Numărul vagoanelor cu cereale care se îndreaptă spre porturile din Marea Odesa a crescut cu 576 în ultima săptămână, ajungând la 5591 de unități, notează Agroportal.
Volumul mediu zilnic de descărcare a vagoanelor în porturile din Odesa a crescut la 869 de vagoane. În ultima săptămână, indicatorul a crescut cu 92 de unități pe zi.
Încărcarea cerealelor în rețea pentru transportul către porturile din Marea Odesa atinge 998 de vagoane pe zi. În ultima săptămână, indicatorul a crescut cu 79 de unități.
Două trenuri destinate „Transbalterminal” (portul Chornomorsk) au fost abandonate. Acestea sunt planificate să fie „ridicate”, astăzi, după sosirea navei.
În portul Izmail se îndreaptă în prezent 428 de vagoane. În ultima săptămână, numărul acestora a crescut cu 78 de unități.
Descărcarea vagoanelor cu cereale în portul Izmail este de 48 de unități pe zi. În ultima săptămână, indicatorul a crescut cu patru unități.
Aproximativ 733 de milioane de persoane au înfruntat foametea în 2023, echivalentul a o persoană din unsprezece la nivel global și a una din cinci în Africa, conform celui mai recent raport privind Starea securității alimentare și a nutriției în lume (State of Food Security and Nutrition in the World – SOFI), publicat miercuri de cinci agenții specializate ale Organizației Națiunilor Unite.
Raportul arată că lumea a regresat cu 15 ani, cu niveluri de subnutriție comparabile cu cele din 2008-2009.
În ciuda unor progrese în anumite domenii, cum ar fi întârzierile de creștere și alăptarea la sân exclusivă, un număr alarmant de persoane continuă să se confrunte cu insecuritatea alimentară și malnutriția, nivelurile foametei la nivel mondial situându-se la un nivel constant timp de trei ani consecutivi, între 713 și 757 de milioane de persoane fiind subnutrite în 2023 – cu aproximativ 152 de milioane mai mult decât în 2019, luând în considerare intervalul mediu (733 de milioane).
Tendințele regionale variază semnificativ: procentul populației care se confruntă cu foametea continuă să crească în Africa (20,4 %), rămâne stabil în Asia (8,1 %) – deși reprezintă încă o provocare semnificativă, deoarece regiunea găzduiește mai mult de jumătate din persoanele care se confruntă cu foametea la nivel mondial – și înregistrează progrese în America Latină (6,2 %).
Din 2022 până în 2023, foametea a crescut în Asia de Vest, în Caraibe și în majoritatea subregiunilor africane.
Dacă tendințele actuale se mențin, aproximativ 582 de milioane de persoane vor suferi de subnutriție cronică în 2030, dintre care jumătate în Africa, avertizează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Această proiecție seamănă foarte mult cu nivelurile înregistrate în 2015, când au fost adoptate Obiectivele de dezvoltare durabilă, marcând o stagnare îngrijorătoare a progreselor.
Principalele constatări dincolo de foamete
Raportul evidențiază faptul că accesul la alimente adecvate rămâne dificil pentru miliarde de persoane.
În 2023, aproximativ 2,33 miliarde de persoane din întreaga lume se confruntau cu insecuritate alimentară moderată sau severă, un număr care nu s-a schimbat semnificativ de la creșterea bruscă din 2020, în contextul pandemiei COVID-19.
Dintre acestea, peste 864 de milioane de persoane s-au confruntat cu insecuritate alimentară severă, rămânând uneori fără hrană pentru o zi întreagă sau mai mult.
Acest număr a rămas constant ridicat din 2020 și, în timp ce America Latină înregistrează progrese, provocări mai mari persistă, în special în Africa, unde 58% din populație suferă de insecuritate alimentară moderată sau severă.
Lipsa accesului economic la o alimentație sănătoasă rămâne, de asemenea, o problemă critică, afectând peste o treime din populația globală.
Cu ajutorul noilor date privind prețurile alimentelor și al îmbunătățirilor metodologice, publicația arată că peste 2,8 miliarde de oameni nu își vor putea permite o alimentație sănătoasă în 2022.
Această disparitate este cea mai pronunțată în țările cu venituri mici, unde 71,5 % din populație nu își poate permite o alimentație sănătoasă, comparativ cu 6,3 % în țările cu venituri mari.
