Pepinierele pomicole din Republica Moldova se confruntă cu diverse provocări în producerea materialului săditor de calitate, una dintre constrângeri fiind necesitatea adaptării portaltoaielor importate la condițiile locale.
Adaptarea dificilă poate duce la stagnarea creșterii acestora din cauza stresului aclimatizării.
Pentru a aborda aceste probleme, laboratorul VITROHUB, cu sprijinul proiectului OPTIM, a organizat o vizită a directorului executiv al Consortium Deutscher Baumschulen GmbH, Johannes Feldmann.
Scopul vizitei a fost de a oferi suport pepinierelor locale. În cadrul acestei inițiative, discutându-se și oportunitatea licențierii producerii locale a portaltoaielor seria Gisela® și Wavit®.
VITROHUB, singurul laborator de multiplicare in vitro din Moldova, ar putea deveni producător licențiat al acestor portaltoaie, ceea ce ar aduce beneficii semnificative întregului sector pomicol.
„Anul acesta am importat portaltoaiele Wavit® și seriile Gisela®, însă am întâmpinat unele probleme, precum ne-a explicat expertul german, ca rezultat al unei proaste aclimatizări. Plantele au fost supuse stresului și au stagnat în creștere. Ulterior, vom cunoaște cum am putea minimiza impactul acestei probleme, dar, totodată, dorim ca să avem astfel de material pentru altoire disponibil la noi în Moldova. Acordarea licenței de producere laboratorului VITROHUB este importantă și pentru noi ca producători de material săditor, și pentru întregul sector, căci vorbim de costuri mai mici pe tot lanțul”, a declarat Andrei Ciobanu, proprietarul uneia dintre pepinierele vizitate.
Pe lângă vizitele la pepiniere, a fost organizată și o întâlnire cu Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Moldova (Moldova Fruct). În cadrul acestei întâlniri, s-au analizat impedimentele întâmpinate de producătorii pomicoli în identificarea materialului săditor de calitate pentru înființarea plantațiilor.
Informațiile obținute în urma vizitelor vor fi analizate de către Consortium Deutscher Baumschulen GmbH, care urmează să ia o decizie privind licențierea producerii portaltoaielor. Acest pas ar putea stimula producția de material săditor în Moldova, oferind pepinierelor locale acces la portaltoaie de înaltă calitate, adaptate condițiilor locale și la costuri mai reduse.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat a anunţat astăzi Cod portocaliu de caniculă în mare parte a teritoriului ţării, valabil pentru perioada 10-16 iulie, notează MOLDPRES.
Potrivit meteorologilor, în următoarele zile, pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia a câteva raioane din regiunea de nord, temperatura maximă a aerului va atinge valori cuprinse între 36-39 grade Celsius.
În raioanele Briceni, Soroca, Donduşeni, Drochia, Râşcani, Glodeni şi Ocniţa rămâne Cod galben, iar temperatura maximă a aerului va atinge valori de +33..+35°C.
Totodată, până la 15 iulie, în ţară se va menține pericol excepțional de incendiu (clasa V) cu caracter natural.
De asemenea, în condiții de umiditate redusă și temperaturi ridicate orice sursă de aprindere scăpată de sub control poate provoca incendii de proporții.
În caz de Cod portocaliu, condiţiile meteorologice prezintă pericol real, fiind prognozate fenomene periculoase de intensitate mare (vijelie, averse, descărcări electrice, grindină, caniculă, risc de inundaţii etc.), care pot influenţa negativ activităţile socio-economice şi pot cauza daune materiale substanţiale şi victime omeneşti.
De asemenea, medicii avertizează populaţia, în special bolnavii cu boli cronice, persoanele în vârstă, femeile însărcinate şi copiii să evite expunerea la soare în orele cu temperaturi toride.
Este recomandat să nu fie neglijată hidratarea, fiind exclusă consumarea băuturilor alcoolice.
