Ziua Câmpului Syngenta: Noi soiuri, hibrizi și produse de uz fitosanitar, prezentate fermierilor la Leova

0

Circa 50 de fermieri au participat, vineri, 7 iulie, la Ziua Câmpului organizată de echipa Syngenta în cadrul unui lot demonstrativ din satul Cupcui, raionul Leova, unde au fost prezentate varietățile de grâu, floarea-soarelui, porumb, dar și tehnologiile de cultivare.

Cei prezenți au fost informați inclusiv despre oferta de semințe de grâu și rapiță a companiei, cât și produsele pentru tratamentul semințelor de cereale.

Oleg Cojocaru, director vânzări Syngenta Republica Moldova, a remarcat că ultimii ani au fost foarte productivi pentru companie, deoarece s-a dezvoltat, în primul rând, echipa, dar și gama de produse disponibile pentru fermieri.

„Suntem mândri că produsele companiei sunt folosite practic în fiecare fermă din Republica Moldova, ceea ce ne oferă posibilitatea să vorbim despre eficiența acestora pe întreg teritoriul țării, în diferite condiții pedoclimatice. Totodată, țin să comunic că, gama de produse, fie că vorbim despre semințe, fie că vorbim despre produse de uz fitosanitar, este una variată și poate să răspundă tuturor așteptărilor pe care le au fermierii”.

Nicolae Moscalu, reprezentantul companiei ProArea, gazda evenimentului, a menționat că gestionează peste 2000 de hectare de teren în raionul Leova și aproximativ 1000 de ha în raionul Cantemir, iar colaborarea cu Syngenta a început în anul 2019, când au descoperit portofoliul de produse care cuprinde hibrizi performanți.

„Este deja al doilea an în care organizăm, alături de Syngenta, câmpuri demonstrative. Hibrizii pe care i-am semănat ne-au impresionat foarte mult, în primul rând, datorită faptul că au o rezistență mare la boli, dar și dispun de o productivitate înaltă. În plus, s-au adaptat foarte bine la condițiile pedoclimatice din zona noastră. Începând cu anul 2020, semănăm cea mai mare suprafață de teren cu hibrizi de floarea-soarelui și porumb de la Syngenta. În anul curent, am testat și două soiuri noi de grâu. Chiar dacă semănatul a avut loc cu întârziere, rezultatele pe care le vedem sunt peste prognozele noastre. Câmpul demonstrativ este compus din două soiuri de grâu: PIBRAC și ROCINANTE și câte 11 hibrizi de floarea-soarelui și porumb. Am decis să organizăm acest lot demonstrativ pentru a vedea capacitățile, productivitatea soiurilor și hibrizilor de culturi agricole Syngenta, dar și eficiența produselor de uz fitosanitar. După cum arată cultura la momentul dat, sperăm să obținem o recoltă destul de bună, de circa 5,3-5,8 tone de grâu la ha”. 

În context, Oleg Cojocaru a amintit că, Syngenta s-a axat în activitatea sa pe dezvoltarea de noi segmente.

„Noutățile pe care ne propunem să le prezentăm fermierilor țin de genetica culturilor cerealiere, în principal la cultura de grâu, unde, pe lângă varietatea deja bine cunoscută PIBRAC, venim ca noutate cu soiul ROCINANTE, care sperăm că se va regăsi în fermele din țară datorită productivității, dar și toleranței pe care o are față de principalele boli, oferind o recoltă cantitativă și calitativă. La fel, dezvoltăm portofoliul semințe de floarea-soarelui și porumb. Pentru anul 2024, pregătim lansarea a cel puțin trei varietăți noi de floarea-soarelui și porumb. În segmentul High Oleic, fermierii au avut posibilitatea să cunoască hibridului SUBEO HTS, care în testările interne din ultimii ani a confirmat prin productivitate și stabilitate, fiind cu mult peste așteptări. Dezvoltarea continuă a portofoliului ne permite să avem cea mai bună ofertă la cultura de floarea-soarelui. Suntem lideri pe piață cu creșterea vânzărilor la semințe de floarea-soarelui în 2023, în condiția când suprafețele de floarea-soarelui sunt în descreștere cu cel puțin 15% față de anul trecut”.

Ion Barancean, administratorul SRL Fruct-AgroPrut din satul Tochile-Răducani, raionul Leova, care gestionează circa 670 de hectare a comunicat că colaborează cu Syngenta începând cu anul 2011, atunci când a înființat propria companie.

„Din gama de produse pe care o propune Syngenta folosim atât hibrizi de floarea-soarelui, cât și porumb, dar și produse de uz fitosanitar. În anul curent, am semănate circa 270 de ha de floarea-soarelui cu hibrizi Syngenta, cât și circa 50 de ha de porumb. Sunt mulțumit de produsele pe care le procur de la această companie, deoarece calitatea este una foarte înaltă și putem conta pe eficiența lor atunci când realizăm anumite tratamente. Desigur, mai încercăm produse și de la alte companii, care vin cu oferte pe piață, dar cele de la Syngenta sunt cu mult mai sigure și mai eficiente”.

