În perioada 8-10 februarie, 16 producători și exportatori de fructe, membri ai Asociației Moldova Fruct, îi vor surprinde pe comercianții din întreaga lume, prezenți la Expoziția Fruit Logistica din Berlin, Germania, cu mere, struguri de masă și prune uscate de înaltă calitate.
Totodată, producătorii moldoveni își vor prezenta ofertele de prune, cireșe și caise pentru sezonul care vine.
Participarea în cadrul acestui eveniment este posibilă datorită sprijinului Proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova și Western NIS Enterprise Fund (WNISEF).
De altfel, prezența producătorilor moldoveni la cea mai mare expoziție specializată din Europa, a devenit tradițională, permițându-le să stabilească parteneriate comerciale cu importatori din întreaga lume și să-și reorienteze exporturile de fructe atât pe noi piețe europene, cât și din Orientul Mijlociu.
De asemenea, producătorii din Moldova sunt interesați să cunoască soluțiile inovative de gestionare a riscurilor cauzate de schimbările climatice, care influențează business-ul internațional cu fructe, de la producerea materialului săditor și până la adaptarea tehnologiilor de producere, pentru mulți ani înainte.
”Drept urmare a provocărilor actuale, obiectivul nostru strategic de a poziționa Republica Moldova ca țară cu livezi și infrastructură post-recoltare moderne și ca furnizor de fructe proaspete de înaltă calitate, se lărgește. Astfel, ne propunem să preluăm cele mai bune practici internaționale de adaptare la schimbările rapide și sperăm să identificăm soluțiile optime de logistică, să stabilim noi parteneriate, precum și să setăm obiectivele pentru următorul sezon cu clienții”, spune Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.
Anul trecut, Expoziția Fruit Logistica a găzduit aproape 42.600 de expozanți și vizitatori din peste 130 de țări, un indicator impunător care reconfirmă faptul că acest eveniment trebuie să se regăsească pe agenda asociației de promovare externă a sectorului horticol.
Expozițiile internaționale ne ajută nu doar la promovarea și recunoașterea mărcii comerciale naționale „Moldova – un gust deosebit”, la stabilirea relațiilor comerciale cu potențiali cumpărători, ci și la analiza soluțiilor care vor stimula piața în următorii ani și vor contribui semnificativ la îmbunătățiri în cadrul întregului lanț de aprovizionare.
La data de 19 ianuarie 2023 a intrat în vigoare Regulamentul privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli, conform căruia achitarea se va aplica pentru perioadele fiscale începând cu luna aprilie 2022 și până în luna iunie 2023 inclusiv.
Însă, Asociația „Forța Fermierilor” susține că legea cu privire la rambursarea TVA nu este funcțională.
Potrivit lor, subdiviziunile din teritoriu ale Inspectoratului Fiscal de Stat interpretează legea diferit, fapt care nu permite rambursarea TVA unor fermieri.
„Inspectoratul fiscal își bate joc de agricultorii. La distanța de două luni de la adoptare, acest act legislativ important practic nu este funcțional. Fermierii se confruntă, în teritoriu, cu acțiuni haotice și destructive din partea subdiviziunilor inspectoratului fiscal, care nu cunosc poziția univocă și uniformă din partea oficiului din Chișinău și deseori interpretează lege diferit.
Inspectoratul fiscal central a elaborat instrucțiunea privind implementarea legii cu privire la rambursarea TVA, care a încurcat și mai mult lucrurile și care sub aspectul tehnic contravine legii și Regulamentului, aprobat de Ministerul Finanțelor. Astfel, au apărut probleme tehnice în identificarea întreprinderilor, care practică cel puțin 95% activități agricole”, se arată într-un comunicat al asociației.
În acest sens, fermierii acuză Inspectoratul Fiscal de sabotaj.
„Se crează impresia că există un sabotaj la nivelul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, care face tot posibilul pentru tergiversarea procesului rambursării TVA fermierilor și micșorarea artificială a sumelor spre rambursare. Iar criteriu de eligibilitate pentru cei, care practică activități agricole la nivelul minimal de 95% a fost introdus în lege premeditat de către Ministerul Finanțelor, contrar poziției agricultorilor, cu scopul creării obstacolului artificial în implementarea legii”, se mai arată în comunicat.
În acest context, agricultorii solicită intervenția imediată a Guvernului și deputaților în vederea aplicării efective a legii cu privire la rambursarea TVA producătorilor agricoli.
