Putin ameninţă cu suspendarea acordului privind exporturile de cereale prin Marea Neagră

Elena Balamatiuc
-
0
Putin ameninţă cu suspendarea acordului privind exporturile de cereale prin Marea Neagră

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a ameninţat joi că va suspenda participarea ţării sale la acordul privind exporturile de cereale prin Marea Neagră dacă partea rusă a înţelegerii nu va fi respectată, transmite EFE, scrie agrobiznes.ro.

„Ne putem suspenda participarea la acest acord. Şi dacă ne spun că tot ceea ce ni s-a promis se realizează, să o facă ei mai întâi şi apoi vom participa din nou la acest acord”, a declarat Putin în declaraţii pentru televiziunea publică rusă.

Liderul de la Kremlin a insistat că, pentru ca Moscova să prelungească pactul, trebuie să fie puse în aplicare promisiunile care i-au fost făcute privind exportul de alimente şi îngrăşăminte.

„Îl vom prelungi de îndată ce promisiunile care ne-au fost făcute vor fi îndeplinite”, a spus Putin.

Totuşi, el a adăugat că „mai sunt câteva zile” până pe 17 iulie, când expiră acordul, de aceea Rusia se va gândi „cum să procedeze”.

„Ne vom gândi. Încă mai sunt câteva zile. Ne vom gândi ce să facem”, a subliniat el.

În ceea ce priveşte scrisoarea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, trimisă săptămâna aceasta şefului de la Kremlin cu propunerea de a menţine în viaţă acordul, Putin a spus că nu a văzut-o încă.

„Nu am văzut această nouă scrisoare”, a spus el, adăugând că Rusia este totuşi în contact cu ONU cu privire la situaţia din jurul acordului privind cerealele.

Guterres i-a oferit anterior liderului rus un acord pentru facilitarea tranzacţiilor financiare ruseşti în schimbul prelungirii Iniţiativei Mării Negre.

Iniţiativa Mării Negre constă în două părţi: una pentru a facilita ieşirea cerealelor ucrainene şi cealaltă pentru a face acelaşi lucru pentru cerealele ruseşti, în special pentru îngrăşăminte, dar Rusia s-a plâns de la început că cea de-a doua parte nu este îndeplinită.

Propunerea este de a „ridica obstacolele care afectează tranzacţiile financiare (ruseşti) prin intermediul Băncii Agricole Ruse”, fapt „exprimat cu mare îngrijorare de Rusia”, şi în acelaşi timp de a permite grâului ucrainean să continue să tranziteze fără probleme Marea Neagră, a explicat ONU.

Ceapa s-a ieftinit de circa două ori: Prima deflaţie din septembrie 2020

Elena Balamatiuc
-
0
Ceapa s-a ieftinit de circa două ori: Prima deflaţie din septembrie 2020

În luna iunie 2023 prețurile medii de consum s-au redus cu circa 0,5% față de mai 2023, aceasta fiind prima reducere a prețurilor medii de consum (deflație) din septembrie 2020, susţine Biroul Național de Statistică, scrie mold-street.com.

Respectiv, inflația anuală în luna iunie 2023 (comparativ cu luna iunie 2022) a constituit 13,2%, fiind în descreștere cu 3,1 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în luna mai curent comparativ cu mai 2022 (16,3%).

Cel mai mult s-au ieftinit legumele

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, prețurile medii de consum în luna iunie 2023 față de luna mai 2023 s-au redus cu circa 0,5% (informativ: în iunie 2022 față de mai 2022, prețurile medii de consum s-au majorat cu 2,2%).

Diminuarea prețurilor medii de consum a fost determinată de micșorarea prețurilor la:

  • produsele alimentare cu cca 0,2%, contribuind la micșorarea prețurilor medii de consum cu 0,1%;
  • serviciile prestate populației cu 2,1%, contribuind la diminuarea prețurilor medii de consum cu 0,5%.

Prețurile medii de consum la mărfurile nealimentare, în luna iunie 2023 față de luna mai 2023, s-au majorat cu circa 0,2%, contribuind la majorarea prețurilor medii de consum cu 0,1%.

În luna iunie 2023 față de mai 2023, la produsele alimentare, diminuări mai accentuate a prețurilor medii de consum au fost marcate la legume – cu 11,7%.

De exemplu, preţul la ceapă a coborât în iunie la 15 lei pentru un kilogram, în timp ce în luna mai trecuse de 26 lei, iar în prezent este de 10-11 lei.

Preţul la ouă de găină s-a redus cu 4,1%, ulei vegetal – cu 1,1%, zahăr – cu 0,9%, lapte şi produse lactate – cu 0,5%. Totodată, în perioada de analiză au fost înregistrate creșteri de preț la fructe – cu 6,8%.

În ceea ce ține de mărfurile nealimentare, în perioada raportată au crescut prețurile medii de consum la încălțăminte – cu 0,4%, confecții, medicamente și materiale de construcție – cu câte 0,3%.

Diminuări mai accentuate ale prețurilor (tarifelor) la serviciile prestate populației, în luna iunie 2023 față de luna mai 2023, au fost înregistrate la tarifele reglementate de furnizare a gazelor naturale – cu 29,3%.

Concomitent, în luna iunie 2023 față de luna mai 2023, s-au majorat prețurile la serviciile de alimentație publică – cu 1,7%.