La rândul lor, inspectorii sanitar-veterinari amintesc despre riscul toxinfecţiilor alimentare care este mai sporit în zilele caniculare şi avertizează să fie respectate condiţiile de păstrare a produselor alimentare, mai ales a celor uşor alterabile.
Republica Moldova devine capitala europeană a turismului vitivinicol! În perioada 17-19 octombrie, țara noastră va găzdui Adunarea Generală a „ITER VITIS – Les Chemins de la vigne” – ruta oenoturistică europeană care integrează peisajele și patrimoniul vitivinicol din țările membre, susținută de Federația Europeană ITER VITIS și certificată conform standardelor Consiliului Europei din 2009.
Anunțul a fost făcut la cea de-a cincea ediție a ANTRIM Incoming Tourism Forum 2024, organizată de Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM).
La evenimentul din toamnă vor participa reprezentanții celor 22 de state membre ale Federației „ITER VITIS”, dar și reprezentanți ai Consiliului Europei, instituție care contribuie și participă la protejarea patrimoniului natural și a diversității culturale paneuropene.
Elena Stepanov, Directorul Executiv, Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern:
„ANTRIM, ca asociație membră a ITER VITIS, susține turismul vitivinicol și poziționarea Republicii Moldova în rândul țărilor vinicole consacrate.
De aceea, „Drumul Vinului Moldovei” a devenit primul itinerariu turistic din țară certificat ca rută cultural-europeană de Consiliul Europei, iar distincția este o confirmarea a eforturilor de promovare a unui turism cultural și sustenabil.
Aceste succese nu ar fi fost posibile fără suportul USAID, care în ultimul deceniu, a susținut transformarea și revigorarea industriei turismului din Moldova.
Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern (ANTRIM) a beneficiat de expertiză, resurse și finanțare, care au fost esențiale pentru crearea unor programe de dezvoltare ce au contribuit la îmbunătățirea infrastructurii turistice, la creșterea calității serviciilor oferite și care totodată, au adus beneficii economice semnificative pentru comunitățile locale. Grație acestor eforturi, Republica Moldova a reușit să devină o destinație turistică competitivă pe scena internațională și să-și cristalizeze o ofertă turistică ce oferă experiențe autentice și durabile.”
În cei 10 ani de activitate Asociația Naționalăpentru Turism Intern și Receptor a implementat și promovat cele mai bune practici în domeniul turismului viticol.
În acest sens, au fost sprijinite inițiative care protejează și promovează tradiția milenară a viței-de-vie și a vinului, precum și peisajul turistic legat de acestea.
De asemenea, accentul a fost pus pe inovație și pe promovarea durabilității și a ofertei gastronomice fabuloase păstrată și transmisă din generație în generație.
Andrei Chistol, Secretar de stat, Ministerul Culturii al Republicii Moldova:
„Găzduirea Adunării Generale a ITER VITIS în Moldova, un eveniment de importanță majoră, este un motiv de mândrie și reprezintă suma eforturilor depuse, activităților întreprinse și angajamentelor asumate pentru promovarea culturii și turismului vitivinicol.
Atragerea unor astfel de manifestări contribuie semnificativ la creșterea vizibilității și interesului pentru Moldova în rândul țărilor membre ITER VITIS, iar acest succes evidențiază, de asemenea, potențialul nostru de integrare europeană și dorința de a ne alinia la standardele internaționale.
Parteneriatul și colaborarea cu organizații internaționale rămân esențiale pentru dezvoltarea și promovarea valorilor noastre culturale.
Ministerul Culturii va continua să investească în inițiative care aduc beneficii economice și sociale pe termen lung.
Adunarea Generală ITER VITIS reprezintă un pas important în consolidarea imaginii Republicii Moldova ca destinație turistică și culturală de importanță globală.”
Începând cu anul 2020, Ruta Drumul Vinului Moldovei a devenit parte a rețelei ITER VITIS, oferind experiențe vitivinicole autentice și itinerarii de enoturism care încurajează turiștii să descopere elementele prețioase ale vechii culturi europene a vinului, dar și revigorarea vibrantă a tradițiilor vitivinicole, susținute de o nouă generație de vinificatori.
