Actualmente, calitatea producţiei de struguri de masă nu este opţiune, ci un imperativ.
Cantitatea şi calitatea recoltei la strugurii de masă se programează în fiecare an şi se face în două etape: I – prin tăierea în uscat, II – răritul inflorescenţelor.
Tăierea în uscat la vița de vie este prima etapă de reglare a încărcăturii de rod calculată, ea se determină în dependenţă de recolta planificată, fertilitatea embrionară şi starea ochilor după iernare în fiecare an şi pentru fiecare soi aparte. Reglarea are loc prin modificarea numărului şi lungimii corzilor de rod.
A doua etapă, adică normarea definitivă a numărului de struguri şi lăstari, ce se face prin răritul strugurilor şi plivitul lăstarilor.
Mai jos este redată influenţa încărcăturii de rod la soiul Moldova asupra cantităţii producţiei şi principalilor indicatori ai calităţii: greutatea medie a strugurilor, greutatea medie a bobiţei, concentraţia substanţelor uscate.
Experienţele au fost efectuate în anul 2021, în gospodăria SRL „Terra-Vitis”, sudul Republicii Moldova, în plantaţia irigată, cultivată după sistemul Gable.
Sarcina de rod a fost stabilită prin modificarea numărului de struguri, în dependenţă de raportul între struguri şi lăstari:
sarcina 1 – 12 struguri la butuc (1 str./3 last.);
sarcina 2 – 18 struguri la butuc (1 str./2 last.);
sarcina 3 – 26 struguri la butuc (1 str./1 last.);
sarcina 2 – 38 struguri la butuc (nerărit);
Diametrul mediu al coardelor: sarcina 1;2;3 7-10 mm, sarcina 4: 5-8 mmSarcina 4 – nerăritStânga: Sarcina 3, dreapta: Sarcina 4
Din datele experimentale reiese că, cu cât se majorează încărcătura sau sarcina de rod, cu atât se micşorează greutatea medie a bobiţei şi concentraţia substanţelor uscate, adică calitatea producţiei.
În acelaşi timp, putem menţiona că sarcina în intervalul 13,9-28,0 t/ha este una la care parametrii principali ai calităţii nu au suferit schimbări esenţiale.
Influenţa încărcăturii de rod asupra indicatorilor de calitate a strugurilor şi a bobiţelor la soiul Moldova. Structura Gable (Y), irigare. SRL „Terra-Vitis”, 2021:
Cel mai important moment atestat este că la sarcina 4 de 37,7 t/ha, strugurii au avut cea mai mică greutate medie a bobiţei, cu 27,9 % mai mică ca la sarcina 1 (imaginea de mai sus), şi, nu au reuşit să se maturizeze pe deplin (următoarele 2 poze), iar după acest criteriu peste 85% de producţie fiind plasată în categoria nestandard.
Sarcina 4, recolta nematurată, data 15 octombrie 2021
Figura 1. Influența încărcăturii de rod (sarcina) asupra acumulării substanțelor uscate la soiul Moldova. SRL Terra-Vitis, Moldova:
Consecinţe negative ale suprasarcinii asupra calităţii producţiei sunt mai evidente la sectoarele neirigate şi sunt atestate la toate soiurile de masă prin:
diminuarea greutăţii medii a strugurilor şi a bobiţelor;
reţinerea coacerii, uneori ofilirea strugurilor în perioada de coacere în pârgă (Arcadia, Superextra);
colorarea neuniformă a strugurilor, îndeosebi a celor cu bobiţe de culoare roză sau neagră (Codreanca, Dunav, Chişmiş lucistâi, Flame Seedless, Crimson Seedless);
slăbirea butucului, ce se manifestă prin diminuarea fertilităţii mugurilor şi nematurarea coardelor – diminuarea rezistenţei faţă de condiţiile neprielnice din perioada de repaus (temperaturi joase din iarnă).
În primul semestru al anului curent, peste 80% din exporturi și 53% din importurile agenților economici din regiunea transnistreană au vizat Uniunea Europeană, informează MOLDPRES.