Inflația de la începutul anului

Prețurile medii de consum, în luna iunie 2023 comparativ cu luna decembrie 2022 (de la începutul anului curent), au crescut cu 4,4%, inclusiv la produse alimentare – cu 4,2%, mărfuri nealimentare – cu 1,5% și servicii prestate populației – cu 9,4%.

Datele BNS arată că prețurile medii de consum, în luna iunie 2023 comparativ cu luna iunie 2022 (în ultimele 12 luni), au crescut cu 13,2%, inclusiv la produse alimentare – cu 13,1%, mărfuri nealimentare – cu 5,9% și servicii prestate populației – cu 25,0%. Astfel, a fost marcată reducerea în continuare a ratei anuale a inflației, înregistrată începând cu luna noiembrie a anului 2022.

BNS a publicat şi datele preliminare disponibile privind rata lunară a inflației pentru luna iunie în unele țări din regiune, care arată că în Turcia preţurile au crescut cu 3,9%, Slovenia – cu 1,4%, Macedonia – cu 1,0%, Estonia – cu 0,7%.

CRISPR – soluția Corteva ce permite obținerea plantelor cu mai multe gene rezistente la boli

Corteva Agriscience
-
0
CRISPR – soluția Corteva ce permite obținerea plantelor cu mai multe gene rezistente la boli

Cercetările au confirmat mișcarea naturală a genelor de rezistență la boli și potențialul beneficiu al tehnologiei precise de editare genetică în susținerea practicilor sustenabile și îmbunătățirea randamentulului fermierilor. 

Corteva Agriscience (NYSE: CTVA) a anunțat publicarea cercetării care confirmă circulația naturală a genelor de rezistență la boli în genomul plantei de porumb.

Cercetarea are implicații în ceea ce privește aplicarea noilor tehnici de reproducere, pentru a reduce impactul devastator al bolilor plantelor, îmbunătățind, totodată, potențialul de producție și rezistența culturilor.

Publicat într-un număr recent al jurnalului Molecular Plant Pathology, studiul de cercetare evidențiază că instrumentele de editare genetică, cum ar fi CRISPR, pot imita acest proces natural, dezvoltând capacitatea de a transfera mai multe gene rezistente la boli, accelerând procesul de reproducere a plantei și livrând fermierilor produse îmbunătățite cu performanță ridicată.

În martie, Corteva a anunțat că utilizarea tehnologiei brevetate de editare genetică, aflată în etapa inițială, înregistra progrese în rețeaua de cercetare și dezvoltare a companiei.

Această tehnologie este menită să facă față mai multor boli ale porumbului, în America de Nord. Folosind CRISPR, compania poate să multiplice, cu exactitate, trăsăturile de rezistență la boli care există deja în genomul porumbului.

Prin intermediul acestei cercetări recente, care a beneficiat de procesul de peer-reviewing, Corteva demonstrează că genele de rezistență la boli circula natural pentru a ajuta plantele să prevină atacurile patogenilor – totuși, procesul este unul foarte lent. 

„O plantă este expusă unei mari varietăți de patogeni, ceea ce determină genele să circule, în mod natural, în genom, pentru a lupta împotriva bolilor și a crește capacitatea de supraviețuire”, spune Wendy Srnic, Vicepreședinte Biotehnologie, Corteva Agriscience.

„Totuși, această mobilitate naturală a genelor are loc prea lent pentru a combate, în mod eficient, înmulțirea rapidă a bolilor și a presiunilor legate de climă cu care se confruntă fermierii din întreaga lume. Prin cercetarea noastră, am validat capacitatea de a reflecta circulatia genelor, ceea ne permite să aplicăm noi tehnici de reproducere pentru a livra semințe care pot rezista mai bine provocărilor pe teren.”

În 2021, pătarea cenușie a frunzelor, rugina porumbului, pătarea neagră a frunzelor și putregaiul moale al tulpinii, toate acestea combinate, au provocat cultivatorilor de porumb, din America de Nord, pagube de peste 318 milioane de unități de producție.

Prin valorificarea noilor tehnici de ameliorare, Corteva nu doar simplifică opțiunile de gestionare a bolilor pentru fermieri, dar și îmbunătățește sustenabilitatea fermelor, prin reducerea necesității de aplicări suplimentare de produse pentru protecția plantelor sau combaterea presiunii bolilor.  

„Inovând prin tehnici avansate de ameliorare, obiectivul nostru este de a crea schimbări profunde”, a adăugat Srnic.

„Cu aceste tehnici, putem valorifica și multiplica procesele naturale care accelerează dezvoltarea, prin îmbunătățirea rezistenței și a randamentului. Ne-am angajat să oferim fermierilor mai multe opțiuni de cultura, continuând, totodată, să ne protejăm resursele naturale pentru generațiile viitoare.”  

Vermicompostarea – cum organizăm activitatea, de ce avem nevoie

Luminita Crivoi
-
0
Vermicompostarea – cum organizăm activitatea, de ce avem nevoie

Vermicompostarea este o metodă folosită pentru bioconversia deșeurilor organice și obținerea compostului prin folosirea în calitate de biotransformator a diverselor specii de râme.

Bioconversiei prin vermicultivare pot fi supuse toate tipurile de gunoi de grajd, care au fost supuse, în prealabil, fermentării.

Desfășurarea tehnologiei bioconversiei deșeurilor organice prin vermicultivare începe cu organizarea gospodăriilor pentru aceasta. Este necesar de determinat care vor fi direcțiile dominante:

  1. Creșterea populației de râme.
  2. Producerea vermicompostului pentru comercializare.
  3. Producerea vermicompostului pentru necesități personale.
  4. Producerea masei biologice pentru a fi folosită în rația de hrană a animalelor, peștilor, păsărilor și în alte domenii.