Rutele Culturale ale Consiliului Europei cuprind peste 30 de itinerare certificate sub auspiciile forului internațional și au scopul de a promova călătoriile de descoperire a patrimoniului divers din Europa și consacrarea valorilor globale, precum: drepturile omului, diversitatea interculturală, dialogul intercultural transfrontalier și dezvoltarea durabilă a turismului.
Incoming Tourism Forum 2024 a avut loc în contextul aniversării unui deceniu de eforturi ale Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern (ANTRIM) – un pilon de sprijin pentru turismul local, care promovează inovația în domeniu și contribuie semnificativ la dezvoltare sustenabilă a afacerilor din turism.
Printre cele mai importante succese se numără deschiderea primului Centru Național de Informare pentru Turiști din Moldova, crearea și marcarea a peste 300 km de trasee turistice de drumeții, organizarea și promovarea Republicii Moldova la peste 100 de evenimente internaționale, târguri și expoziții, vizitele a sute de jurnaliști străini în Republica Moldova, contribuția la apariția a peste 200 de articole în presa internațională ce promovează oferta turistică a țării, punând în valoare frumusețile naturale ale Moldovei, afilierea Drumului Vinului Moldovei la Ruta Cultural Europeană ITER VITIS cu cele peste 40 de vinării și crame dotate cu facilități turistice, dezvoltarea a zeci de produse turistice noi pentru a diversifica oferta turistică și contribuția la creșterea semnificativă a numărului de turiști și a economiei naționale.
În primele patru luni ale anului 2024, Republica Moldova a majorat cu circa 10% exportul de benzină în Ucraina, până la circa 40.000 de tone
În consecinţă, Republica Moldova a devenit al patrulea furnizor de benzină în Ucraina, după România, Polonia şi Lituania, se constată într-o analiză a portalului specializat Enkorr.
Reexportul de motorină prin Portul Giurgiuleşti în Ucraina s-a prăbuşit
Pe de altă parte, se atestă o prăbuşire de 13 ori, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, a livrărilor de motorină din Republica Moldova pe piaţa ucraineană.
În consecinţă, în primele patru luni ale anului 2024 importul de motorină în Ucraina prin Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG) a constituit un volum de doar 7.500 de tone.
O situaţie similară a fost şi în cazul importurilor de motorină din Bulgaria, care s-au diminuat de 13 ori şi au constituit un volum „jalnic” de 11.600 de tone, susţine Enkorr.
O astfel de evoluţie este explicată prin faptul că, în octombrie 2023, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a redactat o listă cu 32 de porturi și terminale care furnizează motorină rusească în Ucraina, în care apare și Portul Internațional Liber Giurgiulești, alături de 16 porturi, terminale și depozite din Turcia, 9 porturi și terminale din Bulgaria etc.
Urmare a deciziei Serviciului de Securitate al Ucrainei, a început vămuirea motorinei care este importată din Republica Moldova, în special, de la terminalul petrolier din Giurgiulești, dar și din unele depozite de petrol bulgare.
La acel moment administraţia Danube Logistics, operatorul PILG aflat sub controlul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, a anunțat că oprește operațiunile comerciale cu produse petroliere de origine rusă.
„Compania nu acceptă transbordarea și depozitarea produselor petroliere de origine rusă la terminalul nostru”, a declarat directorul general adjunct al Danube Logistics, Aly Aydov.
Cu toate acestea, compania nu a negat faptul că terminalul a primit anterior încărcături cu produse petroliere rusești, dar a explicat că acestea au fost cazuri izolate.
Potrivit Enkorr, acum principalii furnizori de motorină în Ucraina sunt Polonia şi România, care s-au majorat cota şi continuă să domine piaţa petrolieră din Ucraina.