În special, numărul a scăzut sub nivelurile pre-pandemice în Asia și în America de Nord și Europa, în timp ce a crescut substanțial în Africa.
Deși s-au înregistrat progrese în ceea ce privește creșterea ratelor de alăptare la sân exclusivă în rândul sugarilor la 48%, atingerea obiectivelor globale în materie de nutriție va fi o provocare.
Prevalența greutății scăzute la naștere a stagnat în jurul valorii de 15%, iar întârzierea de creștere în rândul copiilor sub cinci ani, deși a scăzut la 22,3%, este încă departe de atingerea obiectivelor.
În plus, prevalența emacierii în rândul copiilor nu a înregistrat îmbunătățiri semnificative, în timp ce anemia la femeile cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani a crescut.
În mod similar, noile estimări privind obezitatea la adulți arată o creștere constantă în ultimul deceniu, de la 12,1 % (2012) la 15,8 % (2022).
Proiecțiile indică faptul că, până în 2030, lumea va avea mai mult de 1,2 miliarde de adulți obezi.
Povara dublă a malnutriției – coexistența subnutriției împreună cu excesul de greutate și obezitatea – a crescut, de asemenea, la nivel mondial, la toate grupele de vârstă.
Subponderalitatea a scăzut în ultimele două decenii, în timp ce obezitatea a crescut brusc.
Aceste tendințe subliniază provocările complexe ale malnutriției în toate formele sale și nevoia urgentă de intervenții specifice, deoarece lumea nu este pe direcția de atingere a niciunuia dintre cele șapte obiective globale de nutriție până în 2030, arată cele cinci agenții.
Insecuritatea alimentară și malnutriția se agravează din cauza unei combinații de factori, inclusiv inflația persistentă a prețurilor la alimente, care continuă să erodeze câștigurile economice ale multor persoane din multe țări. Factori majori precum conflictele, schimbările climatice și recesiunile economice devin din ce în ce mai frecvente și mai grave. Aceste probleme, împreună cu factori subiacenți, cum ar fi regimurile alimentare sănătoase inaccesibile, mediile alimentare nesănătoase și inegalitatea persistentă, coincid acum simultan, amplificând efectele lor individuale.
Finanțare pentru a pune capăt foametei
Tema raportului din acest an, „Finanțare pentru a pune capăt foametei, insecurității alimentare și tuturor formelor de malnutriție”, subliniază faptul că realizarea ODD 2 „Foamete zero” necesită o abordare multidimensională, inclusiv transformarea și consolidarea sistemelor agroalimentare, abordarea inegalităților și asigurarea unei alimentații sănătoase accesibile și la prețuri convenabile pentru toți.
Raportul face apel la o finanțare sporită și mai eficace din punct de vedere al costurilor, cu o definiție clară și standardizată a finanțării pentru securitate alimentară și nutriție.
Șefii celor cinci agenții ale ONU, directorul general al FAO, QU Dongyu, președintele IFAD, Alvaro Lario, directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell, directorul executiv al PAM, Cindy McCain, și directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, scriu în prefața raportului:
„Estimarea deficitului de finanțare pentru securitatea alimentară și nutriție și mobilizarea unor modalități inovatoare de finanțare pentru a-l acoperi trebuie să fie printre prioritățile noastre majore.
Politicile, legislația și intervențiile menite să pună capăt foametei și să asigure accesul tuturor oamenilor la alimente sigure, nutritive și suficiente (obiectivul 2.1 al ODD) și să pună capăt tuturor formelor de malnutriție (obiectivul 2.2 al ODD) necesită o mobilizare semnificativă a resurselor.
Acestea nu sunt doar o investiție în viitor, ci și obligația noastră. Ne străduim să garantăm dreptul la hrană și nutriție adecvată al generațiilor actuale și viitoare”.
După cum s-a subliniat în timpul unui eveniment recent din cadrul Forumului politic la nivel înalt de la sediul ONU din New York, raportul evidențiază faptul că deficitul de finanțare iminent necesită soluții inovatoare și echitabile, în special pentru țările care se confruntă cu niveluri ridicate de foamete și malnutriție exacerbate de impactul schimbărilor climatice.
Țările care au cea mai mare nevoie de finanțare sporită se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește accesul.