Potrivit Biroului politici de reintegrare, în această perioadă, s-a înregistrat din nou o creștere a tranzacțiilor de import-export cu statele membre ale UE.
„Suspendarea activității tuturor punctelor de trecere de pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene urmare a războiului din Ucraina au determinat schimbarea lanțurilor logistice și o reorientare semnificativă a activității comerciale din regiune către piețele din Uniunea Europeană (UE).
Aceasta a dus și la întărirea legăturilor comerciale interne cu malul drept al Nistrului, consolidând conexiunea economică și logistică între cele două maluri”, a precizat instituția.
Astfel, exportul agenților economici din regiunea transnistreană către țările din UE a constituit peste 80%, o nouă cifră-record de la semnarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova.
În anul 2023 această cifră a fost de peste 70%.
La fel, în aceeași perioadă, se constată o menținere a relațiilor comerciale de import cu UE, și atinge indicatorul de 53%.
Principalele destinații din UE, alese de agenții economici din regiunea transnistreană, au rămas: România, Polonia, Cehia, Italia, Bulgaria, Germania, Slovacia, Franța, Letonia, Austria etc.
Cât de periculoși sunt nitriții și nitrați din fructe și legume și cum aceștia influențează sănătatea omului, dar și răspunsuri la alte întrebări pe care ni le-ați transmis pe parcursul ultimii săptămâni despre aceștia le găsiți în acest articol.
Cum se acumulează nitraţi în legume, în producţia pomicolă?
Nitraţii se acumulează în producţia agricolă cultivată pe solurile unde cantitatea lor e sporită. Sursele poluării solurilor sunt îngrăşămintele minerale, precum şi cele organice bogate în N, care intră în componenţa nitraţilor.
Cantitatea de nitraţi în producţie depinde nu numai de dozele îngrăşămintelor azotate, dar şi de termenul încorporării lor, de perioada semănatului, de durata zilei, de condiţiile iluminării. De exemplu, pe sectoarele aflate la umbră şi în cazul semănăturilor dese, conţinutul de nitraţi este mai mare. Nitraţii pot pătrunde în apele subterane la o mare adâncime.
De ce mai depinde conţinutul de nitraţi din soluri, apa freatică şi legume, în afară de aplicarea supradozelor de îngrăşăminte cu azot?
Cercetările au arătat dependenţa strânsă dintre conţinutul de nitraţi din soluri, apa freatică, legumele şi fructele cultivate pe diferite soluri – totul depinde de nivelul de aplicare şi de durata de supradozare a îngrăşămintelor cu azot, de textura solului, de natura plantelor şi de condiţiile meteorologice (nebulozitate, temperatură, umiditate).
Nitraţii sunt periculoşi pentru sănătatea omului?
Prezintă pericol nu nitraţii ca atare (NO3), ci nitriţii (NO2) care derivă din ei, precum şi sărurile acidului azotic. Această reacţie de transformare are loc în tubul digestiv al omului şi al animalelor, precum şi în cazul păstrării îndelungate a produselor de origine vegetală.
În afară de nitriţi, o influenţă nocivă asupra organismului exercită aminele secundare şi nitroaminele.
Toate aceste combinaţii, aflându-se în cantităţi mai mari decât dozele admise în apa potabilă sau în produsele proaspete (mai ales, în culturile legumicole), provoacă distrugerea hemoglobinei în sânge, formându-se, totodată, metahemoglobina.
Ultima e deosebit de periculoasă pentru copii (boala „albastră” a copiilor sau cianoza) şi pentru animalele tinere. Nitrozaminele şi nitrozamidele exercită o acţiune cancerigenă, mutagenică şi toxică asupra embrionului.
Doza maximă de nitraţi inofensivă pentru om este de 5 ml la 1 kg din masa corpului.
Ce culturi conţin o cantitate mai mare de nitraţi?
Principalele surse de nitraţi pentru om sunt: salata, sfecla, varza, pătrunjelul, mărarul, morcovul, ridichea, ceapa verde, reventul şi fructele. Nitraţii pot nimeri în organism şi cu apa potabilă, în cantităţi mai mici cu laptele, carnea şi brânza.