În conformitate cu Ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, nr. 95 din 21.06.2024, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, anunță lansarea apelului III de depunere a cererilor de solicitarea a plăților directe în sectorul zootehnic din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, pentru următoarele măsuri:
Măsura 1: plăți directe per cap de animal (bovine)
submăsura 1.1: junci peste 3 luni;
submăsura 1.2: junci peste 12 luni;
Măsura 2: plăți directe per cap de animal (ovine)
submăsura 2.3: mioare peste 3 luni;
Măsura 3: plăți directe per cap de animal (caprine)
submăsura 3.2: căprițe peste 3 luni;
Măsura 4: plăți directe per cap de animal (cabaline)
submăsura 4.1: iepe/armăsari;
submăsura 4.1: mânze.
Măsura 1: plăți directe per kilogram de lapte
submăsura 1.1: lapte de vacă;
submăsura 1.2: lapte de oaie;
submăsura 1.3: lapte de capră.
Cererile de solicitare a plăților directe per cap de animal se depun începând cu 11 iulie 2024 până la 13 septembrie 2024, iar cererile de solicitare a plăților directe per kilogram de produs, se depun începând cu 11 iulie 2024 până la 23 august 2024.
Totodată, menționăm că în cadrul apelului III, AIPA va recepționa cererile de solicitare a plăților directe per kg de produs pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024.
Pentru informații cu privire la condițiile de accesare a plăților directe, criteriile de eligibilitate, actele obligatorii, procedura de depunere a cererilor de acordare a plăți, accesați Regulamentul și setul de documente aici.
Dosarele vor fi depuse la direcțiile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.
Începând cu acest an, Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului a Universității Tehnice a Moldovei (UTM) introduce o nouă specialitate în programul său de studii: Agrobusiness și Dezvoltare Rurală.
Această inițiativă vizează formarea specialiștilor capabili să inițieze și să dezvolte afaceri care să susțină o dezvoltare sustenabilă din punct de vedere economic, ecologic, social și cultural.
Admiterea la specialitățile agricole va începe pe data de 22 iulie 2024.
Agrobusiness și Dezvoltare Rurală – detalii despre programul de studii
Programul de studii de licență „Agrobusiness și Dezvoltare Rurală” își propune să dezvolte abilități antreprenoriale și de identificare a afacerilor de nișă, pentru a atrage fondurile alocate de către Uniunea Europeană.
Absolvenții vor fi pregătiți să identifice și să anticipeze tendințele din sectorul agrobusiness-ului, transformându-le în oportunități de afaceri.
De asemenea, aceștia vor dobândi un nivel înalt de cunoștințe teoretice și practice în domeniul managementului și vor dezvolta abilități de prognozare, analiză și sinteză, organizare a activităților și gestionare a cunoștințelor angajaților, precum și de luare a deciziilor strategice în poziții de leadership.
Competențe și cunoștințe dobândite
Absolvenții programului vor deține cunoștințe vaste în diverse domenii, inclusiv:
Agronomie
Pomicultură
Viticultură
Legumicultură
Zootehnie
Protecția plantelor
Economie
Management
Marketing
Tehnologii informaționale.
De asemenea, vor fi familiarizați cu aspectele legate de legislația specifică domeniului de activitate, inclusiv legislația în domeniul afacerilor agricole și dezvoltării rurale, legislația de inițiere a unei afaceri, legislația financiară și fiscală, legislația muncii și legislația referitoare la angajarea personalului.
Abilități practice
Programul de studii include pregătirea în:
Lucrul cu certificate de calitate și de proveniență
Utilizarea facturilor și altor documente relevante
Elaborarea studiilor de fezabilitate, planurilor de afaceri și proiectelor de înființare a unei afaceri și atragerea investițiilor
Implementarea cunoștințelor legate de politica de personal, planificarea personalului, normarea muncii și motivarea personalului
Organizarea locurilor de muncă și a procesului de achiziții, contracte de achiziții, studii de piață și formarea prețului
Sistemul de subvenționare și creditare, sistemul de asigurare contra riscurilor
Managementul financiar și activitățile de contabilitate.
