Guvernul construiește noi locuri de muncă verzi și stimulează trecerea întreprinderilor către practici ecologice, prin aprobarea Programului de promovare a economiei verzi și circulare 2024-2028. 

Programul va facilita trecerea către o economie circulară, unde deșeurile sunt transformate în materie primă și sunt reintroduse în circuitul economic. 

Programul include măsuri ample pentru:

• încurajarea investițiilor în economia verde;
• stimularea  inovației și start-up-urilor către practici verzi;
• mai multe oportunități de angajare în economia verde;
• optimizarea consumului de resurse naturale;
• reducerea impactului asupra mediului și a amprentei de carbon. 

Astfel, vom sprijini creșterea economică prin promovarea unor condiții și practici ecologice, ceea ce va duce la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor prin asigurarea unui mediu curat, sustenabil și sănătos.

Programul va facilita transpunerea principiilor Pactului Verde European în toate documentele de politici relevante, care este prezent în toate Strategiile europene de tranzit.

Programul de promovare a economiei verzi și circulare 2024-2028, va contribui la reducerea emisiilor de carbon încurajând întreprinderile să adopte practici ecologice, promovând astfel utilizarea surselor de energie regenerabilă, eficiența energetică și implementarea principiilor economiei circulare pentru reducerea deșeurilor și reutilizarea resurselor.

Costurile Programului sunt estimate la peste 200 milioane lei, din care 100 milioane lei vor fi acoperite din bugetul de stat și 100 milioane lei din alte surse.

Principalele măsuri planificate includ clasificarea activităților economice verzi și introducerea competențelor verzi în administrațiile publice.

Autoritățile separatiste din stânga Nistrului anunță că interzic temporar „importul” de carne de porc din mai multe regiuni de pe teritoriul controlat constituțional, transmite realitatea.md.

Conform lor, motivul ar fi focarele de pestă porcină africană, înregistrate în Republica Moldova.

Măsura a intrat în vigoare de pe 9 iulie. Nu se va permite transportarea în stânga Nistrului a animalelor vii, produselor obținute din sacrificarea porcilor, dar și a tuturor tipurilor de furaje preparate și aditivi pentru hrana porcilor, din localitățile Republicii Moldova unde s-au înregistrat focare de pestă porcină africană.

Este vorba despre satele Voroncovo din raionul Soroca, Gîrbova din raionul Dondușeni, Plop din raionul Cahul și Vrănești din raionul Sîngerei.

Precizăm că, potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în perioada iunie-iulie 2024, în Republica Moldova au fost raportate trei focare de pestă porcină africană.

În contextul avertizării emise de Serviciul Hidrometeorologic de Stat până pe 15 iulie 2024 se prevede pericol excepțional de incendiu (clasa V) cu caracter natural.

Astfel, IGSU atenționează oamenii despre necesitatea respectării regulilor antiincendiare în perioada caniculară în vederea prevenirii izbucnirii focarelor de ardere a vegetației uscate și a cerealelor în perioada de recoltare, transmite știri.md.

„În perioada secerișului, angajații IGSU îndeamnă lucrătorii sectorului agricol să respecte cu strictețe regulile antiincendiare și numai cu admiterea tehnicii care a fost supusă testării și cerințelor tehnice stabilite”, spun oamenii legii.

Totodată, reprezentanții menționează că procesul de recoltare a cerealelor trebuie să fie organizat cu divizarea masivelor în sectoare cu aria de maxim 30 ha, cu delimitarea acestora prin fâșii cosite cu lățimea de minim șase metri și fâșii arate cu lățimea de minim patru metri, eliberate de paie și resturi vegetale. 

Mai mult, alimentarea tehnicii cu carburanți și lubrifianți se admite numai la punctele de alimentare special amenajate. 

„Transportarea lichidelor combustibile în vase deschise, precum și alimentarea tehnicii agricole în lanuri sau la distanțe mai mici de 100 metri de acestea sunt interzise”, atenționează IGSU.

Specialiștii IGSU, avertizează că fumatul și utilizarea focului deschis pentru distrugerea resturilor de vegetație pe terenuri agricole sunt strict interzise.