În care părţi ale plantelor se acumulează o cantitate mai mare de nitraţi?
Nitraţii se acumulează în plante neuniform, cantitatea lor fiind schimbătoare: în frunze procentul lor e mai redus, iar în tulpină – mai mari. Cantitatea maximă de nitraţi se acumulează în acele părţi ale plantelor care sunt mai aproape de rădăcină.
Frunzele mărarului, ale pătrunjelului conţin cu 50 – 60% de nitraţi mai puţin decât tulpinile acestor plante, frunzele verzii roşii – cu 70% mai puţin decât cotorul.
Stratul de la suprafaţa morcovului conţine cu 80% mai puţini nitraţi decât partea din mijloc, iar la castraveţi şi ridiche, dimpotrivă, cantitatea de nitraţi e cu 70% mai mare în codiţă decât la mijloc.
Nu se recomandă de consumat miezul verde de lângă coaja pepenilor verzi (harbujilor) şi a celor galbeni (zămoşilor). Castraveţii urmează a fi curăţiţi de coajă, iar partea de la coadă trebuie aruncată.
După ce semne exterioare se poate determina dacă plantele au absorbit mari cantităţi de nitraţi?
Absorbţia din sol a unor cantităţi mari de azot se poate exterioriza pe plante sub mai multe feluri, de la dezvoltarea luxuriantă a organelor vegetative (frunze mari cu limb îngroşat, tulpini puternice) de culoare verde intens, în cazul unor conţinuturi încă bine tolerate de plante, până la apariţia stagnării creşterii, a scurt-nodării, a clorozării şi a arsurilor pe marginea frunzelor, în cazul unor conţinuturi toxice.
În cazul salatei, legumă cu o absorbţie intensă a nitraţilor, excesul acestor compuşi se exteriorizează prin frunze de culoare verde intens, îngroşate şi gofrate.
Creşterea în continuare a conţinutului de nitraţi conduce la clorozarea frunzelor şi apariţia arsurilor.
Consumatorul poate cunoaşte după aceste semne o salată cu o încărcare nitrică apreciabilă, dar nu o poate recunoaşte pe una cu o încărcare moderată.
Cum şi cu ce se poate corect de determina conţinutul de nitraţi în producţia agricolă?
Determinarea corectă se realizează pe cale analitică, semicantitativ, cu ajutorul unei hârtii indicatoare care se colorează la contactul cu sucul celular.
În funcţie de intensitatea coloraţiei, comparată cu o scală de etaloane, se apreciază concentraţia de NO3-. Cantitativ, NO3- se determină cu ajutorul unui potenţiometru cuplat cu un electrod ion selectiv pentru NO3- .
Ambele metode pot fi practicate în condiţii de teren şi chiar de piaţă.
Pentru a preveni pătrunderea acestor substanţe dăunătoare în organism, se recomanda să se utilizeze diferiţi indicatori, de exemplu: „Indam”, „Nitram” și alții. Aceşti indicatori determină (ce-i drept, cu aproximaţie) concentraţia nitraţilor în produsele alimentare.
Puteţi da câteva recomandări în vederea micşorării cantităţii de nitraţi în producţia agricolă?
La cultivarea legumelor pe loturile de pe lângă casă se recomandă nutriţia suplimentară a plantelor cu îngrăşăminte ce nu conţin nitraţi, ciamide sau îngrăşăminte aminoazotate.
De notat că, ultima nutriţie suplimentară cu îngrăşăminte azotate se face cu 1 – 1,5 luni până la strângerea roadei. Cu cât e mai mare termenul de la ultima fertilizare până la recoltare, cu atât mai puţini nitraţi vor fi în produse.
În plus, trebuie de ţinut minte şi faptul că, udatul regulat al plantelor contribuie la reducerea acumulărilor de nitraţi, datorită răspândirii uniforme a alimentării cu azot.