Agrobusiness și Dezvoltare Rurală – oportunități de carieră
Absolvenții programului vor fi pregătiți pentru diverse posturi de conducere în unități agroalimentare și afaceri din domeniu, dar și în instituții de profil precum:
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA)
Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA)
Agenția Națională de Siguranță a Alimentelor (ANSA)
Noua specialitate de la UTM vine să răspundă cerințelor actuale ale pieței muncii și să pregătească tinerii pentru a deveni lideri în domeniul agrobusiness-ului și al dezvoltării rurale, contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol în Republica Moldova.
Pentru detalii accesați fsasm.utm.md sau apelați la numerele de telefon:
Proprietarii terenurilor agricole sau a grădinilor de lângă case lăsate în paragină vor fi sancționați mult mai dur din 2025, notează ziua.md.
Primăriile vor fi în drept să majoreze impozitul funciar cu până la 300%. Același lucru se va putea întâmpla și în cazul clădirilor sau locuințelor neîngrijite sau părăsite.
Noua măsură se regăsește în politica bugetar-fiscală pentru anul viitor și are scop încurajarea proprietarilor să întrețină și să utilizeze corespunzător bunurile imobile și terenurile agricole.
Astfel, impozitul va putea fi majorat pentru proprietarii care nu și-au lucrat terenurile timp de doi ani consecutiv.
Autoritățile locale vor fi responsabile de identificarea și evaluarea proprietăților care se încadrează în aceste criterii și de aplicarea noilor cote de impozitare.
Potrivit analistului economic Veaceslav Ioniță, această măsură va descuraja lăsarea terenului agricol în paragină.
Expertul susține că cea mai viabilă soluție, în special pentru moldovenii din străinătate care dețin terenuri agricole, dar care nu sunt lucrate, este să îl dea în arendă întreprinderilor agricole sau gospodăriilor țărănești pentru a scăpa de penalități.
Ioniță nu exclude că, peste ani, mulți dintre deținători ar putea fi chiar desproprietăriți.
„Din punct de vedere teoretic proprietarii terenurilor agricole ar putea fi desproprietăriți, dar nu cred că asta va fi în realitate.
Vorbim de o sumă mică. Un om care are o datorie față de stat și el nu își onorează obligațiunile, statul are premise pentru a face o executare silită.
Nimeni nu împiedică însă persoanele care au teren agricol să îl dea în arendă”, a declarat Veaceslav Ioniță pentru Radio Moldova.
În același context, în cadrul recentei analize despre situația din agricultură, Ioniță critica măsura Guvernului din politica fiscală pentru 2025, care propune impunerea unui impozit de 20% persoanelor care dau în arendă terenuri agricole.
„Acțiunile guvernului creează un mecanism care ia bani de la oamenii săraci şi îi pune în buzunarele exportatorilor bogați.
Bugetul de stat nu primeşte decât 100 de milioane de lei. Iar ca efect social, inițiativa va avea un impact fără precedent asupra oamenilor săraci”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în prezent, în R. Moldova sunt 300 de mii de hectare de terenuri agricole nelucrate, iar în acest an pierderile din această cauză ar fi de aproximativ 8 miliarde de lei.
Roada de grâu este una bună în acest an, însă agricultorii se confruntă cu prețurile mici la vânzare.
O spune ministrul Vladimir Bolea, potrivit căruia pentru a face față prețurilor mici la vânzarea roadei și prețurilor mari la fertilizanți, agricultorii trebuie să se asocieze.
Vladimir Bolea spune că modelul camerelor agricole, promovat de minister, este soluția pentru problemele cu care se confruntă fermierii, notează IPN.
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare spune că deși condițiile meteorologice nu au fost prielnice pentru buna dezvoltare a grâului, roada de grâu este una satisfăcătoare, în special, în nordul țării.
Potrivit ministrului, cea mai mare provocare cu care se confruntă fermierii este prețul de vânzare a roadei raportat la investițiile făcute.