Pentru organizarea gospodăriilor pentru vermicultivare este necesar de determinat locul de unde vor fi colectate deșeurile organice, care vor fi căile de transport și sursele de apă folosite.

Tehnologia vermicompostării poate fi practicată în încăperi și în aer liber. Pentru desfășurare în încăperi, nu sunt necesare investiții capitale speciale, dar pot fi folosite clădirile rămase pe teritoriul fermelor zootehnice.

În încăperi, vermicultivarea se efectuează pe suprafețe betonate, unde sunt amenajate secții, și pe stelaje, folosind lăzi din lemn sau metal.

Este necesar de menționat că practicarea tehnologiei în încăperi este mai eficientă decât în aer liber, deoarece aici se poate obține de două ori mai mult vermicompost.

În lipsa încăperilor, organizarea gospodăriei poate fi efectuată conform schemei care prevede localizarea ei pe teritorii în aer liber, unde vermicultura este plasată în substratul din șanțuri sau grămezi și procesul tehnologic se desfășoară din luna aprilie până în octombrie. Această schemă este accesibilă și utilizarea ei permite folosirea pe larg a tehnicii.

În primul an de lucru privind organizarea gospodăriei pentru vermicultivare, se prevede acumularea cantității necesare de râme. În acest scop, într-o secție (2m2) se plasează de la 4000 până la 20 000 râme, drept rezultat obținându-se doar 200-300 kg de vermicompost.

Lucrul privind ciclul complet în tehnologia vermicompostării începe din al doilea an, dacă în anul precedent a fost obținută cantitatea necesară de râme. În această perioadă, gospodăria trece la regimul complet, când în fiecare secție trebuie să fie amplasate de la 30 000 până la 100 000 râme.

Ca rezultat al prelucrării deșeurilor organice, dintr-o secție se obțin 1 000-1 200 kg de vermicompost.

Teritoriul preconizat se împarte în patru sectoare de producere. Primul sector (pentru fermentare) este folosit pentru depozitarea deșeurilor organice, fermentarea și pregătirea compostului.

Sectorul este situat pe o suprafață pregătită prealabil, unde procesul tehnologic de bază se desfășoară în grămezi, după ce compostul este transportat în sectorul doi de producere (pentru vermicompostare).

Aici, sub influența râmelor, compostul este prelucrat și transformat în vermicompost brut. Acesta se transportă la al treilea sector de producere, unde are loc pregătirea (afânarea și uscarea).

Compostul este transportat în al patrulea sector de producere, unde are loc aprecierea calității, ambalarea și comercializarea compostului final.

În acest sector, vermicompostul este cernut, sortat în diferite fracţii, ambalat, depozitat şi pregătit pentru comercializare sau încorporare în sol.

O importanţă deosebită pentru râme o are structura substratului nutritiv şi componenţa lui chimică. Substratul trebuie să fie omogen, afânat şi umed.

Principalele etape ale tehnologiei bioconversiei deşeurilor organice prin vermicultivare sunt:

  1. selectarea şi pregătirea terenului în scopul organizării sectoarelor şi secţiilor;
  2. pregătirea substratului nutritiv;
  3. plasarea vermiculturii în substratul nutritiv;
  4. selectarea (separarea) râmelor din substratul nutritiv şi păstrarea lor.

Selectarea locului şi pregătirea terenului în scopul organizării sectoarelor şi secţiilor pentru vermicultivare

Locul ales trebuie să fie situat într-o zonă accesibilă pentru folosirea deşeurilor organice, să fie puţin înclinat, având scurgere în şanţ, pentru ca apa să se scurgă din sectoare, deoarece vermicultura nu suportă umiditate sporită. Sectoarele trebuie să fie orientate în direcţia predominantă a vântului.

Deci, unde predomină vânturile nordice şi nord-vestice, sectoarele trebuie să fie orientate în direcţia de la nord spre sud sau de la nord-vest spre sud-est, pentru a nu fi în bătaia vântului şi pentru a primi o cantitate suficientă de căldură.

Pregătirea sectoarelor şi secţiilor

Se recomandă sectoare cu lăţimea de 1m şi lungimea de 50 m, practicându-se sectoare perechi. Distanţa dintre 2 sectoare poate fi de 1m, iar dintre cele perechi – 4,0m – 4,5m. Fiecare sector se împarte în secţii cu dimensiunile 1,0m×2,0m.

Dacă pentru vermicultivare se folosesc şanţuri, atunci adâncimea lor trebuie să fie de 0,5m – 0,6m, iar dacă se practică sectoarele sub formă de grămezi, grosimea lor nu trebuie să depăşească 0,4m – 0,6m. În practică, pot fi efectuate schimbări în structura sectoarelor.

În gospodăriile ţărăneşti, unde cantitatea dejecţiilor nu este suficientă pentru formarea sectoarelor, râmele pot fi plasate în gropi cu dimensiunile de 1,0m×2,0m, cu adâncimea de 0,5-0,6m, sau grămezi formate din deşeurile organice de diversă origine.

Fundul gropii sau terenul trebuie să fie bine tasat. Pereţii gropii trebuie pardosiţi cu scândură sau alt material, pentru a împiedica părăsirea substratului de către râme. Grămezile de deşeuri organice se plasează pe terenurile tasate.