Pe măsura coacerii fructelor, nivelul nitraţilor în ele se reduce, dar fructele răscoapte şi rădăcinoase conţin cantităţi excesive de nitraţi. Legumele cultivate în sere pot conţine cantităţi considerabile de nitraţi.
În timpul prelucrării legumelor şi fructelor nitraţii „migrează” în sucuri?
În procesul fierberii circa 50% de nitraţi se pierd şi se distrug. Totuşi, sucurile din legume şi fructe pot să conţină o cantitate oarecare de nitraţi.
Diluarea sucurilor concentrate cu apă fiartă şi consumul lor în cantităţi raţionale exclude acumularea nitraţilor în organism. La depozitarea legumelor şi fructelor trebuie respectate cu stricteţe condiţiile de păstrare.
E posibil de redus cantitatea de nitraţi la pregătirea culinară a producţiei?
Cantitatea de nitraţi poate fi redusă, curăţind acele părţi ale plantelor, unde conţinutul acestor substanţe este maxim.
În fructele şi legumele decojite conţinutul de nitraţi se reduce cu 15 -20%. În cartofii, morcovii, sfecla, varza ţinute în apă timp de o oră, conţinutul de nitraţi scade cu 25 – 30%.
În cazul fierberii, timp de 30 – 40 min, din cartofi se elimină până la 80% de nitraţi, din morcov, varză – 70%, din sfeclă – 40%. Apa în care au fiert legumele trebuie aruncată neapărat.
În legumele puse la murat şi în cele marinate conţinutul de nitraţi se reduce până la 50%, dar în primele zile ale murării, când are loc un proces intens de sinteză a nitraţilor şi nitriţilor, nu se recomandă a consuma aceste legume.
Care este limita maximă admisibilă (LMA) a dozei zilnice de ioni de NO3- pentru o persoană după datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.)?
După normele F.A.O./O.M.S.(Ahlheim,1989), limita maximă admisibilă (LMA) a dozei zilnice de ioni de NO3- pentru o persoană este de 220 mg şi, făcând transformările corespunzătoare, se ajunge la cantitatea de 49,7 mg N-NO3/persoană/zi, reprezentând LMA/persoană/zi pentru N-NO3.
Analizând situaţia conţinutului de nitraţi, şi respectiv a N-NO3 în legumele, fructele şi apa din gospodăriile care produc sau comercializează aceste produse, se poate de constatat dacă situaţia este îngrijătoare sau nu.
Cine este responsabil pentru sănătatea noastră dacă avem cazuri de otrăviri cu nitraţi?
În condiţiile vieţii actuale, responsabilitatea pentru sănătatea noastră nu revine exclusiv producătorilor sau a medicilor, ci, în primul rând, fiecăruia dintre noi.
Or, avem datoria de a promova zi de zi un mediu şi un climat nepoluat, care să ne asigure un trai sănătos şi un echilibru fizic şi psihic.
Este un drept al fiecărui om de a cunoaşte căile şi modalităţile de prevenire a îmbolnăvirilor şi de edificare a unei sănătăţi durabile. De asemenea, este o datorie morală a celor care deţin astfel de date de a le face cunoscute celor interesaţi.
Andrei GUMOVSCHI, doctor în agricultură, conferenţiar universitar.
Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR) finanțat de USAID și Euroalun invită toți fermierii să participe la un seminar dedicat tehnicilor moderne de aplicare a produselor fitosanitare.
Evenimentul va avea loc joi, 25 iulie 2024, începând cu ora 9:30, la Purcari Retreat din satul Purcari, raionul Ștefan Vodă.
Data: Joi, 25 iulie 2024, ora 9:30
Gazda evenimentului: Compania Lucventas SRL, s. Carahasani, r. Ștefan Vodă, reprezentată de șeful sectorului agricol, Cristian Railean
Locația: Purcari Retreat, s. Purcari, r. Ștefan Vodă
Pe parcursul evenimentului, participanții vor avea ocazia să participe la diverse sesiuni educative, demonstrații practice și discuții interactive despre:
Importanța utilizării corecte a produselor fitosanitare
Tehnologii moderne de stropire și beneficiile acestora
Metode eficiente de protecție a plantațiilor multianuale
Studii de caz și bune practici prezentate de experți din domeniu.