Andrei Ciobanu din satul Badicul Moldovenesc, raionul Cahul, are în gestiune circa 900 de hectare dintre care, în anul curent, a semănat circa 350 de ha de grâu, 170 de ha de floarea-soarelui, 50 ha de orz, 125 de ha de rapiță, mazăre 100 de ha și porumb 125 de ha. 

„Cu Syngenta colaborăm de mai bine de 6 ani, iar pe parcursul acestei perioade am folosit mai multe produse, inclusiv hibrizi de floarea-soarelui, grâu, porumb. În anul curent, circa 75-80% din suprafața însămânțată cu floarea-soarelui este de la Syngenta. Suntem mulțumiți de rezultatele pe care le înregistrăm la hibrizii de floarea-soarelui SUBARO HTS, SURELI HTS, chiar dacă condițiile pedoclimatice au fost mai complicate în ultimi ani, acești hibrizi au oferit roade îmbucurătoare. În urma mai multor testări pe care le-am făcut, am observat că, fiind semănați pe același câmp hibrizi de la Syngenta și de la alte companii, recolta obținută la hibridul SUBARO a fost cu 600 de kg mai mare decât competitorul, care a avut condiții puțin mai bune. Astfel că, suntem mulțumiți de rezultate și alegem hibrizi de la Syngenta”.

Agricultorii au fost informați și despre hibrizii de porumb și tehnologia de cultivare, iar o atenție deosebită a fost acordată administrării erbicidelor preemergente, care arată rezultate foarte bune, mai ales în cazul porumbului, care este cea mai afectată cultură în concurența cu buruienile.

Echipa Syngenta a răspuns la întrebările adresate de fermierii prezenți, inclusiv a oferit sfaturi despre tratamentele și produsele pe care ar trebui să le folosească producătorii pentru a obține recolte sporite.

FRUIT LOGISTICA 2024: Înscrierile pentru expozanți se încheie pe 31 iulie

0

Rămân mai puțin de trei săptămâni pentru a rezerva spațiul de stand la evenimentul din Berlin, cunoscut ca „pulsația industriei de produse proaspete”.

FRUIT LOGISTICA, târgul de frunte pentru industria globală de produse proaspete, este pe cale să atragă un număr mare de expozanți și vizitatori din întreaga lume la următoarea ediție, care va avea loc la Berlin, Germania, în perioada 7 – 9 februarie 2024.

În Republica Moldova, Asociația „Moldova Fruct”, în parteneriat cu Proiectul USAID Moldova Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, Agenția de Investiții/Invest Moldova Agency și Western NIS Enterprise Fund anunță selectarea companiilor interesate din rândul membrilor Asociației să participe la expoziție. Pentru detalii, accesați acest link.

FRUIT LOGISTICA oferă cumpărătorilor și furnizorilor din întreaga lume ocazia de a face conexiuni valoroase într-un mediu comercial dificil. Evenimentul oferă, de asemenea, o oportunitate perfectă de a explora noi modalități de a depăși provocările economice, de mediu, geopolitice și tehnologice.

Anul trecut, evenimentul a găzduit peste 63.000 de vizitatori și cumpărători din peste 140 de țări, care au reușit să se conecteze cu 2.610 expozanți din 92 de țări. Se așteaptă un număr și mai mare la ediția viitoare.

„FRUIT LOGISTICA este singurul eveniment care adună o gamă atât de variată de cumpărători și vânzători din întreaga lume, ceea ce îl transformă în locul ideal pentru orice afacere din industria produselor proaspete. Cu doar câteva zile rămase pentru ca firmele să își rezerve spațiul de stand, înscrierile noastre sunt deja cu 30% mai mari decât erau în aceeași perioadă anul trecut. Observăm o creștere semnificativă a cererii din America Latină și Africa”, afirmă Kai Mangelberger, directorul FRUIT LOGISTICA.

Paloma Díaz del Río García de Lomas, șefa de comerț internațional la piața en-gros Mercamadrid din Madrid, vede de asemenea valoarea enormă a participării la FRUIT LOGISTICA:

„Fiind o referință internațională pentru exporturi, dorim să menținem legătura cu toate companiile din sector, cu toți actorii din lanțul de aprovizionare, iar acesta este un punct de întâlnire ideal pentru a fi un reper în acest sector”.

Pe lângă numărul mare de cumpărători și vânzători, FRUIT LOGISTICA oferă și o varietate de programe educaționale și evenimente de networking. La noua ediție, evenimentul va aborda provocările cu care se confruntă industria produselor proaspete, cum ar fi schimbările climatice, siguranța alimentelor și durabilitatea.