Dintre cele 119 țări cu venituri mici și medii analizate, aproximativ 63% au acces limitat sau moderat la finanțare.
În plus, majoritatea acestor țări (74%) sunt afectate de unul sau mai mulți factori majori care contribuie la insecuritatea alimentară și malnutriție.
Eforturile coordonate de armonizare a datelor, de creștere a toleranței la risc și de sporire a transparenței sunt vitale pentru reducerea acestui decalaj și pentru consolidarea cadrelor globale privind securitatea alimentară și nutriția.
Declarații
Directorul general al FAO, QU Dongyu:
„Transformarea sistemelor agroalimentare este mai importantă ca oricând, deoarece ne confruntăm cu urgentarea atingerii ODD-urilor în termen de șase ani.
FAO își menține angajamentul de a sprijini țările în eforturile lor de a eradica foametea și de a asigura securitatea alimentară pentru toți.
Vom lucra împreună cu toți partenerii și cu toate demersurile, inclusiv cu Alianța globală G20 împotriva foametei și sărăciei, pentru a accelera schimbările necesare.
Împreună, trebuie să inovăm și să colaborăm pentru a construi sisteme agroalimentare mai eficiente, mai favorabile incluziunii, mai reziliente și mai durabile, care să poată rezista mai bine provocărilor viitoare pentru o lume mai bună.”
Președintele IFAD, Alvaro Lario:
„S-a dovedit că cea mai rapidă cale de ieșire din foamete și sărăcie este reprezentată de investițiile în agricultură în zonele rurale.
Însă peisajul global și financiar a devenit mult mai complex de la adoptarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă în 2015. Pentru a pune capăt foametei și malnutriției trebuie să investim mai mult – și mai inteligent.
Trebuie să aducem bani noi în sistem din sectorul privat și să reluăm apetitul din perioada pandemiei pentru o reformă financiară globală ambițioasă, care să ofere finanțare mai ieftină țărilor care au cea mai mare nevoie de ea”.
Directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell:
„Malnutriția afectează supraviețuirea copiilor, creșterea fizică și dezvoltarea creierului.
În ultimele două decenii, ratele de întârziere de creștere a copiilor la nivel mondial au scăzut cu o treime, adică cu 55 de milioane, ceea ce demonstrează că investițiile în nutriția maternă și infantilă dau rezultate.
Cu toate acestea, la nivel mondial, unul din patru copii sub vârsta de cinci ani suferă de subnutriție, care poate duce la afecțiuni pe termen lung.
Trebuie să intensificăm urgent finanțarea pentru a pune capăt malnutriției infantile. Lumea poate și trebuie să facă acest lucru. Nu este doar un imperativ moral, ci și o investiție solidă în viitor.”
Directorul executiv al PAM, Cindy McCain:
„Un viitor fără foamete este posibil dacă putem mobiliza resursele și voința politică necesare pentru a investi în soluții testate pe termen lung.
Fac apel la liderii G20 să urmeze exemplul Braziliei și să prioritizeze acțiuni globale ambițioase împotriva foametei și sărăciei”, a declarat directorul executiv al PAM, Cindy McCain.
„Avem tehnologiile și cunoștințele necesare pentru a pune capăt insecurității alimentare – dar avem nevoie urgentă de fonduri pentru a investi în ele la scară largă.
PAM este pregătit să își intensifice colaborarea cu guvernele și partenerii pentru a aborda cauzele profunde ale foametei, a consolida sistemele de protecție socială și a sprijini dezvoltarea durabilă, astfel încât fiecare familie să poată trăi în demnitate.”
Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus:
„Progresele pe care le-am făcut în ceea ce privește reducerea întârzierii de creștere și îmbunătățirea alăptării exclusive la sân arată că provocările cu care ne confruntăm nu sunt insurmontabile.
Trebuie să folosim aceste progrese ca motivație pentru a atenua suferința pe care milioane de oameni din întreaga lume o îndură în fiecare zi din cauza foametei, a insecurității alimentare, a alimentațiilor nesănătoase și a malnutriției.
Investiția substanțială necesară în alimente sănătoase, sigure și produse în mod durabil este mult mai mică decât costurile pentru economii și societăți dacă nu facem nimic.”
Note pentru editori: raportul SOFI
Starea securității alimentare și a nutriției în lume este un raport anual elaborat în comun de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Din 1999, raportul monitorizează și analizează progresele înregistrate la nivel mondial în ceea ce privește eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare și îmbunătățirea nutriției.