Totodată, se solicită de a fi urgent introduse unele modificări în acest act legislativ, benefice agricultorilor, propuse în cadrul discuției cu reprezentanții comisiilor parlamentare pentru agricultură, economia, buget și finanțe.
Asociația GAL „Colinele Tigheciului” anunță concurs de granturi oferite în cadrul Fondului de Dezvoltare Tematică Inovatorii „Codri Tigheciului – unde mierea e mai dulce”.
Prin acest concurs, GAL-ul își propune să susțină dezvoltarea sectorului apicol din microregiune.
Dacă ai o inițiativă/idee inovativă ce poate contribui la dezvoltarea sectorului apicol, ești invitat să aplici pentru finanțare.
Granturile nerambursabile oferite de către GAL variază de la ️20 000 de lei la 80 000 de lei.
Concursul se desfășoară în perioada 01.02.2023 – 28.02.2023.
La concurs pot participa toți cei care doresc să investească în dotarea fermei apicole din regiune, ca exemplu în produse auxiliare stupului: lăptișor de matcă, ceara, polen, propolis sau echipament inovativ corespunzător activităților apicole.
Pentru informații și suport puteți apela membrii organului executiv GAL: Director GAL 061002708; Manager GAL 061002708, scrie un mesaj pe e-mail: [email protected] sau accesează pagina de Facebook: GAL Colinele Tigheciului.
Activitățile desfășurate sunt co-finanțate de către USAID Moldova și Polish aid Moldova în cadrul Fondului de Dezvoltare Tematică „Inovatorii 2.0” al proiectului „LEADER pentru Moldova Rurală”, implementat de Solidarity Fund PL în Moldova în parteneriat cu Rețeaua Națională LEADER în Moldova.
În pofida războiului din Ucraina și a unei recolte de 2-3 ori mai mici la principalele culturi agricole, producătorii și traderii din Moldova au reușit, anul trecut, să exporte circa 2,2 milioane tone de cereale şi oleaginoase, în valoare de peste 16 miliarde de lei.
Expertul Iurie Rija susține că, deși aparent e un rezultat bun, în realitate circa 77% din exporturi au fost cereale din recolta anului 2021.
Date vamale, analizate de Mold-Street, arată că exporturile au fost efectuate în aproape 60 de state ale lumii, dar acestea sunt concentrate în câteva ţări.
Principalele pieţe de desfacere – România şi Turcia
Principala piaţă de desfacere pentru cerealele şi oleaginoasele din Republica Moldova a fost România, cu o cotă de 45% după volumul exportat şi de circa 47% după valoare. România este urmată de Turcia, cu o cotă de aproximativ 25%.
Împreună, cele două state au o cotă de 70% din importul de cereale şi oleaginoase din Republica Moldova.
La distanță mare, cu cote de aproximativ 5%, se află Bulgaria și Elveţia, urmate de Marea Britanie – cu 4%, iar Italia, Cipru şi Grecia au câte circa 3%.
Principalele materii prime: porumbul şi floarea-soarelui
Datele statistice analizate relevă că, principala cereală exportată de Moldova a rămas porumbul, cu un volum de circa 1,3 milioane tone, adică 58,7% din total, urmată la mare distanţă de seminţele de floarea-soarelui – circa 490.000 tone, grâu – aproximativ 291.000 tone, rapiţă – 78.000 tone şi orz – 35.600 tone.
După valoarea exporturilor, domină seminţele de floarea- soarelui, apropiindu-se de nivelul de 7 miliarde lei în 2022, preţul mediu de export fiind de 14,3 lei pentru un kilogram.
Valoarea porumbului exportat a constituit circa 6,78 miliarde de lei, iar preţul fiind de 5,2 lei pentru un kilogram.
Cele două materii prime au avut o cotă totală de 81% după cantitate şi de 86% după valoarea exporturilor.
În cazul grâului, datele arată că exporturile au constituit circa 1,57 miliarde lei, la un cost mediu de aproximativ 5,4 lei pentru un kilogram.
Amintim că, anul trecut, timp de patru luni (martie-iunie), nu au fost efectuate exporturi de grâu, ca urmare a interdicţiei impuse de Comisia pentru Situaţii Excepţionale.
În aceeaşi perioadă, valoarea rapiţei exportate a fost de circa 955 milioane lei, iar preţul – de 12,2 lei pentru un kilogram.
Datele relevă că, în cazul seminţelor de floarea-soarelui, principalele pieţe de desfacere au fost:
România – cu o cotă 46%;
Turcia – cu 21,5%;
Bulgaria – cu 21%.