„FRUIT LOGISTICA este mereu în pas cu ultimele tendințe și inovații din industria produselor proaspete. Ne angajăm să oferim expozanților și vizitatorilor instrumentele și resursele necesare pentru a reuși într-o piață în continuă schimbare”, a declarat Mangelberger.

Termenul limită de 31 iulie pentru rezervarea spațiului de stand se apropie cu repeziciune. Detalii complete despre cum să vă înregistrați pentru un stand pot fi găsite pe site-ul FRUIT LOGISTICA. Echipa FRUIT LOGISTICA din Berlin sau unul dintre cei 150 de reprezentanți internaționali locali din întreaga lume vor fi bucuroși să vă asiste.

Un nou program de sprijin pentru circa 50 de afaceri din domeniul turismului

0

Mai multe afaceri în sectorul turismului, dezvoltarea economică la nivel local, crearea locurilor noi de muncă, inclusiv promovarea și exportul de produse, vor deveni posibile prin intermediul „Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului”, aprobat astăzi de Executiv.

Programul se adresează solicitanților care desfășoară activități antreprenoriale în turism sau activități conexe, cu potențial pentru organizarea de activități turistice în sate, comune și orașe cu o populație de până la 30.000 de locuitori.

Prioritate va fi acordată solicitanților care sunt implicați în lanțul valoric al turismului rural. Programul are trei componente:

  • informare și promovare;
  • sprijin financiar nerambursabil;
  • monitorizare și evaluare. 

Sprijinul financiar nerambursabil poate acoperi maxim 70% din valoarea proiectului investițional și nu poate depăși suma de 500.000 de lei per beneficiar.

Bugetul programului este de aproximativ 30 de milioane de lei pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea de a fi completat cu fonduri de la donatori locali și străini. 

Se estimează că, cel puțin 50 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de acest program, ceea ce va genera crearea a 50 de locuri de muncă noi și menținerea a cel puțin 100 de locuri de muncă existente, precum și investiții în economia națională, în valoare de aproximativ 40 milioane de lei, iar cel puțin 25 de întreprinderi își vor diversifica gama de servicii și produse.

„Prin sprijinul oferit în cadrul acestui program, se va încuraja inovația, antreprenoriatul și dezvoltarea durabilă a acestor întreprinderi, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra economiei naționale”, a declarat vicepremierul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Menționăm că, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării a semnat un contract de grant cu Uniunea Europeană de finanțare a programelor de suport ODA, în valoare totală de 8 milioane euro, pentru o perioadă de 3 ani.

Din bugetul total, circa 500.000 de euro, sunt destinați Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, în domeniul turismului rural. 

Plăți per kilogram de producție animalieră – o nouă formă de sprijin pentru fermieri

0

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi, 12 iulie, Regulamentul privind acordarea plăților directe în sectorul zootehnic din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural.

Cu titlu de noutate, în anul curent, se vor acorda plăți per kilogram de producție animalieră obținută și comercializată. Această formă de subvenționare a fost concepută pentru a stimula fermierii să majoreze volumele de producție, să efectueze o selecție mai riguroasă a animalelor, eliminându-le din șeptel pe cele neproductive.

Pentru a beneficia de plăți directe per kilogramul de produs, fermierul trebuie să dețină și să exploateze animale din speciile:

  • bovine;
  • ovine;
  • caprine;
  • porcine;
  • păsări (galinacee);
  • iepuri;
  • pești.

Totodată, vor continua să fie acordate plăți directe per cap de animal deținătorilor de animale de bovine, ovine, caprine, cabaline.

Din bugetul de stat vor fi alocate circa 150 de milioane de lei pentru fermele de bovine, dintre care 120 de milioane de lei vor fi direcționați pentru plățile per kilogramul de lapte și 30 de milioane de lei pentru plățile per cap de animal (juninci).

Alte circa 27 de milioane vor constitui plățile per cap de animal pentru fermele de ovine și caprine.

Conform datelor MAIA, în anul 2022, au fost alocate plăți directe pentru peste 17 mii de capete de vaci, pentru 26 mii de capete de oi și 14 mii de capete de capre.

La fel, anul trecut s-a atestat o creștere a numărului de cereri de solicitare a sprijinului, precum și un interes sporit al fermierilor pentru autorizarea exploatațiilor.

Înierbarea terenului – sfaturi pentru protejarea solului, conservarea umidității

0

Conţinutul apei în sol este principala resursă pentru construirea corpului plantelor și cel mai important factor care determină condiţiile pentru existenţa culturilor și cultivarea solului.

Pe parcursul vieţii, plantele consumă o cantitate imensă de apă. Plantele utilizează 300-800 de părţi de apă pentru a crea o unitate de greutate de substanţă uscată.

Vegetaţia și culturile sunt întotdeauna mai dependente de condiţiile de umiditate la nivelul rădăcinii, decât de precipitaţii. Utilizarea anumitor rate de irigare depinde de starea și proprietăţile solului pe un teren anumit.