Beneficii pentru participanți
Acces la informații de ultimă oră privind tehnicile moderne de stropire
Oportunitatea de a interacționa cu experți și alți producători din domeniu
Demonstrații practice și exemple concrete de aplicare a noilor tehnologii.
Înregistrare
Participarea la seminar este gratuită, însă înregistrarea este obligatorie. Cei interesați se pot înregistra online accesând acest link sau pot suna la numărul de telefon 068 528 879 – Andrei Lozan, specialist în producere sustenabilă la PCRR/USAID.
Guvernul a aprobat Programul de sprijin al micilor producători. Acesta prevede că micii producători – întreprinderi cu o cifră de afaceri anuală de până la 5 milioane de lei și cu până la 9 angajați – vor primi finanțare nerambursabilă de cel mult 70% din valoarea proiectului investițional, dar nu mai mult de 500 de mii de lei.
Contribuția beneficiarului va constitui minim 30% din suma proiectului.
Cei care nu dispun de suficiente mijloace pentru cofinanțarea proiectului vor putea apela la surse creditare. În acest caz, producătorii pot beneficia de o garanție financiară emisă de Fondul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Din contul granturilor, antreprenorii vor putea cumpăra utilaje și echipamente, materii prime și materiale de construcții necesare pentru dotarea și amenajarea spațiului de producere, francize, soluții de digitalizare și servicii de dezvoltare a afacerii.
Pe lângă componenta de finanțare, programul mai prevede activități de informare, promovare, monitorizare și evaluare.
La program pot participa micii producători ce activează de cel puțin 12 luni. De asemenea, sunt eligibile persoanele fizice care abia planifică înființarea unei afaceri, dacă pot demonstra activitatea pentru ultimul an și se înregistrează ca entitate antreprenorială în termen de o lună de la data aprobării proiectelor.
Programul va fi lansat în trimestrul III al anului curent și va fi implementat timp de 36 de luni, bugetul estimativ fiind de 20 de milioane de lei anual.
Instituția responsabilă de realizarea programului este Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, care urmează să elaboreze manualul operațional pentru implementare, precum și un ghid pentru întreprinzători.
Producătorii de fructe din Moldova au înregistrat progrese importante în ultimii ani, înregistrând o creștere a calității producției de fructe, investiții în post-recoltă și obținerea certificărilor necesare pentru accesarea noilor piețe de desfacere.
Acest lucru a permis țării să-și consolideze poziția în topul exportatorilor mondiali pentru mai multe specii de fructe, după volum. La capitolul prețuri, Moldova încă cedează din poziții, din cauza prețurilor mai mici cu care ajunge să fie vândute fructele pe piața internațională.
În continuare, relatăm mai multe detalii obținute în urma analizării informațiilor tridge.com privind exporturile de fructe la care Moldova a reușit să înregistreze creșteri importante, după valoarea exporturilor:
Moldova – al cincilea furnizor de prune la nivel mondial
Potrivit datelor platformei, Moldova este al cincilea exportator mondial de prune în baza rezultatelor din 2023, asigurând 6,28% din valoarea totală a exporturilor.
În topul exportatorilor mondiali de prune fiind incluși Chile – 44,46 % din totalul exporturilor, Africa de Sud – 14,06%, Statele Unite – 8,84%, Țările de Jos – 7,64%.
După cantitatea exportată, Republica Moldova a atins în 2023 un nivel record în exportul de prune proaspete, stabilindu-se ca al treilea exportator la nivel mondial și lider incontestabil în Europa.
Germania, Marea Britanie și Statele Unite sunt principalii importatori de prune la nivel mondial.
Al șaptelea exportator de nuci în coajă, după valoare
Moldova este inclusă în top 10 exportatori mondială de nuci în coajă, după valoare, asigurând 2.16% din total.
Cel mai mare exportator mondial de nuci în coajă este SUA – cu 37,86 % din total, urmat de Mexic – 30.35%, Chile – 11.35%, Germania – 7.24%, Ucraina – 4.19%, Țările de Jos – 2.47%.
