consumatorilor străini. 

De notat că, războiul început de Rusia împotriva Ucrainei a afectat dramatic exportul de mere din Moldova, care era concentrat spre piața din est.

Urmare a eforturilor exportatorilor și asistenței partenerilor de dezvoltare, în sezonul de vânzări 2022/23 (recolta anului 2022), Republica Moldova a reușit să efectueze exporturi de circa 122 mii tone de mere, reducând cota exporturilor către piața Uniunii Economice Eurasiatice la 80% de la 99% atestat în sezonul 2021/22.

R. Moldova a depășit Ucraina la exportul de rapiță în UE

Elena Balamatiuc
-
0
R. Moldova a depășit Ucraina la exportul de rapiță în UE

Pe plan european, Republica Moldova a devansat Ucraina, livrând 122.340 tone, față de 103.621 tone, Ucraina. Prin urmare, la începutul anului comercial 2023/2024, importăm mai puțin, exportăm mai puțin, la categoria semințe de rapiță, scrie lantulalimentar.ro.

Anul trecut, în același interval, exportul a fost de 102.851 tone.

Importul de semințe de rapiță, în primele două luni ale acestui an, este de 93.588 tone, la jumătate față de anul trecut, când au fost de 206.981 tone, în lunile iulie și august.

România conduce clasamentul și la exportul de șrot de rapiță: 30.915 tone. Anul trecut, în aceeași perioadă, exportul a fost de 50.100 tone.

41.899 tone de rapiță a livrat România pe piețele terțe în primele două luni ale anului comercial iulie 2023/iunie 2024. Aceasta este cea mai mare cantitate vândută de un stat membru.

Importul de șrot de rapiță este nesemnificativ: 48 tone, față de 25 tone, anul trecut.

24.298 tone de șrot de floarea soarelui au plecat spre țările terțe, cea mai mare cantitate livrată de un stat membru, în primele două luni ale anului comercial 2023/2024 și o cantitate care o depășește pe cea de anul trecut, în același interval, 13.651 tone. 

Importul a fost de 1.448 tone, mai mic decât anul trecut, 4.861 tone.

1...266267268...1.990Pagina 267 din 1.990