Prin urmare, este foarte important să înțelegem că solurile sănătoase și întreţinute corespunzător, cu un conţinut ridicat de materie organică pot stoca cantităţi mari de apă.

Cantitatea de apă care poate conţine materia organică a solului depășește de aproximativ 20 de ori greutatea sa. Această proprietate este utilă nu numai în timpul secetelor, când umiditatea solului este vitală pentru creșterea plantelor.

Astfel, merită o deosebită atenţie înierbarea terenurilor pentru conservarea umidităţii solului. Eficienţa acestui procedeu a fost dovedită prin aceea că umiditatea absolută a aerului crește odată cu apropierea de suprafaţa acoperirii vegetale.

Învelișul vegetal, fiind o suprafaţă mare de evaporare, este întotdeauna mai bogat în vapori de apă decât terenul liber de
vegetaţie ori acoperit numai parţial. De asemenea, consumul de căldură pentru evaporare pe zi pe un teren slab acoperit va fi cu 120-130 de calorii/cm2 mai mult decât de pe un teren cu vegetaţie densă.

Pentru înființarea învelișului de ierburi trebuie să ținem cont de:

Pregătirea terenului și efectuarea lucrărilor de bază

Pe terenurile arabile, în funcţie de ceea ce se va cultiva, după recoltare, se efectuează discuirea în două direcţii, ceea ce asigură afânarea solului și mărunţirea, distribuirea mai uniformă pe suprafaţă a resturilor vegetale și încorporarea lor în sol.

Însămânţarea din toamnă a ierburilor perene poate fi efectuată
după dezmiriștire, cu aplicarea semănătorilor din sistemul No till. La plantele de cultură, ce au diferite cerinţe biologice, termen și adâncimile de încorporare a seminţelor (ovăz – 2-3, orz/ orzoaică, grâu – 4-7, meiul – 1,5-2, mazărea – 6-7 cm), poate fi făcută încorporarea la diferite adâncimi, ori să se renunţe la arătură.

Pentru a evita greșelile, ar fi oportun să se examineze recomandările specifice culturii, ori să se consulte cu specialiștii în domeniu.

Majoritatea ierburilor perene au seminţe mărunte și de aceea se încorporează în sol la adâncimea de la 0,5 cm până la maximum 4,0 cm. Ca acestea să nu fie suflate de vânturi ori spălate de ape până (obligatoriu) și după semănat (dacă semănătoarea nu este înzestrată cu tăvălugi), câmpul trebuie să fie nivelat cu tăvălugul inelar cu pinteni sau neted.

Pe terenurile ce se supun înfiinţării semănăturilor cu ierburi perene, lucrul de pregătire a terenului pentru înierbare constă în:

  • eliberarea terenului de pomi, tufari, buruieni, gropi, mușuroaie, vaduri, pietre etc.
  • nivelarea terenului;
  • discuirea în ambele direcţii la adâncimea de 10-12 cm, ori afânarea cu freza;
  • efectuarea arăturii (dacă se recomandă pentru plantele ce se vor cultiva) la adâncimea recomandată pentru planta ori amestecul de plante.

Nu se recomandă lucrarea solului (discuitul, aratul etc.) ci semănatul direct pe terenurile amplasate pe pante ce depășesc înclinaţia de 12° și nu se vor supune desţelenirii (numai pasibililor supraînsămânţări) terenurile amplasate în vecinătatea râpilor, sectoarelor cu alunecări, cu un strat arabil redus (10-12 cm), precum și a terenurilor cu apă freatică la adâncimi mai mici de 40-50 cm.

Păstrarea învelișului vegetal are o importanţă hotărâtoare pentru preîntâmpinarea eroziunii solului. Tocmai de aceea cu cât mai puţine lucrări se fac pe terenurile în pantă, cu atât solul este mai protejat.

Aplicarea îngrășămintelor la înierbarea terenurilor

În funcţie de disponibilitatea fosforului și potasiului din sol la 1 hectar de ierburi perene, se recomandă aplicarea: Р60К90 – cu aport redus; P45K60 – cu aport mediu și P30K45 – cu aport înalt.

Îngrășămintele cu fosfor și potasiu se aplică sub arătura de toamnă. La însămânţarea culturilor de acoperire a ierburilor perene, doza de îngrășăminte cu fosfor și potasiu crește pe baza necesităţii culturilor de acoperire, iar doza de azot nu trebuie să depășească 45 kg/ha (pentru a evita polignirea culturii de acoperire și suprimarea ierburilor însămânţate).

Selectarea ierburilor

Înierbarea poate fi efectuată prin semănatul unei specii ori amestecurilor. Decizia de a proceda într-un fel ori altul depinde de destinaţia terenului ce se fondează/recultivă, cerinţele plantelor faţă de fertilitatea și densitatea solului, lumină, apă etc.