În şanţuri sau pe teritoriul tasat, înaintea amplasării substratului nutritiv, se aştern paie, rumeguş sau dejecţii de cabaline. Iniţial, substratul nutritiv este amplasat pe întreaga suprafaţă a sectorului. După amplasare, substratul nutritiv trebuie stropit abundent timp de 4-5 zile, apoi zilnic pe parcursul a 20-30 de zile.

Acest proces asigură spălarea urinei şi reglează nivelul de aciditate activă până la 6,8-7,2 unităţi convenţionale.

În perioada caldă a anului (martie-octombrie), în sectoarele sau secţiile formate, hrana suplimentară se adaugă o dată la 2 săptămâni.

Grosimea substratului amplasat în sectoare depinde de anotimp, vara constituind 15-20 cm, iar iarna 25-30 cm. Hrana suplimentară se plasează peste substratul de bază în mijlocul sectorului (secţiei, grămezii) şi se repartizează uniform.

Zona laterală joacă rolul spaţiului de retragere (securitate), în cazul în care hrana nu va fi acceptată de râme. Se recomandă ca hrana suplimentară să fie compusă din diverse genuri de deşeuri organice, după ce au fost supuse procesului fermentării.

Cantitatea anuală de substrat nutritiv necesară pentru o secţie (1,0m x 2,0m) constituie 2 000 kg, din care se obţine 1 200 kg de vermicompost.

În anotimpul rece, râma Hibridul Roşu de California cade în hibernare. Substratul nutritiv în această perioadă se plasează în secţii, într-un strat cu grosimea de 10-15 cm, la fiecare 15-20 zile.

Râmele prelucrează numai stratul de jos (5 cm), dacă temperatura este de 0-2˚C. După 15-20 zile, se plasează încă un strat de hrană suplimentară, cu grosimea de 20 cm.

Este raţională folosirea în calitate de substrat nutritiv a dejecţiilor de cabaline sau ale altor animale, cu adaos de cel puţin 20% de paie mărunţite.

Sectoarele, secţiile sau grămezile de deşeuri organice trebuie să fie acoperite în decursul întregului an cu paie, rogojini sau pânză de sac.

Pregătirea substratului nutritiv

Succesul vermicultivării depinde, în mare măsură, de pregătirea substratului nutritiv şi de calitatea lui. În calitate de substrat nutritiv pentru râme pot fi utilizate deşeuri organice de diverse origini.

Un substrat important îl reprezintă gunoiul de grajd (dejecţiile animalelor şi păsărilor), deşeurile din fitotehnie, abatoare, din industria alimentară, industria forestieră, fracţia solidă (nămolul) a gospodăriilor comunale, nămolul de râu şi lac, deşeurile menajere etc.

Un substrat nutritiv benefic pentru râme este cel care conţine cantitatea necesară de celuloză. Conţinutul de celuloză în substratul nutritiv trebuie să constituie circa 30%.

În calitate de celuloză pot fi folosite deşeuri organice precum paiele, hârtia, cartonul, rumeguşul de lemn, frunzele şi tulpinile de plante, deşeurile de fructe şi legume din industria alimentară şi menajeră, care în combinaţie cu dejecţiile animalelor trebuie să fie supuse fermentării, pentru a regla nivelul acidităţii active şi ale conţinutului de azot amoniacal.

Dejecţiile tineretului bovin, în funcție de particularitățile lor, pot servi ca substrat nutritiv de bază şi hrană suplimentară. Dejecţiile păstrează 30%-35% din proteina primită de animale prin furajele concentrate.

Dacă analiza chimică arată că în dejecţii se regăsește 45% proteină, atunci nu pot fi folosite ca hrană pentru râme. Pentru a micşora cantitatea de proteină, se pot adăuga paie sau hârtie mărunţită.

Fermentaţia acestor dejecţii durează 6-7 luni, dacă au un conţinut ridicat de proteină 10-11 luni.

Dejecţiile de ovine trebuie stropite abundent pentru a regla aciditatea, înainte de a fi depozitate în grămezi de 40-50cm înălţime. O grosime mai mică este preferabilă. Fermentarea durează 3-4 luni, apoi deşeurile organice pot fi utilizate ca substrat nutritiv sau hrană suplimentară.

Dejecţiile de păsări pot fi folosite ca hrană suplimentară în vermicultivare, având un impact benefic asupra dezvoltării fiziologice a râmelor. Fermentarea lor 14-16 luni. După aceasta, trebuie analizate chimic lunar înainte de utilizare.

În vermicultivare nu pot fi folosite dejecţiile animalelor care nu au fost supuse fermentării pentru perioada menţionată (cu excepţia dejecţiilor de iepuri). Dacă dejecţiile de animale nu sunt folosite în termen de doi ani de la fermentare, ele nu sunt benefice, deoarece lipsesc proteinele şi vitaminele.

Substratul nutritiv folosit în vermicultivare trebuie să corespundă parametrilor fizico-chimici optimi: aciditatea de 6,8-7,2 unităţi convenţionale; azotul total 1,45%-1,70%; fosforul (P2O5) 0,47%-1,03%; magneziu 0,71%-0,77%.

Temperatura optimă pentru dezvoltarea râmelor în condiţiile climatice din Moldova este de +20-25˚C. La +14-18ºC se optimizează reproducerea, iar la +7-12ºC râmele nu se înmulţesc, ci intră în hibernare.