„Lucrătorii care strâng roada de pe lanuri trebuie să țină cont de riscul izbucnirii incendiilor în urma arderii paielor sau a altor resturi vegetale pe câmp”, adaugă specialiștii.

Totodată, pompierii avertizează populația că arderea vegetației uscate în preajma lanurilor cu cereale și terenuri agricole poate provoca incendii de proporții și pagube materiale semnificative. 

Incendiile de vegetație prezintă un risc pentru mediul înconjurător și sectorul locativ.

Focarele de ardere se răspândesc rapid pe suprafețe extinse, mai ales în condiții de umiditate redusă și temperaturi ridicate.

Astfel, populația este îndemnată să nu aprindă vegetația uscată, gunoiul menajer și stufărișul, dar și să evite utilizarea focului deschis pentru igienizarea gospodăriilor.

Oamenii sunt rugați să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse pe suprafețe de iarbă uscată și în preajma spațiilor forestiere. 

„Maturii trebuie să supravegheze  în permanență copii și să nu le permită jocul acestora cu focul deschis, chibrituri, brichete, dar și alte surse care pot provoca incendii”, sugerează pompierii.

Potrivit datelor colectate, în Republica Moldova, de la începutul anului 2024, au avut loc 2003 intervenții pentru stingerea incendiilor de vegetație, care au afectat o suprafață totală de 3.387 ha. 

Totodată, conform statisticii, focul a nimicit de la începutul perioadei de recoltare a cerealelor, au fost înregistrate 19 cazuri de ardere a lanurilor de culturi cerealiere. 

În urma acestora a fost afectată o suprafața de 109,44 ha de culturi cerealiere (grâu – 102,44 ha, orz – 7 ha), fiind salvate 933,81 ha de culturi cerealiere (grâu – 875,81 ha, orz – 58 ha).

În situații de risc oamenii sunt rugați să apeleze Serviciul 112.

Danemarca va deveni prima ţară din lume care va taxa emisiile de carbon ale şeptelului, o măsură unică destinată să aducă ţara scandinavă mai aproape de obiectivul său privind ajungerea la neutralitatea emisiilor de carbon în 2045, informează AFP.

Începând din 2030, emisiile de metan provocate de flatulenţa bovinelor şi porcilor vor fi taxate cu 300 de coroane (40,2 euro) pentru fiecare tonă de echivalent CO2.

Cinci ani mai târziu, în 2035, nivelul taxei va creşte la 750 de coroane (aproximativ 100 de euro) pentru pentru fiecare tonă de echivalent CO2, conform unui acord convenit la finele lunii iunie între Guvern, o parte a opoziţiei şi reprezentanţii fermierilor, industriei şi sindicatelor.

Textul urmează să fie aprobat de Parlament, care îl va examina după vacanţa de vară.

Pentru Christian Fromberg, specialist în agricultură la Greenpeace, textul „oferă un motiv de speranţă în contextul în care multe ţări dau înapoi cu acţiunile lor în domeniul climatic”. „Chiar dacă taxa pe carbon ar fi trebuit să fie mai mare şi introdusă mai devreme, reprezintă totuşi o etapă importantă”, a spus Christian Fromberg.

În schimb, pentru Asociaţia daneză pentru o agricultură sustenabilă, acordul este unul „inutil”.

„Este o zi tristă pentru agricultură”, a estimat Asociaţia într-un comunicat de presă.

„Ca fermier, mă simt inconfortabil să iau parte la un experiment incert care ar putea ameninţa securitatea aprovizionării alimentare”, a spus preşedintele Asociaţiei, Peter Kiaer, reamintind că Noua Zeelandă a trebuit să anuleze o propunere similară din cauza protestelor fermierilor.

Pentru a reduce nota de plată a fermierilor danezi, planul autorităţilor de la Copenhaga prevede o deducere fiscală de 60%.

Costul real pentru crescătorii de animale ar urma să fie de 120 de coroane (16 euro) pentru o tonă de echivalent CO2, urmând să crească la 300 de euro cinci ani mai târziu.

Cu toate acestea, calculele Ministerului danez al Economiei arată că, în urma introducerii acestei taxe, aproximativ 2.000 de locuri de muncă ar putea dispărea în sectorul creşterii animalelor până în 2035.