Pe lângă condiţia numită este foarte important să se ţină cont și de competivitatea biologică a plantelor ce vor convieţui în amestecul ce se va semăna. În proporţii mai mari (asolamente de câmp, fâneţuri, pajiști speciale) se practică mai mult însămânţarea unei singure specii (lucerna, trifoiul, mazărea, măzărichea, lintea pentru boabe și furajeră etc.).

Pe pajiști, fâneață, la sectoarele antierozonale și altele se
consideră eficiente amestecurile din ierburi graminee și leguminoase, dar pot fi și alte amestecuri (la cele două mai pot fi adăugate specii malvacee, ștevia) ce ar include în proporţii mici plante cu talia înaltă.

La cultivarea pe soluri degradate se recomandată tratarea seminţelor de ierburi leguminoase cu aplicarea la o tonă de seminţe a 7-8 kg molibdat de amoniu de 36% sau 5-6 kg molibdat de sodiu de 54%.

Se recomandă în ziua însămânţării seminţele de ierburi leguminoase să fie inoculate cu preparate microbiene.

Termenele optime de însămânţare a ierburilor perene sunt: toamna la finele lui august – început de septembrie și primăvara – sfârșit de martie – începutul lui aprilie.
Seminţele unor culturi au ariste ori puf, nu curg liber (toate varietăţile de obsigă roșie, păiușul roșu, raigrasul înalt, toate varietăţile de pir), ceea ce duce la înfundarea semănătorii.

De aceea, înainte de semănat seminţele se supun prelucrării. Pentru a crea un înveliș de ierburi perene rezistent și productiv, se recomandă să se aplice normele de seminţe normale:

Rata de însămânţare a seminţelor de ierburi perene, în funcţie de îmbinarea speciilor spre însămânţare, kg/ha

Pe solurile fertile și cu tehnologia agricolă ridicată este posibilă o scădere a normei de semănat, iar pe solurile cu fertilitate redusă este necesară o creștere cu 10-15% a norma de semănat.

Atunci când se formează o crustă de sol, înainte de încolţirea seminţelor de ierburi perene semănate, aceasta trebuie distrusă imediat cu grape ușoare sau medii, după germinarea seminţelor – cu tăvălugi inelari.

Mai multe detalii despre Înierbarea terenurilor agricole ca metodă de conservare a apei și protejarea solului găsiți pe acest link.

Acest articol a fost elaborat cu suportul financiar al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) în cadrul proiectelor implementate de către Unitatea Consolidată pentru implementarea Programelor IFAD.

Fermierii vor putea investi în modernizarea sectorului agricol. Guvernul a aprobat noi măsuri de subvenționare

0

Fermierii din Republica Moldova și Asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații vor avea posibilitate să efectueze investiții mai mari în modernizarea sectorului agricol, diversificarea producției, dezvoltarea infrastructurii de prelucrare și creșterea competitivității și a calității produselor obținute.

Cabinetul de miniștri a aprobat un nou regulament pentru alte două forme de subvenționare: postinvestiție și subvenționarea investițiilor pe etape. Documentul va contribui la îmbunătățirea performanței afacerilor agricole și la alinierea cerințelor de calitate și siguranță a alimentelor la standardele UE.

„Prin implementarea regulamentului, statul va contribui anual la susținerea a cel puțin 7000 de fermieri – beneficiari de subvenții – pentru care se vor aloca circa 50% din mijloacele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. La fel, anual, va fi posibilă atragerea investițiilor în sectorul agroindustrial de peste 5 miliarde de lei, care vor contribui la crearea a circa 2000 locuri noi de muncă, inclusiv sezoniere”, a comunicat vicepremierul Vladimir Bolea.

Potrivit regulamentului, subvenționarea postinvestiție are loc după efectuarea investiției, în baza costurilor suportate integral de agricultor.

Subvenționarea investițiilor pe etape va fi efectuată în baza proiectului investiţional, evaluat de către Agenţia de Intervenție și Plăți pentru Agricultură şi autorizat pentru plata subvenției după implementarea fiecărei etape, în baza costurilor suportate integral.

Perioada de implementare integrală a proiectului investițional pe etape este de până la 36 luni (trei ani consecutivi).

Plafonul anual pentru un solicitant în cadrul formei de subvenționare postinvestiție este de maxim 7 milioane de lei. Excepție fac fermierii din sectorul zootehnic, care vor putea accesa până la 10 milioane de lei.

Totodată, statul va oferi până la 12 milioane de lei unităților de procesare a laptelui, fondatorii cărora sunt și producători de lapte, și până la 12,5 milioane de lei pentru producătorii de lapte.

Pentru grupurile de producători agricoli, cooperativele de întreprinzător sau Asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, subvențiile nu vor depăși valoarea de 15 milioane de lei.