„Toamna a fost foarte secetoasă în prima parte a ei, atunci când se semăna grâul. De aceea, chiar dacă în primăvară, în toată Republica Moldova am avut un nivel de precipitații înalt, oricum plantele sunt subdezvoltate.
Am fost la Căușeni, au 3-3,5 tone de grâu la hectar. La nordul Republicii Moldova e vorba de 3,7- 4 tone la hectar.
Calitatea grâului este una bună, mult grâu este alimentar, ceea ce înseamnă că se va vinde la un preț mai mare. Per total, starea lucrurilor este una satisfăcătoare când vorbim de grupa cerealelor de toamnă.
Dar agricultorii se confruntă în continuare cu prețurile mici. Cu greu vor face față problemelor în condițiile prețului de 2,75 lei. În Hâncești era un agricultor care spunea că vinde grâu cu 3,10 lei.
Trebuie să continuăm politica începută de Ministerul Agriculturii acum doi ani, adica politica de asociere”, a spus Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
Potrivit ministrului Vladimir Bolea, asocierea producătorilor în camere agricole îi va ajuta să aibă acces la informații, subvenții și fonduri de preaderare. Potrivit ministrului, doar prin asocierea fermierilor agricultura din Republica Moldova va deveni una înalt tehnologizată și performantă.
„Soluția pentru disperarea agricultorilor este asocierea. E vorba de asociere pentru a achiziționa fertilizanți, pentru a reduce din prețul fertilizanților și asocierea pentru a vinde produsul final.
Alte soluții magice nu există. Avem discuții cu agricultorii și marea majoritate conștientizează că asocierea e un lucru important pentru ei.
Acum promovăm camerele agricole. Toată lumea înțelege că sărăcia pe care o avem astăzi în agricultură poate avea soluție doar prin asociere, având acces la informații, cunoștințe, pe care de unul singur nu le poți avea.
Noi am preluat modelul din țările unde agricultura s-a dezvoltat la cel mai înalt nivel, dar au făcut-o în cadrul unei camere agricole.
Când ești parte componentă a unei comunități profesionale, cum este camera agricolă, nivelul tău de reziliență este mult mai mare. Cu totul altfel treci peste aceste dificultăți”, a mai spus ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Proiectul privind organizarea și funcționarea camerelor agricole a fost aprobat de Parlament în prima lectură.
Potrivit documentului, camerele agricole vor oferi fermierilor acces la resurse și informații, inclusiv la programe de instruire și finanțare, facilitând schimbul de cunoștințe si experiențe între membri.
Camerele agricole vor fi constituite în două nivele: zece camere agricole regionale și Camera Agricolă Națională.
Cantitatea de mărfuri exportate de Ucraina prin cale ferată a înregistrat o scădere semnificativă, afectând veniturile Căilor Ferate din Moldova (CFM), notează radiomoldova.md.
Declarația a fost făcută de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, la emisiunea „Punctul pe Azi” de ieri, 8 iulie.
„Ucraina trecuseră pe cale ferată parțial, dar din momentul când s-a deschis portul Odesa și celelalte porturi ale lor, tranzitarea Republicii Moldova s-a redus la maxim.
Adică, practic era o sursă de venit pentru Căile Ferate din Moldova, destul de importantă și din păcate s-a redus în totalitate sau aproximativ”, a menționat Vladimir Bolea.
Și fostul director CFM, Oleg Tofilat, a specificat recent pentru Radio Moldova, că veniturile întreprinderii s-au diminuat din motiv că a scăzut cantitatea de mărfuri exportate din Ucraina în România.
Amintim că restricțiile la importul de cereale și oleaginoase din Ucraina vor fi prelungite până la sfârșitul acestui an.
Un proiect de lege care prevede importul de grâu, porumb și floarea-soarelui exclusiv în baza licențelor a fost adoptat de către Parlament.
La propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, care va elibera aceste acte permisive, termenul va putea fi extins cu cel mult 12 luni.