De asemenea, raportul oferă o analiză aprofundată a principalelor provocări pentru atingerea acestor obiective în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Raportul se adresează unei audiențe largi, inclusiv factorilor de decizie politică, organizațiilor internaționale, instituțiilor academice și publicului general.
Tema din acest an este oportună și relevantă în perioada premergătoare Summitului viitorului și celei de-a patra Conferințe internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare din 2025.
Glosar de termeni
Calitatea alimentației (sau alimentația sănătoasă): Cuprinde patru aspecte-cheie: diversitate (în cadrul fiecărui grup de alimente și între grupurile de alimente), adecvare (suficiența tuturor nutrienților esențiali în raport cu necesitățile), moderație (alimente și nutrienți care sunt legați de efecte negative asupra sănătății) și echilibru (aport de energie și macronutrienți). Alimentele consumate trebuie să fie sigure.
Context alimentar: Contextul fizic, economic, politic și sociocultural în care consumatorii interacționează cu sistemele agroalimentare pentru a lua decizii cu privire la achiziționarea, prepararea și consumul alimentelor.
Foamea: o senzație de disconfort sau de durere cauzată de o alimentație insuficiența energetic. În prezentul raport, termenul de foame este sinonim cu subnutriția cronică și este măsurat prin prevalența subnutriției.
Malnutriție: o stare fiziologică anormală cauzată de un aport inadecvat, dezechilibrat sau excesiv de macronutrienți și/sau micronutrienți și/sau de o boală care determină pierderea în greutate.
Malnutriția include subnutriția (întârzierea de creștere și emacierea la copii), deficiențele de vitamine și minerale (cunoscute și sub denumirea de deficiențe de micronutrienți), precum și supraponderalitatea și obezitatea.
Insecuritatea alimentară moderată: un nivel de gravitate a insecurității alimentare în care persoanele se confruntă cu incertitudini privind capacitatea lor de a obține hrană, fiind nevoite să reducă, în anumite momente pe parcursul anului, calitatea și/sau cantitatea de alimente pe care le consumă din cauza lipsei de bani sau a altor resurse.
Se referă la o lipsă de acces constant la alimente, care diminuează calitatea alimentației și perturbă tiparele normale de alimentație.
Se măsoară cu ajutorul Food Insecurity Experience Scale și contribuie la urmărirea progreselor înregistrate în vederea atingerii țintei 2.1 a ODD (Indicatorul 2.1.2).
Insecuritate alimentară severă: un nivel de gravitate a insecurității alimentare în care, la un moment dat pe parcursul anului, oamenii au rămas fără alimente, le-a fost foame și, în cel mai extrem caz, au rămas fără hrană timp de o zi sau mai mult.
Acesta este măsurat cu ajutorul Food Insecurity Experience Scale și contribuie la urmărirea progreselor înregistrate în vederea atingerii țintei 2.1 a ODD (Indicatorul 2.1.2).
Subnutriție: o stare în care consumul obișnuit de alimente al unei persoane este insuficient pentru a asigura cantitatea de energie alimentară necesară menținerii unei vieți normale, active și sănătoase.
Prevalența subnutriției este utilizată pentru a măsura foamea și progresele înregistrate în vederea atingerii țintei 2.1 a ODD 2 (Indicatorul 2.1.1).
Pentru toamna aceasta, Limagrain, unul dintre liderii globali în domeniul semințelor și soluțiilor pentru agricultură, lansează campania dedicată hibrizilor de rapiță în Republica Moldova.
Având o tradiție solidă în cercetare și inovație, Limagrain propune fermierilor moldoveni o gamă de hibrizi de rapiță care promite să aducă performanțe remarcabile și să răspundă provocărilor specifice ale agriculturii moderne.
Cercetarea rapiței oleaginoase de către Limagrain Europe este bine concepută pentru a furniza varietăți performante, menite să îmbunătățească productivitatea și să asigure o cultură sănătoasă.
toleranța la stresul abiotic (temperaturi scăzute iarna, seceta);
rezistența la boli (TuYV – virusul galben al ridichii, Phoma – putregaiul negru), Cylindrosporium – boala petelor albe, Plasmodiophora – cancerul rădăcinilor de rapiță).