Pentru a motiva tinerii fermieri, femeile-fermiere și migranții reveniți, se propune ca subvențiile calculate în condiții generale să fie majorate cu 10% din valoarea subvenției autorizate. Pentru investițiile efectuate în utilaje sau echipamente fabricate în Republica Moldova, proiectul prevede majorarea subvenției cu 20%.

Pentru proiectul investițional pe etape, valoarea subvenției acordate unui solicitant nu va depăși 15 milioane de lei, iar pentru grupurile de producători agricoli sau cooperativele de întreprinzător, valoarea subvențiilor va fi de până la 25 de milioane de lei.

Implementarea proiectului se va realiza în limita mijloacelor financiare ale Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, aprobat anual prin Legea bugetului de stat.

Stresul termic la păsări – sfaturi pentru a nu pierde productivitatea în ferme

0

În ultimii ani, sectorul agricol este puternic afectat în urma schimbărilor climatice, aceasta se manifestă mai ales prin secetele tot mai frecvente.

Schimbările climatice afectează sectorul zootehnic prin secetă, care duce la micșorarea cantității de furaje disponibile și de temperaturile medii crescute care afectează direct bunăstarea păsărilor.

Pentru a menține o productivitate înaltă a păsărilor în condițiile schimbărilor climatice sunt necesare investiții în sistemele de climatizare și în termoizolarea încăperilor care au menirea de a menține parametrii optimi de temperatură și respectiv să micșoreze riscul apariției stresului termic la păsări.

Animalele agricole, ca și majoritatea organismelor vii de pe Pământ, pentru menținerea vieții într-o stare bună de sănătate și producerea diverselor produse animaliere au nevoie de un anumit confort termic.

Atât temperaturile joase, cât și cele mai ridicate decât
confortul termic acționează negativ la starea de sănătate și indicii de reproducție a animalelor.

Pentru a obține rezultate productive și economice bune, crescătorii de păsări trebuie să înțeleagă cum să evite eficient stresul termic în efectivele de păsări din fermă.

Aceasta necesită înțelegerea atât a cerințelor de microclimat a halelor pentru păsări, cât și cerințelor nutriționale ale păsărilor în condiții de stres termic.

Păsările, în funcție de vârstă, au nevoie de diferite niveluri de temperaturi.

Astfel, pentru pui în primele zile de viață zona de confort termic este de 32-33 grade C. Aceasta se datorează faptului că la păsări în primele zile de viață, practic, nu funcționează termoreglarea, acestea sunt direct dependente de temperatura mediului ambiant.

Pentru păsările adulte temperatura de confort se situează în diapazonul 18 – 22 grade C. Pentru păsări este foarte importantă respectarea acestor condiții de microclimat.

Temperaturile scăzute în primele zile de viață pot provoca pierderi serioase prin mortalitate și pierderi de performanțe, iar
temperaturile înalte la adulți pot provoca pierderi în productivitate, stres termic și chiar mortalitatea înaltă.

Cauzele stresului termic

  • halele construite fără respectarea normelor privind termoizolarea;
  • densitatea înaltă în hală;
  • echipament pentru microclimat necorespunzător;
  • utilizarea în calitate de acoperiș de materiale fără termoizolare (ardezie, tabla cutată, ș.a);
  • amplasarea volierelor pentru păsări în zone cu acțiune directă a soarelui, fără zone umbrite.

Care sunt efectele stresului termic la păsări?

  • reducerea poftei de mâncare până la stoparea completă a consumului de hrană;
  • sporirea senzației de sete și creșterea consumului de apă;
  • scăderea nivelului producției;
  • schimbarea metabolismului;
  • intensificarea ritmului respirator și ținerea ciocului deschis;
  • sporirea ritmului cardiac;
  • modificări în comportament (nu se culcă – stau pe picioare, agitație continuă, stau cu aripile în jos);
  • degenerarea foliculilor (scăderea producției de ouă);
  • scădere a volumului și activității spermatozoizilor (creșterea numărului de ouă nefertilizate);
  • mortalitatea.

Combaterea stresului termic la păsări

În sectorul industrial, în primul rând, trebuie de atras atenția la modernizarea utilajului existent la fermele avicole sau instalarea utilajelor noi, care vor fi capabile să limiteze influența condițiilor climaterice extreme.

La fel, trebuie oferită atenție sporită termoizolării încăperilor, utilizarea diferitor materiale de construcție care sunt eficiente energetic (păstrează constant temperatura interioară) cum ar fi panouri Sandwich, vata minerală ș.a.

Aceste măsuri nu numai că vor proteja animalele de temperaturile sporite vara, dar vor permite economie
surselor de încălzire în perioada de iarnă.

În același timp, uneori, adaptarea fermelor avicole la schimbările climatice, prin instalarea diferitor echipamente care mențin microclimatul în hală (ventilatoare, sisteme de răcire), pot spori consumul de energie electrică, respectiv în aceste condiții este necesar de utilizat tehnologii și echipamente care furnizează energie electrică alternativă (panouri solare).