Porumbul a ajuns în special pe piaţa României – 38,9%, Turciei – 26,8%, Elveţiei – 6,8%, Marii Britanii – 5,6% şi a Italiei – 5,5%.
În cazul grâului, peste 62% din exporturi au fost în România, 18,7% – în Turcia şi 10,8% – în Grecia.
Totodată, 76% din exporturile de orz şi 86% din cele de rapiţă au luat calea României.
Seceta şi războiul din Ucraina
Anul 2022 a însemnat, pentru piețele agricole globale, o perioadă cu o intensă volatilitate a prețurilor – generată de condițiile meteorologice extreme cu efect asupra recoltelor, recesiunea economică post-pandemică și presiuni geopolitice asupra cotațiilor cerealelor și a complexului de semințe oleaginoase – ce a adus provocări unice pentru toți participanții de pe piețe, pentru a face față la ceea ce analiștii au numit deja „Marea resetare” – „Great Reset”.
Războiul dintre Rusia și Ucraina a afectat piața cerealelor, începând cu 24 februarie 2022 – deoarece a întrerupt fluxul cu cereale de la Marea Neagră, afectând cu aproximativ 40% capacitatea de export a cerealelor ucrainene, dar și echipamentele, infrastructura și chiar terenurile agricole în unele regiuni din sud care au fost bombardate de invadatori.
Republica Moldova a resimţit direct impactul războiului, pentru că principalele căi de export erau porturile ucrainene de la Marea Neagră şi Dunăre, cel mai important fiind Reni. În aceste condiţii, a fost nevoie de o resetare şi pentru traderii, dar şi pentru producătorii din Moldova.
Expertul Iurie Rija susţine că, anul 2022 a fost unul provocator pentru piața cerealelor din Republica Moldova, el a amintit de scăderea de două ori şi ceva a recoltei de cereale şi oleaginoase.
Cel mai mult a fost afectată recolta de porumb, care a scăzut de aproape 4 ori, iar cea de grâu –de 2 ori.
„Factorii care au compromis recolta au fost seceta pedologică, creșterea prețului la carburanți, scumpirea de peste 4 ori a îngrășămintelor, prețul scăzut de comercializare a cerealelor autohtone, care au determinat unii agricultori să renunțe la investițiile în cereale”, a declarat Iurie Rija.
Un alt factor a fost prețul mic la cerealele din Ucraina, care a determinat diminuarea prețurilor în regiunea bazinului Mării Negre, inclusiv Moldova.
„Astfel, dacă în iulie-august 2022 agricultorii sperau să vândă grâul la un preț de 5-6 lei pentru un kilogram inclusiv TVA, din septembrie prețul acestuia s-a diminuat continuu, spre sfârșitul lui 2022 ajungând la doar 4,5 lei. Motivul este faptul că Ucraina a exportat masiv, în lunile septembrie-decembrie 2022, cereale la preț scăzut (grâu alimentar la 200 dolari pentru o tonă)”, explică expertul.
Iurie Rija aminteşte şi de prețul propus la licitația organizată de Agenţia Rezerve Materiale pentru completarea rezervelor de stat, care a fost unul scăzut – de 4,8- 4,9 lei pentru un kilogram.
Prognoze pesimiste pentru 2023
În opinia expertului, exporturile semnificative în 2022 s-au datorat în special recoltei bogate din 2021. Or, circa 77% din exporturi au fost cereale din recolta anului 2021. Pentru acest an prognozele sunt însă pesimiste.
„În anul 2023 se estimează o scădere a volumului de export al cerealelor autohtone, din motivul recoltei joase în 2022. Acest fapt determină traderii, în continuare, să se reorienteze spre reexportul cerealelor din Ucraina. În contextul războiului, aceștia sunt deschiși față de Republica Moldova atât în zona portuară, cât și în părțile de Nord cum ar fi Văscăuți, Secureni, Cernăuți.
Cerealele din Ucraina, până în prezent, mențin interesul traderilor internaționali atât cantitativ, cât și valoric. Chiar și cu logistica scumpă, tranzacțiile cu ucrainenii şi livrările până la clienții europeni rămân profitabile. Dar, desigur, contracatând marfă din Ucraina, operatorii se expun unui risc mare legat situația din zonă: de exemplu, deconectarea curentului electric sistează activitatea de prefectare a documentelor, ceea ce la rândul său majorează costurile de staționare. Din acest considerent, unele tranzacții generează pierderi”, afirmă Iurie Rija.
