Conducerea MAIA a avut, astăzi, o discuție cu reprezentanții Asociației profesionale „Forța Fermierilor”.

Principalele puncte abordate se referă la: procesul de colectare a datelor privind pagubele suferite de agricultori, accesul la finanțare, relațiile cu băncile comerciale și alți creditori ș.a.

În cadrul ședinței, agricultorii prezenți au propus declararea unei stări de urgență în sectorul agricol, ca măsură pentru a negocia condiții mai favorabile cu creditorii.

Această propunere va fi analizată, inclusiv în cadrul discuțiilor cu reprezentanții băncilor comerciale și cu alți creditori, pentru a fi evaluat impactul economic.

În ultimii trei ani profitul până la impozitare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din agricultură a scăzut de circa 6 ori, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), transmite mold-street.com.

Astfel, dacă în 2021 IMM-urile din agricultură au înregistrat un profit până la impozitare de circa 5,62 miliarde lei, apoi anul trecut – doar 947,9 milioane lei.

În agricultură profitul scade, în alte sectoare creşte

În consecinţă, cota IMM-urilor din agricultură în totalul de întreprinderi mici şi mijlocii a coborât de la 22,8% la doar 3,33%.

În acelaşi timp, în alte sectoare ale economiei naţionale nu s-a făcut observată o astfel de evoluţie, iar profitul până la impozitare a IMM-urilor a constituit în 2023 circa 28,5 miliarde lei, cu 1,41 miliarde lei mai mult ca în 2022 şi cu aproape 3,8  miliarde mai mult decât în 2021.

De exemplu, profitul până la impozitare a întreprinderilor mici și mijlocii din comerţul cu ridicata și cu amănuntul a crescut de la 7,39 miliarde lei în 2021, la 8,82 miliarde în 2022 şi 9,34 miliarde lei în 2024.

În transport și depozitare profitul până la impozitare a întreprinderilor mici și mijlocii s-a majorat de peste 2,4 ori în ultimii trei ani, arată datele statistice.

Circa 99,2% din întreprinderi sunt IMM

Datele BNS relevă că, la finele anului trecut, IMM-urile au constituit circa 99,2% din numărul total al întreprinderilor raportoare (similar ca în anul 2022), iar numărul mediu al salariaților în IMM a constituit 352.100, deținând 65,3% din total numărul mediu de salariați al întreprinderilor (în comparație cu 65,6% în anul 2022).

Veniturile din vânzări ale IMM au însumat anul trecut 285,9 miliarde lei sau 45% din venituri din vânzări în total pe economie (similar ca în anul 2022).

Analiza indicatorilor IMM indică că în anul 2023: veniturile din vânzări, în medie pe o întreprindere, au constituit 4,5 milioane lei – cu 95.800 lei (sau 2,2%) mai mult față de anul 2022; veniturile din vânzări ale IMM, în medie pe un salariat, au constituit 812.200 lei – cu 20.900 lei (sau 2,6%) mai mult față de anul 2022; numărul de salariați, în medie pe o întreprindere, în anul 2023 și 2022 a constituit 6 persoane.

În anul 2023, partea preponderentă a IMM și-a desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 20.900 întreprinderi sau 33,1% din total.

În agricultură, silvicultură și pescuit au activat circa 5.700 de ÎMM sau 8,9% din total, în industria prelucrătoare – 5.000 de IMM sau 7,9% din total, în activități profesionale, științifice și tehnice au activat 5.800 de IMM sau 9,2% din total.

În primele șase luni ale acestui an exporturile de făină de grâu din Republica Moldova au constituit 14.341 de tone, în creștere cu circa 13% față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape opt peste nivelul de acum doi ani, arată datele vamale publicate de expertul Iurie Rija, transmite moldstreet.com.

Datele pentru primele șase luni confirmă tendința din ultimii doi ani de creștere a exporturilor de făină de grâu.

De exemplu, dacă în 2020, s-a importat cu 29.000 de tone mai multă făină decât s-a exportat, apoi în 2023 importurile au depăşit exporturile cu doar aproximativ 3.500 de tone, iar deja în prima jumătate a anului 2024, Moldova a exportat cu 654 de tone mai mult decât a importat.

Acest lucru sugerează că producătorii de făină își îmbunătățesc calitatea producţiei pentru export și consumul intern.

De notat că preţul mediu de import a făinii de grâu a fost în prima jumătate a anului de 6,08 lei pentru un kilogram, apoi cel de export cu peste 22% mai ieftin – 4,72 lei pentru un kilogram.

Temperaturile ridicate, lipsa de precipitații și rezervele scăzute de umezeală în sol în perioada 1-20 iulie, au contribuit la apariția secetei în cea mai mare parte a Republicii Moldova.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, coeficientul hidrotermic care caracterizează gradul de umezire a teritoriului, în medie pentru țară în perioadă menționată, s-a egalat cu 0,4 ceea ce corespunde unei secete foarte severe, transmite știri.md.

Amintim că temperatura medie a aerului în perioada 1-20 iulie a constituit +25,0..+28,0ºС, fiind cu 5,3-6,3ºС mai ridicată față de normă, ce se atestă prima dată în întreaga perioadă de observații meteorologice.

Pe 16-17 iulie, temperatura maximă a aerului, pe o mare parte a teritoriului țării a urcat până la +39,5..+40,9ºС. Asemenea temperaturi în perioada de vară s-au semnalat doar în anii 2007 și 2012.

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +35ºС și mai ridicată în perioada dată, pe teritoriul țării a constituit 8-13 zile, ce se atestă în medie o dată la 30-40 ani. 

Numărul vagoanelor cu cereale care se îndreaptă spre porturile din Marea Odesa a crescut cu 576 în ultima săptămână, ajungând la 5591 de unități, notează Agroportal.

Volumul mediu zilnic de descărcare a vagoanelor în porturile din Odesa a crescut la 869 de vagoane. În ultima săptămână, indicatorul a crescut cu 92 de unități pe zi.

Încărcarea cerealelor în rețea pentru transportul către porturile din Marea Odesa atinge 998 de vagoane pe zi. În ultima săptămână, indicatorul a crescut cu 79 de unități.

Două trenuri destinate „Transbalterminal” (portul Chornomorsk) au fost abandonate. Acestea sunt planificate să fie „ridicate”, astăzi, după sosirea navei.

În portul Izmail se îndreaptă în prezent 428 de vagoane. În ultima săptămână, numărul acestora a crescut cu 78 de unități.

Descărcarea vagoanelor cu cereale în portul Izmail este de 48 de unități pe zi. În ultima săptămână, indicatorul a crescut cu patru unități.