Veniturile generate de taxă vor fi reinvestite în tranziţia ecologică a sectorului agricol. Peste 60% din suprafaţa Danemarcei este alocată agriculturii.

În plus, lăsarea în pârloagă a 140.000 de hectare ar urma să permită majorarea stocării de carbon în sol, pentru a reduce concentraţia de gaze cu efect de seră în atmosferă.

La scară mondială, Danemarca este unul din principalii exportatori de carne de porc, care reprezintă aproape jumătate din exporturile agricole ale ţării, potrivit Consiliului danez pentru agricultură şi alimentaţie. 

Ieri, la Edineț, a avut loc o sesiune de consultare privind proiectul de lege pentru organizarea și funcționarea Camerelor Agricole.

Evenimentul a reunit numeroși participanți din sectorul agricol, reprezentând raioanele Ocnița, Briceni, Dondușeni și Edineț.

Fermierii au participat în număr mare pentru a se informa cu privire la crearea și funcționarea camerelor agricole, avantajele acestora, precum și necesitatea implicării fiecărui agricultor în acest proces.

În cadrul discuțiilor, s-au abordat oportunitățile de dezvoltare a sectorului agricol și rolul statului în susținerea acestora, fără implicarea directă a instituțiilor centrale.

De asemenea, s-au discutat provocările existente și posibilele soluții pentru depășirea acestora.

Fermierii au subliniat importanța unui cadru organizatoric bine pus la punct, care să ofere suport și consultanță specializată, acces la fonduri și facilități fiscale.

Hermann Schultes, fost președinte al Camerei Agricole din Austria, a fost invitat special pentru a împărtăși din experiența sa.

Acesta a prezentat modul de funcționare a camerelor agricole în Austria, rolul lor esențial și importanța acestora pentru sectorul agricol austriac.

Schultes a subliniat că implicarea activă a agricultorilor în aceste structuri este esențială pentru succesul lor, evidențiind susținerea tinerilor și femeilor fermieri.

De asemenea, a împărtășit provocările întâmpinate și modalitățile de depășire a acestora, oferind exemple concrete și inspirație pentru fermierii moldoveni.

Dumitru Orescu, agricultor din raionul Criuleni, a informat participanții despre experiențele sale în Austria și Germania, accentuând necesitatea cooperării fermierilor.

Dumitru a menționat că fără cunoștințe și fără a se uni în Camere Agricole, agricultura moldovenească nu are viitor și nu va fi competitivă.

De asemenea, a subliniat importanța consultanței specializate pentru implementarea celor mai moderne tehnologii.

Vicepremierul Vladimir Bolea a evidențiat necesitatea profesionalizării agriculturii și a subliniat că modelul austriac al Camerelor Agricole este cel mai potrivit pentru Moldova, desigur, adaptându-l la condițiile locale.

Oficialul a explicat beneficiile implicării în aceste camere, subliniind că acestea sunt create de și pentru agricultori. Vladimir Bolea a accentuat faptul că aceste structuri pot determina viitorul sectorului agricol din Moldova, facilitând accesul la consultanță, finanțare și tehnologii moderne, contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă a agriculturii.

„Camerele Agricole vor apăra interesele agricultorilor prin abordări multidimensionale și vor contribui la dezvoltarea sectorului”, a declarat Vladimir Bolea.

Participanții la consultări au adresat numeroase întrebări și au venit cu propuneri.

Au fost ridicate preocupări legate de lipsa specialiștilor care să ofere consultanță adecvată și de sursele de finanțare necesare pentru susținerea Camerelor Agricole.

În după-amiaza zilei, la Bălți, va avea loc o altă sesiune de consultare, unde agricultorii din raioanele Fălești, Glodeni, Rîșcani, Drochia și Sîngerei vor discuta despre organizarea și funcționarea Camerelor Agricole, continuând astfel seria de întâlniri menite să asigure o participare activă și informată a tuturor celor implicați în sectorul agricol.

Aceste consultări sunt esențiale pentru a aduna feedback-ul fermierilor și pentru a integra perspectivele lor în formularea finală a proiectului de lege, asigurându-se că acesta răspunde nevoilor reale ale comunității agricole și contribuie la dezvoltarea durabilă a agriculturii în Moldova.