Sporirea acidităţii până la 6-5 unităţi și lipsa aeraţiei substratului duce la reducerea numărului de indivizi tineri și a greutăţii corporale a indivizilor maturi. Pentru a aduce aciditatea la valoarea normală, se poate adăuga cretă sau var substratului acid, sau sol cu aciditatea sporită sau turbă substratului bazic.

Umiditatea substratului nutritiv trebuie să fie de 70%-80%. În mod practic, poate fi evaluată prin strângerea substratului în pumn. Dacă apa se prelinge printre degete, umiditatea corespunde cerinţelor tehnologiei.

Plasarea râmelor în substratul nutritiv

După ce substratul nutritiv a fost pregătit pentru utilizare, se face ultimul test pentru determinarea calităţii lui. Acest test se numeşte „Testul 50 de râme”. Într-o ladă cu dimensiunile 50×50×15 cm se amplasează substratul nutritiv testat, cu grosimea de 5-6 cm.

În ea sunt plasate 50 de râme mature. După 24 ore se efectuează controlul, care constă în numărarea râmelor şi în analiza stării lor. Lipsa unei râme sau prezenţa a 1-2 râme moarte demonstrează că substratul este nefavorabil pentru activitatea râmelor.

După determinarea calităţii substratul se plasează în mijlocul secţiilor şi sectoarelor, la margini păstrându-se libere 10-15 cm, pentru retragerea vermilor în caz că substratul nu coincide cerinţelor de calitate.

Plasarea râmelor se efectuează dimineaţa, dat fiind faptul că sub influenţa razelor solare ele se ascund repede în substrat. Conform standardelor internaţionale, se consideră că într-o secţie trebuie să fie plasate circa 100 000 de râme (indivizi de vârstă diferită, inclusiv coconi).

Pe parcursul primei săptămâni, zilnic, trebuie să se controleze dacă nu sunt prezente anomalii în comportarea şi dezvoltarea râmelor. Dacă la finele primei săptămâni indivizii maturi încep să folosească în nutriţie substratul în care au fost plasaţi, atunci pe parcursul primei luni după plasarea râmelor nu se efectuează nutriţia suplimentară.

Din luna martie până în septembrie, hrana suplimentară se adaugă la fiecare 12-14 zile. Grosimea substratului adăugat suplimentar trebuie să constituie 5-15 cm. În perioada caldă a anului, grosimea substratului adăugat trebuie să fie mai mică pentru a fi prelucrat în întregime.

În cazul în care densitatea râmelor la o suprafaţă de 280 cm² constituie 500 de indivizi, greutatea corporală sporeşte cu 21-25%, iar la densitatea de 750 indivizi la aceeaşi suprafaţă – greutatea corporală diminuează cu 17,5-26,1%.

În calitate de biotransformator ale dejecţiilor de animale și deșeurilor fitotehnice, în procesul bioconversiei deșeurilor organice, pot servi mai multe specii de râme. Una din speciile de râme din genul Eisenia este Hibridul Roşu de California, care poate să se acomodeze uşor atât la modul de creştere în condiţii naturale, cât şi în cele industriale.

În condiţii optime, râma Hibridul Roşu de California se caracterizează printr-o capacitate înaltă de reproducere.

În condiţii optime, o râmă poate reproduce într-un an o generaţie de circa 1 600 indivizi. Longevitatea medie a râmei Hibridul Roşu de California constituie 16 ani. Ele nu sunt pretenţioase faţă de condiţiile de viaţă.

Bibliografie: Ghidul bunelor practici de gestionare a dejecțiilor animaliere.

Acest articol a fost elaborat cu suportul financiar al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) în cadrul proiectelor implementate de către Unitatea Consolidată pentru implementarea Programelor IFAD.

Reforma SRL în Moldova – ce schimbări au fost făcute în cadrul legal

Elena Balamatiuc
-
0
Reforma SRL în Moldova – ce schimbări au fost făcute în cadrul legal

Societățile cu răspundere limitată din Republica Moldova (SRL) vor activa în baza unui nou cadru legal aprobat de Executiv. Documentul reglementează relațiile între asociații/fondatorii societăților comerciale, prevede noi posibilități în procesul decizional, mai multe drepturi pentru asociați, precum și simplificarea mai multor proceduri.

Potrivit proiectului, drepturile asociaților nu vor fi condiționate de investiția lor. Asociații vor avea posibilitatea să stabilească prin statut alte reguli de oferire a dreptului la vot, la dividende și la cota din active.

Același principiu va fi aplicat și la împărțirea profitului între fondatori, astfel încât antreprenorii vor avea mai multă libertate pentru a-și construi propria afacere. țDe asemenea, a fost introdus acordul societar, pentru a garanta mai multă încredere între fondatori și parteneri, dar și pentru a încuraja noi investiții. Totodată, investitorii vor avea dreptul să ceară de la Registrul de stat un extras desfășurat al firmei, iar asociații vor putea accesa mai multe informații și documente. 

Pragul maxim al numărului de asociați de 50 de persoane va fi exclus. Singurul act constitutiv obligatoriu va fi statutul, iar Registrul de stat – principala sursă de informare oficială. Capitalul social va putea fi format din bunuri consumptibile și drepturi asupra proprietății intelectuale, iar datoriile financiare ale societății vor putea fi considerate o contribuție a creditorului la capitalul social. 

Adunările asociaților vor putea fi organizate online și fără proceduri de convocare, iar documentele vor putea fi păstrate în format electronic, fiind încurajată în acest mod lansarea afacerilor de către cetățenii din diasporă. 