Pe piața Republicii Moldova, Limagrain vine cu patru hibrizi, dintre care trei prevăzuți pentru cultivarea în sistem convențional: LG Ambasador, LG Arhitect, LG Aviron, iar unul de tip Clearfield – LG Constructor.
Aceștia se remarcă prin toleranța lor excelentă la boli, reducând astfel riscul pierderilor de recoltă și necesitatea tratamentelor chimice intensive.
Adaptabilitatea lor la diferite tipuri de sol și condiții climatice îi face să fie o alegere potrivită pentru fermierii din Republica Moldova, indiferent de specificul local al terenurilor lor.
În continuare venim cu o descriere scurtă a fiecărui hibrid de rapiță din portofoliul Limagrain Moldova.
LG Architect
LG Architect este un hibrid semi-timpuriu, prevăzut pentru cultivarea în sistem convențional, care se remarcă prin talia sa înaltă și capacitatea de ramificare puternică.
Acesta prezintă o dezvoltare robustă înainte de iarnă și o toleranță excelentă la condițiile de iernare și la cădere.
Rapița LG Arhitect
De asemenea, LG Architect beneficiază de o rezistență genetică împotriva virusului galben al ridichii (TuYV), iar silicvele nu se scutură la maturitate, asigurând astfel o recoltă mai sigură.
Acest hibrid oferă un conținut ridicat de ulei și combină un randament ridicat cu o siguranță suplimentară, având un potențial de producție foarte ridicat, depășind 4,5 tone pe hectar.
Masa la o mie de boabe este mare, variind între 5,4 și 5,6 grame.
LG Ambassador
LG Ambassador este un hibrid semi-timpuriu, cu o vigoare excelentă la pornirea în vegetație, fără alungirea tulpinii înainte de iarnă.
Acest hibrid se caracterizează prin talia sa înaltă și ramificarea puternică de la baza plantei.
Startul viguros la pornirea în vegetație îl face ideal pentru semănatul întârziat în a doua parte a lunii septembrie.
LG Ambassador prezintă o toleranță bună la iernare și silicvele sale nu se scutură la maturitate.
Hibridul este rezistent genetic la Phoma prin gena Rlm7 și la virusul galben al ridichii (TuYV). Caracterul N-FLEX îi conferă flexibilitate în condiții de rezerve moderate de azot din sol.
Potențialul de producție al acestui hibrid este foarte ridicat, depășind 5 tone pe hectar, cu o masă la o mie de boabe între 5,4 și 5,6 grame.
Densitatea recomandată este de 35-55 b.g/mp.
LG Ambassador a stabilit un record de 6 tone pe hectar, fiind considerat un standard pe piața din Vestul Europei.
LG Aviron
LG Aviron este un hibrid de talie înaltă, cu ramificare puternică de la baza plantei și toleranță bună la cădere.
Acesta are un start viguros la pornirea în vegetație și prezintă o toleranță bună la iernare.
LG Aviron se remarcă prin rezistența excelentă la scuturarea silicvelor și rezistența genetică foarte bună la Phoma, datorită genelor Rlm7 și Rlm3.
Hibridul este rezistent genetic la virusul galben al ridichii (TuYV) și este flexibil la rezervele moderate de azot din sol datorită caracterului NFLEX.
Potențialul de producție al acestui hibrid depășește 5,5 tone pe hectar, cu o masă la o mie de boabe între 5,4 și 5,6 grame.
Densitatea recomandată este de 35-55 b.g/mp. LG Aviron a confirmat potențialul ridicat de producție în multe țări din Europa, demonstrând performanțe excelente indiferent de condițiile de câmp.
LG Constructor CL
LG Constructor CL este un hibrid de talie înaltă, de tip Clearfiled, cu o putere mare de ramificare, lăstarii pornind de la baza tulpinii.
Începutul înfloritului este semi-tardiv, iar hibridul prezintă o rezistență excelentă la scuturarea silicvelor și o toleranță foarte bună la iernare.
Potențialul de producție este ridicat, depășind 5 tone pe hectar, cu o masă la o mie de boabe între 5,4 și 5,6 grame. Densitatea recomandată este de 35-55 b.g/mp.