Măsurile pentru combaterea stresului termic pot fi de tip tehnologic, nutrițional și medicamentos.

Măsuri tehnologice de combatere a stresului termic la păsări

  • scăderea greutății în viu pe unitatea de suprafață în hală;
  • schimbarea programului de iluminare (în perioada caniculară de micșorat intensitatea și durata iluminatului pentru a micșora mișcarea păsărilor și respectiv producerea căldurii de către păsări);
  • managementul sistemului de adăpare (asigurarea nelimitat accesul la apă proaspătă și rece);
  • plimbarea operatorului prin hală ce ajută la ridicarea păsării, făcând mai ușor să disperseze căldura;
  • reducerea grosimii așternutului (astfel se micșorează stratul unde are loc fermentarea în procesul căruia se formează căldură);
  • antrenamentul la temperatură (menținerea temperaturilor mai înalte în prima jumătatea a perioadei de creștere cu scăderea treptată a acesteia, ce duce la adaptarea treptată a păsărilor la temperaturi mai ridicate);
  • controlul ventilației (mărirea vitezei peste 2,6 m/s). De asemenea, o atenție sporită trebuie atrasă atât vitezei, cât și direcție aerului;
  • udarea acoperișului și a pereților cu apă permit micșorarea temperaturii;
  • instalarea sistemelor de răcire. Acestea pot fi sisteme cu spray (duze sub presiune înaltă) sau prin sisteme PAD-cooling – apa trece prin niște casete speciale instalate în perete. Ulterior, se evaporă, răcind astfel aerul care trece prin aceste casete. La moment, aceasta este cel mai efectiv sistem de răcire și menținerea microclimatului în hală.

Măsuri nutriționale de combatere a stresului termic la păsări

Ca parte a mecanismului fiziologic de adaptare a pasărilor supuse stresului termic este reducerea consumul de furaj cu aproximativ 50 %.

Micșorarea consumului de furaje reduce disponibilitatea substanțelor nutritive și diminuează, astfel, metabolismul la păsări. Scăderea consumului de furaje implică o reducere a
consumului de energie, proteine și alte substanțe nutritive, ceea ce contribuie la scăderea producției, fapt observat frecvent în cursul perioadelor caniculare.

Din aceste motive, este recomandat ca în perioadele caniculare de mărit conținutul de energie, proteină, aminoacizi și vitamine în furajul păsărilor.

Astfel, chiar dacă acestea vor consuma o cantitate mai redusă de furaj, datorită concentrației mai mare a nutrienților din furaj, păsările vor obține necesarul de aceste substanțe pentru organismul lor.

Măsuri medicamentoase de combatere a stresului termic la păsări

  • administrarea complexelor de vitamine, mai ales cele cu conținut de vit. E și C. Acest lucru scade efectul stresului;
  • administrarea hepatoprotectoarelor, cum ar fi preparatul L Tonic. Protejarea ficatului este foarte importantă în perioada stresului, iar ficatul joacă un rol crucial în reglarea temperaturii din organism;
  • administrarea de extracte de uleiuri esențiale, mai ales pe bază de mentol (Mentoreef plus) care ușurează respirația;
  • suplimentarea cu electroliți, cum ar fi bicarbonat de sodiu, clorură de amoniu, clorură de potasiu etc., pentru a ameliora acidoza metabolică și menținerea echilibrului electrolitic;
  • acizii organici administrați în apa de băut la fel sunt eficienți în combaterea stresului termic prin stimularea consumului de apă;
  • administrarea aspirinei în apa de băut este o metodă foarte eficiență în micșorarea efectelor stresul termic (după părerea noastră, cea mai eficientă). Aceasta se datorează acțiunii sale și anume scade febra (efect antipiretic). Are efect anticoagulant, reducând riscul accidentului vascular cerebral (cauza principală a decesului păsărilor în urma stresului termic), precum are și efect antiinflamator. Pe piață este disponibil produsul Reevit C, o combinație de aspirină și vitamina C. Acest produs se utilizează cu succes în fermele din țară aproape de 10 ani. Atenție a nu se administra aspirină găinilor de la care se obțin ouă pentru consum.

Trebuie de luat în considerare că produsele sus menționate scad efectele stresului termit, dar, în același timp, cele mai importante măsuri sunt acele tehnologice.

O hală construită corect după toate normele și cerințele, dotată cu echipament special pentru menținerea microclimatului, nu va fi niciodată înlocuită cu produsele medicamentoase.

Acestea se pot utiliza ocazional, în situației extreme, dar totuși trebuie de avut în vedere că fermierul este responsabil de menținerea bunăstării animalelor din fermă, fapt care este reglementat atât de legislația europeană, cât și de cea națională.

Numai de la un animal întreținut în condiții optime se vor putea obține rezultate performante, respectiv, va fi eficient economic.