Asociații vor avea dreptul să fie reprezentați de un administrator, care va putea fi inclusiv persoană juridică. Deciziile în cadrul întâlnirilor se vor lua cu mai puține voturi: 2/3 și nu 3/4, pentru a debloca deciziile.

Seră din sticle, utilizarea zațului de cafea ca îngrășământ și alte soluții sustenabile au prins viață în ferma lui Victor Voina

Elena Balamatiuc
-
0
Seră din sticle, utilizarea zațului de cafea ca îngrășământ și alte soluții sustenabile au prins viață în ferma lui Victor Voina

Victor Voina este un antreprenor din raionul Cahul care a pus accent pe eco-eficiență, investind în reciclare și sustenabilitate în afacerea pe care o deține, o seră ecologică.

El este beneficiar al Programului  „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF, care i-a acordat prin concurs un grant de 25.000 de euro.

Ce poți face cu 70 de mii de sticle? Victor Voina din satul Roșu, raionul Cahul a construit o seră ecologică. Sticlele au rolul unui termoconductor eficient, care degajează cantitatea necesară de energie termică pentru a încălzi sera, fără a fi necesară utilizarea unei alte surse de căldură. 

În martie 2022, în sera cu suprafața de peste 1000 de metri pătrați au fost sădite primele culturi: leuștean, pătrunjel, mărar, mentă, rucola, salată creață etc. 

Sera este amplasată astfel încât să prindă căldura soarelui pe tot parcursul zilei, iar în sezonul rece, încălzirea se face cu uleiul care a fost deja utilizat în restaurantul pe care îl deține familia Voina. 

„Datorită acestui grant nu am ales calea diasporei și am reușit într-un singur an tot ce s-ar fi putut realiza în cinci. Această investiție a însemnat realizarea unui vis personal, de a avea o fermă agricolă unde cultivăm produse organice, sănătoase”, povestește cu însuflețire Victor Voina.  

În Cahul, familia Voina mai deține un restaurant. Ca și oricare alt local, acesta genera o mulțime de deșeuri, care nu puteau fi reciclate în raion și riscau să ajungă la gunoi. Victor a decis să ofere deșeurilor o nouă șansă la viață.

Și dacă sticlele goale, care se adunau cu duiumul, și-au găsit rostul la construcția serii, zațul de cafea și conservele și-au găsit și ele o utilitate. 

„Zațul de cafea este un deșeu plin de minerale, de micro și macroelemente atât de necesare culturilor agricole. Lăsat la fermentat, zațul de cafea și cojile de ou cu adaos de iarbă verde devin un substrat acid.”

După cum se știe, solul acid este potrivit pentru cultivarea afinelor. Astfel, mi-am făcut o poieniță de afine. În recipientele de la conserve, cultivăm verdețuri pe care le oferim cadou clienților noștri fideli sau le vindem doritorilor”, relatează cu entuziasm Victor. 

Pe viitor, Victor își dorește să-și deschidă propria agropensiune, unde vizitatorii vor putea singuri să-și culeagă verdețuri, legume și fructe. 

„Anul acesta o să avem un ciclu lung de ardei și tomate, restul o să fie busuioc, rozmarin. Poligonul nostru de testare este localul nostru, afacerea de familie, unde încercăm și includem de fiecare dată produsele de sezon și venim cu inovație, cu produse mai exotice pentru consumatorii locali, dar foarte benefice și necesare în alimentația noastră”, adaugă Victor. 

Cu sprijinul PNUD și al Guvernului Poloniei, zațul de cafea a fost valorificat la rețeaua internațională de cafenele Tucano Coffee. În parteneriat cu o companie poloneză, a fost cartografiat parcursul deșeurilor de cafea în restaurantul din Chișinău, a fost analizată legislația în acest domeniu și au găsit noi modalități de utilizare a zațului, precum confecționarea ceștilor și capacelor pentru băuturi, astfel extinzându-se lanțul valoric al cafelei și asigurându-se o economie circulară în afacere. 

PNUD Moldova și partenerii săi susțin afacerile ecologice și economic circulare, oferind diverse posibilități de finanțare antreprenorilor, în special celor micro, mici și mijlocii pentru a păstra biodiversitatea, evita fragmentarea habitatelor, sprijini activitatea agricolă prietenoasă mediului și încuraja utilizarea inovațiilor și tehnologiilor în industria alimentară. 

ANSA: Zonele infestate de lăcuste vor fi tratate cu insecticide

Luminita Crivoi
-
0
ANSA: Zonele infestate de lăcuste vor fi tratate cu insecticide

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a fost sesizată despre invadarea mai multor terenuri agricole cu lanuri de floarea soarelui, soia și porumb din raionul Sîngerei, cu o specie de lăcustă.

În urma investigațiilor de laborator s-a constatat că este vorba de specia Calliptamus italicus sau lăcusta italiană.

Aceasta preferă cerealele, sfecla, trifoiul, floarea-soarelui, gramineele furajere etc. Atacă părțile aeriene ale plantelor și în perioada invaziilor poate distruge culturile, lăsând intacte numai tulpinile ce sunt mai groase și tari.

ANSA a anunțat că astăzi și în următoarele zile vor fi realizate tratamente cu insecticide pentru combaterea dăunătorului, astfel îndeamnă apicultorii să întreprindă măsurile necesare pentru a proteja albinele.