Potrivit lui, pieţele țintă sunt România și Bulgaria. Cât despre alte pieţe, precum Azerbaidjan, cu care anul trecut au fost duse tratative de încheiere a unor contracte, nu s-a ajuns la numitor comun la capitolul preț, locul livrării, termeni de achitare.
Mai adăugăm că războiul din Ucraina va continua să afecteze regiunea şi piaţa grânelor şi oleaginoaselor. Mai mult, se estimează că producția de cereale ucrainene în 2023 va fi micșorată, deoarece fermierii – pentru că s-au confruntat cu lipsă de semințe, de îngrășăminte și de alte inputuri – au redus suprafețele cultivate cu cereale de iarnă cu 40 – 45%, creând un gol în oferta viitoare de grâu, orz și rapiță la nivel global.
Pe de altă parte, Rusia are stocuri uriaşe de cereale (estimate la circa 150 milioane tone) şi se confruntă cu probleme la export, atât logistice, cât şi din cauza preţului mic, care nu acoperă costurile. Respectiv, preţul cerealelor va fi afectat direct.
Tăierea în uscat reprezintă un compromis între scopul viticultorului şi necesităţile plantei, o modalitate de a regla creşterea lăstarilor (partea vegetativă) cu dezvoltarea părţii generative a butucului.
Este o operaţie prin intermediul căreia anual se reduce numărul de coarde şi sunt scurtate cele rămase. Fără tăiere, viţa de vie, fiind liană, formează lăstari lungi cu mulţi struguri, de dimensiuni mici, cu puţin zahăr, îndepărtându-şi treptat organele vegetative şi generative de sistemul radicular.
crearea condiţiilor favorabile de prevenire a bolilor şi dăunătorilor sau de protecţie a butucilor de îngheţuri şi ger, etc.
Tăierea în uscat presupune soluţionarea următoarelor probleme:
reglarea polarităţii longitudinale – tendinţa (fiind liană) creşterii mai viguroase a lăstarilor, frunzelor şi strugurilor amplasate în zone mai îndepărtate a butucului;
reglarea proceselor de creştere şi fructificare – prin stabilirea încărcăturii cu rod (există o multitudine de studii, unde se demonstrează influenţa directă a sarcinii asupra cantităţii şi calităţii recoltei);
Actualmente se utilizează 4 sisteme de limitare a polarităţii:
tăierea scurtă;
arcuirea corzilor tăiate lung;
deşteptarea ochilor unghiulari;
tăierea mixtă cu formarea verigii de rod.
După Winkler (1962), tăierea trebuie să fie un procedeu de bază de reglare a încărcăturii de rod şi trebuie efectuată în aşa mod încât necesitatea răritului strugurilor să fie redusă la minimum.
În acelaşi timp, Winkler cu echipa sa a efectuat un set de experienţe la soiul Muscat de Aleksandri, la bază luând ca variante – extremităţile:
tăiere agresivă;
tăierea obişnuită;
fără tăiere.
În primul rând, la începutul vegetaţiei s-a determinat greutatea plantei şi conţinutul în carbohidraţi care avea valori cu mult mai mari la varianta – „fără tăiere”, şi, ca la sfârşitul vegetaţiei, la toate variantele conţinutul de carbohidraţi să fie asemănător.
Drept rezultat, la varianta – „fără tăiere” s-a obţinut:
recoltă cea mai mare;
calitatea joasă a producţiei – bobiţe neuniforme dezvoltate (% mare de boabe mărgeluite), % substanţe uscate (zahăr) mic;
creşterea lăstarilor foarte mică, iar la varianta – „tăiere agresivă”:
recoltă mică;
% substanţe uscate (zahăr) mai mare;
creştere excesivă a lăstarilor;
calitatea strugurilor joasă (bobiţe neuniforme), din cauza concurenţei (dominanţa) între creşterea lăstarilor şi dezvoltarea părţii generative.
În anul 2022, la soiul Moldova s-a făcut o experienţă privind cercetarea influenţei lungimii de tăiere a coardei asupra recoltei şi calităţii ei, lăsând în acelaşi timp aceeaşi sarcină în ochi.
Influenţa lungimii de tăiere asupra indicatorilor de calitate a strugurilor şi a bobiţelor la soiul Moldova:
4 coarde*12 ochi – în perioada de vegetaţie, când lăstarii aveau 5-7 cm, primii 4-5 lăstari de la baza coardei au fost înlăturaţi. SRL „Terra-Vitis”, 2022
Putem afirma că lungimea coardei a influenţat greutatea medie a strugurilor, respectiv a recoltei şi greutatea medie a bobiţei.