Două asociații vor produce energie regenerabilă pentru a iriga peste 2000 de hectare

0

Primele Asociații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI) au demarat lucrările de montare a instalațiilor de producere a energiei regenerabile, datorită investiției de circa 1,3 milioane de lei oferite de USAID prin intermediul proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală.

Cele două asociații: AUAI Prutenii II și AUAI Criuleni întrunesc 230 de agricultori în calitate de membri și vor utiliza energia produsă în procesul de irigare a peste 2,000 hectare de teren din aria sistemelor centralizate de irigare administrate de acestea.

Ulterior, proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală va susține alte două AUAI în efectuarea investițiilor în producerea energiei regenerabile.

În medie, o AUAI din Moldova consumă anual peste 425,000 kWh pentru pomparea a peste 577,000 m3 de apă pentru irigare. Ponderea costurilor pentru energia electrică în formarea tarifului per 1m3 de apă utilizată la irigare ajunge până la 60 la sută, ceea ce constituie o presiune considerabilă asupra fermierilor.

Energia alternativă produsă le va permite asociațiilor să eficientizeze ponderea costului pentru energia electrică în formarea tarifului per m3 cu până la 30 la sută.

Totodată, lipsa unor alternative de producere a energiei electrice în situația crizei energetice cauzată de războiul din Ucraina, generează riscuri de sistare a irigării în lunile aride, când seceta pune în pericol volumul și calitatea recoltelor.

Deși tot mai mulți agenți economici din țară efectuează tranziția la surse regenerabile de energie, o serie de obstacole de ordin financiar și instituțional nu au permis până în prezent AUAI să beneficieze de suport pentru valorificarea surselor regenerabile de energie.

Deoarece AUAI au o formă juridică specifică de organizare, majoritatea programelor de finanțare a energiei verzi nu consideră AUAI drept entități eligibile. De asemenea, AUAI încă nu au experiență de efectuare a investițiilor în comun, astfel băncile comerciale sunt reticente să finanțeze investițiile AUAI fără garanții sau avantaje adiționale.

Pentru depășirea acestor bariere, este binevenită implementarea activităților demonstrative ce vor aborda în complex aspectele tehnologice, instituționale și financiare ce va duce ulterior la implementarea modelului pe scară largă, inițiativa proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova fiind o premieră pentru Moldova.

Reprezentanții Asociațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigare afirmă că energia electrică produsă de instalațiile fotovoltaice va fi utilizată inclusiv în sezonul curent, având în vedere faptul că din cauza schimbărilor climatice și a precipitațiilor insuficiente, fermierii solicită servicii de irigare, inclusiv în luna noiembrie.

În același timp, reducerea cheltuielilor pentru energie electrică în procesul irigării și optimizarea cheltuielilor în prețul final al producției agricole autohtone, poate fi atins doar prin implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii Sistemelor Centralizate de Irigare, de rând cu proiectele de eficientizare a acestora din punct de vedere energetic.

Guvernul Elveției este dispus să ajute Republica Moldova în dezvoltarea digitalizării sectorului agricol și promovarea asigurărilor în agricultură

0

Vicepremierul Vladimir Bolea a avut ieri, o întrevedere cu Bojan Kolundzija, directorul  proiectului  „Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova” (OPTIM),  susținut de Guvernul Elveției șI implementat de HELVETAS.

Bojan Kolundzija a prezentat direcțiile prioritare de activitate ale proiectului și oportunitățile de colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

De asemenea, au fost discutate și coordonate unele activități, care au drept scop îmbunătățirea accesului fermierilor la servicii, tehnologii și cunoștințe relevante, precum și la adoptarea soluțiilor digitale și a practicilor agricole inteligente, sporirea competitivității și facilitarea accesului la piață, pentru a crește veniturile agricultorilor.

Viceprim-ministrul Vladimir Bolea și-a exprimat interesul în legătură cu modelele de cooperare și asociere a micilor fermieri, implementate de OPTIM, menite să sporească accesul la piețele de desfacere, să realizeze transferul de tehnologii și practici agricole durabile.

„Prioritățile MAIA sunt irigarea, digitalizarea, consultanța și sectorul zootehnic. Ne dorim să preluăm în agricultură tehnologiile de ultimă generație, pentru a deschide noi perspective de dezvoltare, care să  genereze valoare adăugată. Avem nevoie de ajutor și experiență externă pentru elaborarea unui concept de digitalizare a sectorului”, a menționat oficialul.

În cadrul discuției s-a abordat și subiecte privind irigarea culturilor agricole, asigurarea riscurilor de producție, precum și necesitatea pregătirii cadrelor pentru sector.

OPTIM este un proiect de dezvoltare economică, care își propune crearea oportunităților economice noi, prin investiții în afaceri inovatoare, servicii, tehnologii și accesul acestor antreprenori la piețe cu valoare înaltă.