 Totodată, solicită agricultorilor să supravegheze terenurile cultivate.

Cum evităm răspândirea semințelor de buruieni de la un câmp la altul în timpul recoltării

Luminita Crivoi
-
0
Cum evităm răspândirea semințelor de buruieni de la un câmp la altul în timpul recoltării

Perioada recoltării este un moment cheie pentru a limita răspândirea semințelor de buruieni de la o parcelă la alta. În acest articol, prezentăm câteva recomandări ale organizației de cercetare în agricultură Arvalis pentru a evita aceste probleme.

Regula de aur este să nu recoltați niciodată o zonă curată după o zonă infestată, fără a curăța în prealabil cu grijă combina.

Dacă parcelele sunt în majoritate curate, mai întâi vor fi recoltate zonele curate. Dacă două parcele apropiate sunt infestate cu aceeași buruiană, este posibil să se continue recoltarea zonelor înburuienate de pe prima parcelă cu zonele infestate de pe a doua, înainte de a efectua curățarea mașinii. Acest lucru economisește o operațiune de curățare.

Ce părți ale combinei trebuie curățate? Trebuie să curățați oriunde pot să se acumuleze semințe de buruieni! Pentru aceasta, este bine să poziționați mașina pe o zonă necultivată, cu motorul oprit, și să începeți prin a curăța partea de jos a barei de tăiere și partea de sus a transportorului.

Apoi, goliți rezervorul de sub transportor de pietre și curățați sitele.

Verificați trapele elevatorului, precum și interiorul buncărului și trapa de descărcare (dacă există), pentru că semințele se ascund în colțuri.

Penultima etapă se efectuează cu motorul pornit: reglați ventilatoarele și bătătorul la viteza maximă și ridicați și coborâți de mai multe ori bara de tăiere, rotind elevatorul de descărcare. Repetați această operațiune de 2-3 ori timp de 30 de secunde.

În final, opriți din nou motorul și curățați exteriorul combinei: partea de sus a deflectorului și puntea din spate.

Care sunt dezavantajele sau constrângerile acestei strategii?

Recoltarea este complicată de necesitatea trecerii de la zonele curate la cele îmburuienate. S-ar putea să fie necesar să recoltați pe diagonală, ceea ce va duce la distribuirea pe diagonală a resturilor.

Trebuie de asemenea să aveți grijă să nu deteriorați utilajul trecând prin șanțuri săpate la trecerile pulverizatorului. Uneori, această strategie rămâne dificil de implementat atunci când există mai multe specii de buruieni prezente și răspândite într-o parcelă.

Fiecare curățare a combinei durează 20 până la 30 de minute. Toate acestea reprezintă evident timp și efort, dar, în schimb, previne extinderea zonelor problematice pentru anul următor.

Pe lângă curățarea mașinii după recoltarea unei parcele, alte soluții mecanice permit limitarea returnării semințelor de buruieni la sol. Exemplele includ colectarea sau mărunțirea plevei cu echipamente specifice instalate direct pe combina de recoltat.

Autor: Edouard Baranger, Arvalis, Franța. Imagini: Arvalis.fr.

IoT în agricultura de precizie

Sergiu Smocinschi
-
0
IoT în agricultura de precizie

În esență, agricultura de precizie înseamnă că majoritatea sistemelor de gestionare agricolă se bazează pe tehnologii moderne. Luarea deciziilor pe baza intuiției și, uneori, a norocului pur și simplu este înlocuită cu luarea deciziilor pe baza datelor reale, obținute în timp real.

Principalul său obiectiv este de a reduce cheltuielile fermierilor, ajutându-i, în același timp, să producă și să câștige mai mult și să reducă impactul asupra mediului.

Intrarea în agricultura de precizie nu trebuie să fie dificilă sau costisitoare. Deși tehnologia poate fi complicată, utilizarea ei nu trebuie să fie complicată – și nu este. Datele colectate și analizate sunt simplificate până la punctul în care pot fi utilizate de oricine și ajută la gestionarea zilnică și pe termen lung a agriculturii.

Tot ceea ce aveți nevoie este un smartphone, acces la internet și unul dintre echipamentele agricole bazate pe tehnologie de intrare.

De ce ar trebui să vă orientați către agricultura de precizie?

  1. Vă face viața mai ușoară.
  2. Vă reduce costurile și optimizează bugetul alocat operațiunilor agricole.
  3. Are ca rezultat o rentabilitate mai mare.
  4. Vă economisește timp.
  5. Reduce risipa și impactul asupra mediului înconjurător

De ce este important?

În agricultură, efectele meteorologice reprezintă, de obicei, principalul risc pentru succesul sau eșecul financiar. Până la 70% din veniturile agricole sunt controlate de mama natură, „vremea”!

Aici intră în joc o stație meteorologică specifică domeniului sau un dispozitiv IoT.

Dispozitivul specific locului poate furniza o multitudine de informații de pe teren, cum ar fi temperatura, umiditatea relativă, umiditatea frunzelor, precipitațiile, viteza/direcția vântului, radiația solară, temperatura/umiditatea solului, ET0, delta T etc., aproape în timp real.

După cum putem vedea, avantajul unei stații meteorologice de teren specifice locului sau al unui dispozitiv IoT este acela că poate ajuta la reducerea impactului riscurilor cu care se confruntă fermierii pe baza condițiilor meteorologice de până acum, dar este doar jumătate din soluția meteo, cealaltă parte fiind prognoza – impactul viitor al vremii pe câmp, care este la fel de important, dacă nu chiar mai important, ca și condițiile de până acum.