Cu cât mai lungă a fost lăsată coarda, cu atât a sporit greutatea strugurilor (până la 70%), deoarece o parte din struguri au avut originea din ochiurile de la vârful coardei, care genetic au un potenţial mai mare.
Sarcina în ochi (şi în struguri) s-a respectat aceeaşi, însă sarcina de rod a fost diferită, datorită sporirii greutăţii strugurilor, de aceea la variantele cu tăierea mai lungă s-a diminuat greutatea medie a bobiţei.
Drept concluzie, putem spune că prin intermediul tăierii în uscat se pot regla procesele de creştere şi fructificare – prin stabilirea încărcăturii cu rod atât la soiurile de masă, cât şi la soiurile tehnice.
Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) în comun cu procurorii anticorupţie au desfășurat, pe 7 februarie curent, percheziţii la domiciliul și biroul de serviciu ale șefei Secţiei Teritoriale Bălţi a Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură şi la domiciliul unui administrator care desfăşoară activitate în domeniul agriculturii în zona din Nord a țării.
În urma descinderilor, oamenii legii au confiscat: 31 000 lei, contracte, ordine de plată și facturi fiscale, care demonstrează transferurile bănești și care acordau instrumente pentru deghizarea provenienței banilor, rezultați din infracțiune și certificate, ce confirmă depunerea dosarelor de subvenționare și telefoane mobile.
În prezent, sunt pornite 27 de cauze penale pentru corupere pasivă, activă, trafic de influență și spălare de bani.
Amintim că, ofițerii CNA au inițiat percheziții la persoane publice din cadrul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), dar și la autorități publice locale, precum și agenți economici. Sunt vizate localități din toată țara.
Potrivit CNA, este vorba despre suspiciuni de acordare ilegală a subvențiilor în agricultură.
Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a confirmat perchezițiile desfășurate de ofițerii CNA, pe 24 ianuarie curent, la domiciliile și birourile de serviciu a unor angajații ai instituției. Agenția a publicat o declarație în care precizează că persoanele vizate sunt „suspectate de depășirea atribuțiilor de serviciu”.
Ulterior, în urma celor 68 de percheziții efectuate, șase persoane au fost reținute, șase persoane sunt cercetate în stare de libertate, iar alte 24 de persoane urmează a fi audiate în calitate de bănuiți pentru abuz de putere, corupere pasivă, corupere activă, trafic de influență și spălare de bani.
Mai târziu, CNA a publicat un extras din stenogramele discuțiilor între unii figuranți în dosarele AIPA.
Proiectul de lege supus consultărilor publice stabilește politicile de bază ale statului în domeniul subvențiilor agricole și rurale, competențele autorităților administrației publice în acest domeniu, definește formele și condițiile de acordare a subvențiilor, particularitățile procedurii de acceptare a cererilor de subvenții și de examinare a acestora, scrie Infomarket.
Prin intermediul modificărilor se oferă un cadru conceptual extins, ținând cont de standardele europene și de experiența României în domeniul subvențiilor, precum și de solicitările asociațiilor relevante și ale beneficiarilor de subvenții.
Legea reglementează acordarea de subvenții pentru agricultură, silvicultură, piscicultură, precum și pentru activități economice și culturale în zonele rurale.
Conform recomandărilor Consiliului Europei, fermierii sunt împărțiți în patru categorii:
micro (până la 9 angajați și o cifră de afaceri de până la 18 milioane de lei pe an);
mici (până la 49 de angajați și până la 50 de milioane de lei);
mijlocii (până la 249 de angajați și până la 100 de milioane de lei pe an);
mari (peste 249 de angajați și o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei pe an).
Principiile de bază ale subvențiilor agricole și rurale sunt predictibilitatea, eficiența costurilor, transparența, durabilitatea politicii, responsabilitatea etc.
Autoritatea publică competentă pentru punerea în aplicare a Legii privind subvențiile va fi Ministerul Agriculturii, în timp ce AIPA va gestiona și controla Fondul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, precum și alte resurse financiare.
Se propun cinci tipuri de subvenții:
plăți inițiale;
post-investiționale;
eșalonate;
directe;
suplimentare.