Toate aceste detalii evidențiază avantajele hibrizilor de rapiță Limagrain, care combină productivitatea ridicată cu o rezistență excelentă la condițiile climatice și bolile specifice, oferind astfel soluții eficiente și durabile pentru fermierii din Republica Moldova.
Noua campanie de semănat a rapiței de toamnă se apropie cu pași siguri, iar noi continuăm să explorăm experiențele, discutând cu fermieri din diferite regiuni ale țării, pentru a prezenta rezultatele celor mai avantajoși hibrizi. De această dată, vorbim despre recoltele obținute de către SRL Dîngenarul la cultivarea hibrizilor Dekalb.
În cadrul întreprinderii, rapița a fost cultivată în sistemul Strip-till, practicat de peste doi ani, după premergătorul grâu de toamnă.
Din toată suprafața cultivată cu rapiță, aproximativ 400 de hectare, 50% a fost dedicată hibrizilor Dekalb.
„În condițiile sezonului 2023-2024 suntem satisfăcuți de rezultatele obținute la cultura de rapiță. Am cultivat mai mulți hibrizi, inclusiv trei de la Dekalb: DK Excited, DK Exception și DK Expectation. În funcție de expoziția parcelei și condițiile de sol, umiditatea pe unele porțiuni, recoltele au variat.
Totuși, la DC Excited am avut porțiuni în care rapița, popular vorbind, nu încăpea în headerul de recoltare, cu recolte de peste 4 tone la hectar. Recolta medie obținută la hibrizii Dekalb a fost de peste 3,5 tone/ha”, ne-a povestit Igor Popov din satul Dângeni, raionul Ocnița.
Cantitatea de precipitații a fost de aproximativ 170 de mm pe parcursul vegetației culturii. Cu toate acestea, Igor Popov spune că a avut o cultură bună.
„ Din toamnă la rapița Dekalb am avut o răsărire uniformă, câmpuri uniforme. Cred, am fi putut obține o recoltă mai bună, însă s-a înregistrat o secetă severă în perioada formării și umplerii silicvelor. Totuși, rapița a ramificat bine, a format silicve, însă acestea erau mai mici, respectiv am obținut boabe cu un MMB mai mic.
„Cel mai mult apreciem faptul că rapița Dekalb este foarte rezistentă la scuturare. Astfel, chiar dacă întârziem cu recoltarea din cauza condițiilor meteo, comparativ cu alți hibrizi, hibrizii Dekalb ne oferă flexibilitate la recoltare, pierderile fiind minime. La alți hibrizi, o diferență de 1-2 zile la recoltare din cauza precipitațiilor, înseamnă pierderi mari”, adaugă Igor Popov.
Din îngrășăminte, la semănat au fost aplicate circa 200 de kg de îngrășăminte de tip NPK, la fertilizarea de iarnă circa 200 de kg de sulfat de amoniu, iar primăvara 150 de kg de îngrășăminte tip KAS-32.
„Pentru controlul dăunătorilor a fost aplicat Decis® Expert 100 EC, ce combate eficient dăunători ca gărgăriţa tulpinilor, țânțarul silicvelor, gândacul lucios, puricii de pământ și afidele. În plus, am aplicat fungicidul sistemic Tilmor®, ce protejează rapița împotriva bolilor ca putregaiul alb, fomoza sau alternarioza”.
Pe lângă hibrizii și produsele de protecție la rapiță, fermierul mai cultivă hibrizii de porumb Dekalb și utilizează produsele de protecție a plantelor Bayer.
A fost constituită o comisie specială parlamentară care va identifica măsurile necesare pentru depășirea crizei în domeniul agricol.
Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 76 de deputați.
Inițiativa creării acestei comisii speciale aparține deputaților din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Radu Mudreac și Corneliu Furculiță, și este motivată de situația din sectorul agricol urmare a condițiilor meteo din primăvara-vara acestui an.
În termen de 90 de zile, comisia specială va prezenta Parlamentului un proiect de act normativ și un pachet de măsuri pentru depășirea crizei din domeniul agricol.
Comisia specială va fi formată din 7 membri și va fi condusă de deputatul Iurie Păsat, care este și agricultor, și a fost desemnat președinte.
Iar secretarul Comisiei a fost numit deputatul Valeriu Muduc. De asemenea, din ea vor mai face parte deputații Alexandr Trubca, Ion Poia, Mariana Cușnir, Radu Mudreac și Corneliu Furculiță,
Potrivit Regulamentului Parlamentului, legislativul poate constitui comisii speciale pentru examinarea proiectelor de acte legislative, elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înființare a comisiei respective.