Beneficiile prognozei meteo

Importanța previziunilor meteorologice și a instrumentelor de planificare a muncii în agricultură nu este ceva nou, dar este un lucru pe care mulți dintre fermieri îl consideră benefic și util în gestionarea muncii lor și în monitorizarea culturilor.

În prezent, la fel ca în multe alte industrii, capacitatea de a calcula seturi mari de date este din ce în ce mai ușoară și mai rapidă. Acest lucru le permite meteorologilor să creeze prognoze specifice care se bazează pe datele meteorologice de la stația specifică domeniului.

Acest lucru este îmbunătățit și mai mult cu o abordare de ansamblu, mai multe modele ponderate în funcție de performanță, pentru prognoză.

Acest lucru înseamnă că acum aveți o prognoză specifică domeniului care este actualizată din oră în oră pentru următoarele 7 zile, ceea ce este extrem de precis și nu se bazează pe cel mai apropiat oraș, ci este construită pe baza dispozitivului dvs. de teren.

Deci, ce facem cu aceste previziuni specifice domeniului?

  • În primul rând, ne oferă o perspectivă asupra condițiilor pentru multe operațiuni pe teren, o verificare a deciziilor care se iau, cum ar fi dacă vântul este favorabil pentru pulverizare în următoarele 24, 48 sau 72 de ore.
  • Previziunile sunt, de asemenea, adăugate la instrumentele/soluțiile de planificare a muncii, cum ar fi ferestrele de însămânțare, protecția plantelor, condițiile de recoltare, capacitatea de cultivare, accesibilitatea câmpului și nutriția plantelor. Aceste soluții sunt ferestre orare în ceea ce privește condițiile pentru fiecare operațiune.
  • Prognozele specifice fiecărui loc pot fi, de asemenea, adăugate la modelele de risc de îmbolnăvire, care oferă apoi o predicție a condițiilor viitoare din următoarele 24, 48 sau 72 de ore.
  • Desigur, predicția randamentului se poate baza, de asemenea, pe o prognoză viitoare, dar în acest caz se utilizează o prognoză ajustată sezonier pentru a face o estimare a aprovizionării potențiale cu apă pentru predicția randamentului în timpul sezonului de creștere.

Strategii durabile de protecție a plantelor împotriva bolilor

După cum s-a menționat anterior, în ultimii ani, impactul schimbărilor climatice a crescut rapid. Aceasta influențează toate etapele producției vegetale și îi obligă pe agricultori să își schimbe și să își adapteze comportamentele. Aceștia trebuie să caute noi strategii de gestionare pentru ca abordările lor agricole să fie atât ecologice, cât și economice, cu accent pe ROI (return on investment).

Ținând cont de interacțiunile complexe dintre plantă, sol și mediu, este esențial să se prevadă focarele de boli ale plantelor și momentul optim de aplicare a fungicidelor.

Nu este o sarcină ușoară faptul că trebuie să se acorde o atenție deosebită protecției plantelor împotriva bolilor. Cu o abordare bine gândită, fermierii pot crește productivitatea culturilor cu un impact mai mic asupra mediului, menținând în același timp calitatea alimentelor.

Stațiile meteorologice, echipate cu senzori de ploaie, umiditate relativă, umezeală foliară, radiație solară, parametri de sol și temperatură, determină din oră în oră perioadele de risc pentru o infecție în câmp. Cu aceste cunoștințe, aplicațiile de fungicide pot fi programate în mod optim.

Monitorizarea insectelor – interesantă, dar și foarte complexă

Monitorizarea insectelor depinde de mai multe variabile și nu este neapărat aceeași pentru întregul câmp/plantație/fermă de legume. Acest lucru face ca monitorizarea insectelor să fie un subiect interesant, dar și foarte complex.

Cunoașterea istoricului dăunătorilor, precum și a condițiilor din zona infestată ajută la prezicerea apariției insectelor și a presiunii exercitate de acestea, dar, cu toate acestea, este obligatorie cercetarea câmpului cu inspecții regulate ale culturii.

Combaterea la timp a dăunătorilor este esențială pentru a evita deteriorarea câmpurilor și a plantelor dumneavoastră. Printr-o mai bună înțelegere a fenologiei insectelor și a impactului acestora asupra plantelor, precum și prin respectarea regulilor de management integrat al dăunătorilor (IPM), aplicarea insecticidelor ar putea fi optimizată, ceea ce are efecte pozitive asupra mediului și, în cele din urmă, și asupra sănătății umane.

Capcanele electronice echipate cu camere de luat vederi nu pot automatiza complet procesul de monitorizare, dar permit inspecții mai consistente și mai regulate și ajută la prezicerea momentului optim de aplicare a pesticidelor, eliminând, în același timp, deplasările inutile pe teren.

Dispozitivele de monitorizare de la distanță contribuie la creșterea unor culturi sănătoase cu un impact minim asupra mediului și încurajează un control atent al dăunătorilor. Totul începe cu împărtășirea cunoștințelor și răspândirea conștientizării. Și dumneavoastră puteți face parte din acest demers, așa că nu ezitați să distribuiți articolul dacă vi se pare util.

Aflați mai multe despre produsele noastre și alte noutăți METOS® – abonați-vă și primiți 10% REDUCERE pe o lună METOS VWS.

1...302303304...1.992Pagina 303 din 1.992