Se propune introducerea, pentru prima dată, a unei finanțări etapizate – fondurile vor fi acordate pentru o perioadă de până la 36 de luni pentru fiecare etapă a planului de investiții aprobat de AIPA, beneficiarul fiind obligat să contribuie cu cel puțin 50% din costul proiectului.
Proiectul de lege prevede anumite categorii de beneficiari pentru care sunt posibile condiții mai simple de acordare a subvențiilor.
Pentru o gestionare eficientă a Fondului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, se propune dezvoltarea unui sistem informațional integrat, care va conține date privind exploatațiile funciare, subvențiile, inspecțiile, fermierii care au solicitat subvenții etc.
În plus, se propune ca proiectul de lege să intre în vigoare după publicarea sa în Monitorul Oficial, cu excepția unor dispoziții pentru care este prevăzută o perioadă de tranziție.
La data intrării în vigoare, Legea privind principiile de subvenționare pentru agricultură și dezvoltare rurală nu va mai fi în vigoare.
Consultările privind proiectul de lege sunt deschise până la 8 februarie, iar textul integral poate fi consultat AICI.
Anunțul a fost făcut de Iordanca-Rodica Iordanov, ministra Mediului, care a avut o întrunire cu reprezentanții Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA).
Discuția a vizat perspectivele cooperării moldo-nipone în vederea extinderii suprafeței terenurilor împădurite, dar și inițierea a noi proiecte ce urmează a fi realizate în țara noastră.
În cadrul întrevederii, partea niponă și-a exprimat disponibilitatea de a oferi echipamente necesare pentru împădurire. Gestionarea durabilă a resurselor forestiere și extinderea suprafeței terenurilor împădurite a Republicii Moldova până la 15% este un angajament ambițios pe care JICA îl va susține și în continuare.
Ministra Mediului a menționat importanța sprijinului nipon acordat pentru managementul resurselor forestiere și a spus că, mizează pe cooperarea cu JICA și în realizarea programului de reîmpădurire a țării, pentru a răspunde mai eficient la provocările climatice.
„Pentru a crește nivelul de împădurire este necesar de a identifica surse financiare, de a capacita întreprinderile silvice prin preluarea bunelor practici, de a dezvolta pepiniere”, a punctat dna Iordanov.
Amintim că, Agenţia Internaţională de Cooperare a Japoniei (JICA) a fost creată drept o instituție administrativă independentă în 2002, pentru a contribui la dezvoltarea economică şi socială a ţărilor în proces de dezvoltare şi la extinderea cooperării internaționale a Japoniei.
Urmare a informațiilor apărute cu privire la tergiversarea eliberării certificatului fitosanitar pentru exportul fructelor proaspete, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) amintește că, în conformitate cu prevederile art. 231 alin. (2) din Legea nr. 50/2013, operatorii din lanțul alimentar plasează pe piață produsele alimentare provenite din Republica Moldova numai dacă acestea au fost preparate și manipulate exclusiv în unitățile care au fost înregistrate oficial în domeniul siguranței alimentelor.
Operatorii din domeniul alimentar care nu sunt înregistrați oficial în domeniul siguranței alimentelor sunt îndemnați să depună o cerere, în acest sens, la subdiviziunea teritorială pentru siguranța alimentelor sau on-line, pe portalul serviciilor publice, în termene cât mai restrânse.
Astfel, obiectivul principal al Agenției rămâne eliminarea birocrației în ceea ce ține de eliberarea actelor permisive și certificarea inutilă.
Drept urmare, în scopul facilitării comerțului extern și a eliminării barierelor inutile, a fost luată decizia de a elibera certificatul fitosanitar doar pentru produsele solicitate de către țara de export.
Pentru anumite produse de origine vegetală, care sunt destinate exportului în Uniunea Europeană, a fost eliminată obligativitatea certificării fitosanitare.
Respectiv, numărul certificatelor fitosanitare eliberate la export s-a micșorat comparativ cu aceeași perioada a anului precedent, ceea ce are un impact pozitiv asupra activității producătorilor autohtoni.
Agenția va efectua în continuare controale oficiale, în funcție de riscuri, în vederea garantării unor practici corecte în comerțul cu produse alimentare.
ANSA solicită tuturor agenților economici să respecte legislația în domeniul fitosanitar și al siguranței alimentelor la desfășurarea activității de producere, depozitare și export a produselor alimentare de origine vegetală, colaborând, în mod eficient, cu Agenția și contribuind, astfel, la asigurarea pieței cu produse alimentare calitative și sigure pentru consum.