O nouă lege care va asigura standarde înalte de sănătate animală și de sănătate publică a fost adoptată de deputați în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului.
Proiectul propune armonizarea legislației naționale cu legislația UE în domeniul sanitar-veterinar, angajament asumat de țara noastră prin Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.
Documentul are ca scop asigurarea standardelor înalte de sănătate animală și de sănătate publică, prin stabilirea normelor de prevenire și control al bolilor animalelor transmisibile la animale și la om, realizarea siguranței produselor alimentare, a hranei pentru animale și protecția teritoriului țării față de bolile infecțioase prin organizarea activității sanitare veterinare.
De asemenea, proiectul prevede responsabilitățile în ceea ce privește sănătatea animală, măsurile de control al bolilor, cerințele privind utilizarea medicamentelor de uz veterinar, dar și norme de identificare și înregistrare a animalelor sau a unor produse de origine animală, precum și cele privind certificarea și urmărirea transportării acestora.
Noua lege reglementează și procedura de eliberare a autorizației sanitare veterinare de funcționare, care va fi emisă de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).
Anterior, proiectul de lege privind activitatea sanitară veterinară a fost supus consultărilor publice pe platforma Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, cu participarea reprezentanților ministerului de profil și ai altor instituții din domeniu.
Documentul a fost supus și expertizei de compatibilitate cu legislația europeană.
Astăzi, la sediul Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), se desfășoară două evenimente importante care marchează pași semnificativi în sprijinirea agricultorilor din Moldova.
Lansarea oficială a proiectului „Asigurarea Fermierilor cu Fertilizanți”
În cadrul evenimentului, este lansat oficial proiectul „Asigurarea Fermierilor cu Fertilizanți”, care include distribuirea a aproximativ a 2000 de tone de fertilizanți NKP la preț preferențial.
„Astăzi, avem invitați aproximativ 70 de fermieri eligibili în cadrul proiectului, fermieri care au depus cerere începând cu luna decembrie 2023. În cadrul evenimentului, vor fi înmânate certificatele fermierilor eligibili pentru a procura în rate fertilizanți solizi în cadrul acordului de grant cu partea niponă, finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei”, a menționat pentru Agrobiznes Maxim Popov, Director executiv ADMA.
Proiectul vizează producătorii agricoli care desfășoară activitate agricolă pe teritoriul ţării conform art. 3 din Legea nr. 71/2023 cu privire la subvenţionarea în agricultură şi mediul rural.
Acesta are drept scop susținerea fermierilor mici și mijlocii afectați de scumpirile inputurilor (materialului semincer, fertilizanti, pesticide, etc.) prin oferirea unor soluții financiare accesibile la achiziționarea produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor.
33 de tractoare Kubota M6-131, achiziționate în cadrul proiectului „Modernizarea Tehnicii și Echipamentului Agricol” (MAME) vor fi transmise beneficiarilor la preț competitiv prin contracte de vânzare-cumpărare în rate.
„Urmează să oferim primele șapte tractoare contractate în cadrul proiectului MAME. Ceilalți fermieri pot depune dosarul pentru a achiziționa tractoarele rămase, acestea fiind mai ieftine cu cel puțin 10 mii de euro comparativ cu oferta de pe piața locală. Astfel, vorbim de un suport esențial oferit fermierilor”.
Actualmente, calitatea producţiei de struguri de masă nu este opţiune, ci un imperativ.
Cantitatea şi calitatea recoltei la strugurii de masă se programează în fiecare an şi se face în două etape: I – prin tăierea în uscat, II – răritul inflorescenţelor.
Tăierea în uscat la vița de vie este prima etapă de reglare a încărcăturii de rod calculată, ea se determină în dependenţă de recolta planificată, fertilitatea embrionară şi starea ochilor după iernare în fiecare an şi pentru fiecare soi aparte. Reglarea are loc prin modificarea numărului şi lungimii corzilor de rod.
A doua etapă, adică normarea definitivă a numărului de struguri şi lăstari, ce se face prin răritul strugurilor şi plivitul lăstarilor.