În acest sezon, Republica Moldova a exportat o cantitate de 2937 de tone de nuci în coajă, afirmându-se tot mai mult tendința de export a nucilor în coajă.
Principalul importator de nuci din Moldova este Turcia, care în 2023 a înregistrat o creștere a importurilor cu 21% (comparativ cu 2022), și anume 1264 de tone.
1,95% din valoarea exporturilor de caise din lume, asigurat de Moldova
Principalul exportator mondial de caise e Turcia ce asigură 39,11% din valoarea exporturilor, urmat de Grecia cu 22,11%, SUA – 7,31%, Serbia – 5,31% și Africa de Sud – 4,06%.
Principalul importator mondial de caise e Germania.
În acest sezon, datorită unor temperaturi mai înalte decât de obicei, perioada de recoltare a fructelor a început mai devreme. Astfel, în luna iunie 2024, deja a fost exportată o cantitate record de caise.
Potrivit datelor oficiale, caisele moldovenești au ajuns în 16 țări, cantitatea totală exportată fiind de 3848 de tone. Comparativ, în luna iunie 2023 au fost exportate puțin peste 820 de tone.
Potrivit datelor Tridge, 1,65% din valoarea exporturilor de mere la nivel mondial în 2023 a fost asigurat de Moldova.
În sezonul 2023-2024, Moldova a livrat pe piața externă 133 mii tone de mere în peste de 30 de țări ale lumii, comparativ cu 124 mii tone exportate în sezonul 2022/2023.
Exporturile către UE aproape s-au dublat: de la 12 mii tone în ‘22/23 la 22 mii tone în ‘23/24, destinația principală fiind România, cu o cotă de 90% din exportul total către UE.
Totuși, Moldova se numără printre exportatorii mondiali cu cele mai mici prețuri la mere. Cele mai ieftine mere au fost exportate de Polonia (432 $ pe tonă), Turcia (438 $ pe tonă), Belgia (461 $ pe tonă), Moldova (481 $ pe tonă) și Serbia (721 $ pe tonă), potrivit datelor worldstopexports.com din 2022.
Cele mai scumpe mere exportate au fost vândute de Japonia (3 813 $ pe tonă), Noua Zeelandă (1 499 $ pe tonă), Statele Unite ale Americii (1 269 $ pe tonă), China continentală (1 264 $) și Franța (1 178 $ pe tonă).
În cadrul vizitei în Spania, vicepremierul Vladimir Bolea s-a întâlnit cu reprezentantul Guvernului în Andaluzia, Pedro Fernández Peñalver, și cu președintele Societății de Stat pentru Infrastructuri Agrare (SEIASA), Francisco Rodríguez Mulero.
Oficialii spanioli au evidențiat eforturile depuse în ultimii ani pentru construirea și modernizarea sistemelor de irigare, având în vedere creșterea temperaturilor în regiune.
În acest context, s-a discutat despre o colaborare între Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare din Moldova și SEIASA, cu scopul de a transfera bune practici și tehnologii moderne în țara noastră.
SEIASA implementează politicile Ministerului Agriculturii, Pescuitului și Alimentației din Spania, promovând și contractând investiții în lucrări de modernizare și reabilitare a sistemelor de irigații, oferind totodată asistență tehnică în planificarea irigațiilor și managementul resurselor de apă.
În cadrul vizitei, vicepremierul a vizitat Complexul de Irigații El Viar, parte a unei inițiative mai ample de dezvoltare agricolă demarată în anii ’50, destinată să transforme această zonă într-o regiune agricolă productivă.
Complexul include un parc fotovoltaic, construit cu suportul Guvernului Spaniei, care contribuie semnificativ la reducerea costurilor energetice, precum și un bazin de acumulare a apei, utilizat pentru irigarea a 12.000 de hectare.
Ministrul a subliniat importanța modernizării sectorului de irigare pentru Republica Moldova, având în vedere provocările climatice actuale și necesitatea optimizării utilizării resurselor de apă.