Mai jos este redată influenţa încărcăturii de rod la soiul Moldova asupra cantităţii producţiei şi principalilor indicatori ai calităţii: greutatea medie a strugurilor, greutatea medie a bobiţei, concentraţia substanţelor uscate.
Experienţele au fost efectuate în anul 2021, în gospodăria SRL „Terra-Vitis”, sudul Republicii Moldova, în plantaţia irigată, cultivată după sistemul Gable.
Sarcina de rod a fost stabilită prin modificarea numărului de struguri, în dependenţă de raportul între struguri şi lăstari:
sarcina 1 – 12 struguri la butuc (1 str./3 last.);
sarcina 2 – 18 struguri la butuc (1 str./2 last.);
sarcina 3 – 26 struguri la butuc (1 str./1 last.);
sarcina 2 – 38 struguri la butuc (nerărit);
Diametrul mediu al coardelor: sarcina 1;2;3 7-10 mm, sarcina 4: 5-8 mmSarcina 4 – nerăritStânga: Sarcina 3, dreapta: Sarcina 4
Din datele experimentale reiese că, cu cât se majorează încărcătura sau sarcina de rod, cu atât se micşorează greutatea medie a bobiţei şi concentraţia substanţelor uscate, adică calitatea producţiei.
În acelaşi timp, putem menţiona că sarcina în intervalul 13,9-28,0 t/ha este una la care parametrii principali ai calităţii nu au suferit schimbări esenţiale.
Influenţa încărcăturii de rod asupra indicatorilor de calitate a strugurilor şi a bobiţelor la soiul Moldova. Structura Gable (Y), irigare. SRL „Terra-Vitis”, 2021:
Cel mai important moment atestat este că la sarcina 4 de 37,7 t/ha, strugurii au avut cea mai mică greutate medie a bobiţei, cu 27,9 % mai mică ca la sarcina 1 (imaginea de mai sus), şi, nu au reuşit să se maturizeze pe deplin (următoarele 2 poze), iar după acest criteriu peste 85% de producţie fiind plasată în categoria nestandard.
Sarcina 4, recolta nematurată, data 15 octombrie 2021
Figura 1. Influența încărcăturii de rod (sarcina) asupra acumulării substanțelor uscate la soiul Moldova. SRL Terra-Vitis, Moldova:
Consecinţe negative ale suprasarcinii asupra calităţii producţiei sunt mai evidente la sectoarele neirigate şi sunt atestate la toate soiurile de masă prin:
diminuarea greutăţii medii a strugurilor şi a bobiţelor;
reţinerea coacerii, uneori ofilirea strugurilor în perioada de coacere în pârgă (Arcadia, Superextra);
colorarea neuniformă a strugurilor, îndeosebi a celor cu bobiţe de culoare roză sau neagră (Codreanca, Dunav, Chişmiş lucistâi, Flame Seedless, Crimson Seedless);
slăbirea butucului, ce se manifestă prin diminuarea fertilităţii mugurilor şi nematurarea coardelor – diminuarea rezistenţei faţă de condiţiile neprielnice din perioada de repaus (temperaturi joase din iarnă).
În primul semestru al anului curent, peste 80% din exporturi și 53% din importurile agenților economici din regiunea transnistreană au vizat Uniunea Europeană, informează MOLDPRES.
Potrivit Biroului politici de reintegrare, în această perioadă, s-a înregistrat din nou o creștere a tranzacțiilor de import-export cu statele membre ale UE.
„Suspendarea activității tuturor punctelor de trecere de pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene urmare a războiului din Ucraina au determinat schimbarea lanțurilor logistice și o reorientare semnificativă a activității comerciale din regiune către piețele din Uniunea Europeană (UE).
Aceasta a dus și la întărirea legăturilor comerciale interne cu malul drept al Nistrului, consolidând conexiunea economică și logistică între cele două maluri”, a precizat instituția.
Astfel, exportul agenților economici din regiunea transnistreană către țările din UE a constituit peste 80%, o nouă cifră-record de la semnarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova.
În anul 2023 această cifră a fost de peste 70%.
La fel, în aceeași perioadă, se constată o menținere a relațiilor comerciale de import cu UE, și atinge indicatorul de 53%.
Principalele destinații din UE, alese de agenții economici din regiunea transnistreană, au rămas: România, Polonia, Cehia, Italia, Bulgaria, Germania, Slovacia, Franța, Letonia, Austria etc.