De asemenea, a accentuat importanța ca Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare din Moldova să adopte practicile SEIASA, beneficiind astfel de experiența vastă a acestei instituții în domeniul irigațiilor.
Societatea civilă și producătorii agricoli solicită Parlamentului și Guvernului reglementarea cultivării cânepii industriale, pentru a permite producătorilor agricoli din Moldova cultivarea cânepei industriale.
Într-o conferință de presă la IPN, Natalia Papuc, reprezentanta AO MOVCA, a declarat că în prezent, cadrul normativ din Moldova nu face deosebire dintre subspeciile de canabis, incluzând și tipurile care au un conținut mic de THC în lista plantelor interzise.
Cultivarea cânepei industriale este permisă doar cu autorizarea strictă a Comitetului permanent de control asupra drogurilor, ceea ce fac procesul complicat și descurajant pentru agricultori.
În context, societatea civilă consideră că modificările legislative ar trebui să conțină o definiție clară a cânepei industriale, să fie simplificată procedura de autorizare prin transferarea responsabilității către ANSA și MAIA, să fie inclusă permisiunea de cultiva doar cânepă industrială, inclusă în catalogul european al culturilor agricole, dar și să fie simplificate procedurile de autorizare pentru cultivarea cânepei industriale.
De asemenea, societatea civilă solicită sprijin guvernamental pentru dezvoltarea industriei prelucrătoare, comercializarea produselor din cânepă industrială și educarea fermierilor.
Victor Melnic, președinte AROMEDA, este de părere că prin modificarea legislației și permiterea cultivării cânepei, vor avea de câștigat toți, inclusiv economia, ecologia, vor spori veniturile producătorilor agricoli, se vor crea locuri de muncă.
Potrivit lui, există necesitatea introducerii cânepei industriale în lista culturilor agricole și circuitul agricol al Republicii Moldova, întrucât cânepa industrială nu este un drog, ci o cultură de viitor de neprețuit.
Victor Melnic a mai spus că cânepa este întâlnită atât în flora spontană a Republicii Moldova, cât și în flora spontană globală, sub mai multe specii, cum ar fi: cannabis sativa, cannabis indica, cannabis ruderalis și mai multe subspecii ale acestor trei subspecii.
Toate se deosebesc între ele prind diverse caracteristici chimici sau morfologici.
Cânepa industrială, față de cea medicinală, se deosebesc după forma tufei, creștere și conținutul chimic.
Canabis sativa care se găsește în flora spontană sunt cu un conținut mic de THC, substanță ce nu o determină ca o planta euforică, ci ca o cultură industrială.
El a adăugat că canabis sativa cultivată în Moldova ar fi cea mai calitativă datorită condițiilor meteo.
Calitatea semințelor sunt la cel mai înalt nivel, cu conținut înalt de ulei și proteină. Semințele de cânepă pot fi folosite în panificație, sau în domeniul farmaceutic.
Partea vegetală poate fi folosită chiar și în consumul copiilor pentru un sistem nervos sănătos. Pleava din cânepă este un îngrășământ natural.
În primele șase luni ale anului 2024, exporturile de vinuri moldovenești au crescut semnificativ. În total, 71,3 milioane de litri de vin au ajuns pe piețele internaționale.
Este o creștere de 17% față de aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea exporturilor a atins 110,3 milioane USD, o creștere de 21%.
Amintim că, potrivit datelor statistice, exporturile de vin produs în Republica Moldova au crescut în anul 2023 cu 18% în volum și 24% în valoare, comparativ cu anul 2022/
Acest lucru indică o cerere internațională mai puternică și o recunoaștere a calității vinurilor. Europa rămâne cea mai mare piață pentru vinurile moldovenești, fiind înregistrată o creștere valorică de 36%.
Republica Moldova se află printre primele 20 de țări producătoare de vinuri. Industria vitivinicolă reprezintă una dintre ramurile-cheie ale economiei. Vinurile moldovenești sunt importate de peste 70 de țări din diferite colțuri ale lumii.
