La MAIA a fost prezentat Registrul Digital Național al Fermierilor (DNFR) realizat cu sprijinul UNDP Moldova.
În cadrul sesiunii demonstrative, au fost evidențiate funcționalitățile modulelor din Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS).
Registrul Digital Național al Fermierilor (DNFR) este o componentă esențială a IACS, un sistem implementat și solicitat de Uniunea Europeană pentru pentru a gestiona și a controla plățile către fermieri în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC).
Până astăzi, în țara noastră, 10.000 de deținători de terenuri sunt înregistrați cu succes în sistem.
În această vară, cu sprijinul PNUD, alți 10.000 vor fi incluși în sistem, printr-o abordare cuprinzătoare de colectare a datelor din ușă în ușă.
„Fără acest registru și fără o evidența exactă a terenurilor, nu ar fi posibilă în viitor accesarea fondurilor europene.
Registrul fermierilor este esențial pentru dezvoltarea agriculturii noastre și pentru a asigura că fermierii beneficiază de resursele necesare”, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea.
La SRL Soragrovis, r. Soroca specialiștii echipei Syngenta au detaliat cele mai noi soluții și tehnologii pentru cultura de cereale păioase.
Echipa Syngenta a reiterat importanța tehnologiei în obținerea unor recolte de succes: importanța geneticii și tehnologia completă pentru protecția culturilor, aducând în atenția fermierilor prezenți soiurile de grâu Pibrac și SY Rocinante.
A prezentat planul complet de tratamente de la Syngenta aplicat în ferma Soragrovis SRL, plecând de la tratamentul semințelor cu produsul Austral® Plus, erbicidarea cu Axial® One, aplicarea tratamentelor în T1 cu Amistar® Prime Pack și produse bine cunoscute ca Elatus™ Era în T2, și Karate Zeon® cu Pirimor® pentru controlul dăunătorilor.
Syngenta a adus în față performanța portofoliului la grâu, oferind recomandări utile fermierilor din zonă prezenți la eveniment.
Pibrac și SY Rocinante, iar, mai nou, SY Exaltation sunt cele trei soiuri de grâu Syngenta ce au demonstrat performanța și pot fi cultivate cu succes în toate zonele țării.
„Pibrac poate aduce producții record datorită adaptabilității și toleranței ridicate la boli.
Soiul are calități deosebite, un conținut de proteină de calitate superioară >12%, ce-i permit să fie utilizat și în industria de morărit și panificație.
Utilizează eficient ingrășămintele cu azot. Totodată, acesta și-a demonstrat performanța fiind cultivat în diferite condiții, zone și tehnologii.
Are toleranțe la: fuzarioză, septorioză, făinare, rugina brună și rugina galbenă”, a specificat Victor Timotin, reprezentant vânzări zona Sud.
Gazda evenimentului, Valerii Ivanov, menționează despre Pibrac următoarele:
„Soiul Pibrac îmi place mult, mai ales ținând cont de cantitatea scăzută de precipitații căzute. Arată foarte bine, are o dezvoltare bună, neapărat îl vom include pe suprafețe mari în noul sezon”.
SY Rocinante este un alt soi de grâu Syngenta ce s-a recomandat în rândul fermierilor deoarece este foarte productiv, foarte adaptabil și stabil în producții. Segment panificabil, clasa B cu conținut de proteină de calitate superioară.
SY Exaltation este noutatea din gama de ultimă generație Syngenta, având toleranță înaltă la boli, potențial ridicat de producție și capacitate înaltă de utilizare a azotului.
Totodată, Oleg Cojocaru, director Vânzări Syngenta Moldova a prezentat și portofoliul complet de tratament sămânță la cereale pentru acest an, evidențiind performanța produselor Austral® Plus, Vibrance® Duo și Celest® Extra.
„Pe lângă eficiența sporită, produsul Austral® Plus este gata amestecat și pregătit pentru utilizare.
Asigură protecție împotriva bolilor la sămânță și a dăunătorilor. Pe lângă protecția seminței, oferă și un efect fito-tonic”.
Austral® Plus conține substanțele active teflutrin 40 g/l și fludioxinil 10 g/l, acestea creând o sinergie de neegalat în protecția culturilor de cereale păioase.
Vibrance® Duo – este un tratament sămânță cu acțiune fungicidă pentru cerealele păioase, din cea mai nouă generație, din grupa SDHI, determină o înrădăcinare mult mai puternică și o răsărire rapidă.
Pentru campania de rapiță, în această toamnă, fermierii vor beneficia de hibridul SY Harnas – bine cunoscut pentru potențialul înalt și stabil de producție, și SY Iowa – varietate carea intrat în portofoliu în toamna anului trecut‚ iar rezultatele de producție primite de la fermieri sunt îmbucurătoare.
SY Floretta, SY Glorietta și SY Elisabetta sunthibrizi noi, care se așteaptă să devină parte a portofoliului în viitorul apropiat, aceștia permitîmbunătățirea potențialului și stabilității de producție.
Portofoliul de floarea-soarelui Syngenta include 11 hibrizi cuperformanță dovedită în fața manei și a prazitului Orobanche cumana. Portofoliul poate fi accesatpe acest link.
Sunt 11 hibrizi de floarea-soarleui în portofoliul, adaptați tehnologiilor Clearfield®, Clearfield® Plus, Express™ și mai nou, tehnologiei A.I.R.™ dezvoltată de Syngenta și lansată în Moldova în acest an.
Dl fermier Valeriu Ivanov, gazda evenimentului, a semănat pe o suprafață de 50 ha noul hibrid pe tehnologia A.I.R.™ – SY Futura AR, care arată impresionant.
A ales această varietate pentru flexibilitatea în aplicare a erbicidului (imazamox sau tribenuron-metil), în dependență de problemele din solă.
„Toți hibrizii Syngenta au toleranță sporită la mană – una dintre provocările actuale ale fermierilor, iar 10 din cei 11 hibrizi au toleranță la rasa M9.
Semințele de floarea-soarelui beneficiază de tratament Elevation care oferă o protecție completă împotriva celor mai importante boli, la pornirea în vegetație a culturii.
Pentru a asigura un start bun în vegetație și a securiza recoltele, recomandăm fermierilor să atragă atenție sporită alegerii hibrizilor, epocii optime de semănat, adâncimii de semănat și să respecte asolamentul.
Este strict interzisă cultivarea florii-soarelui după rapiță”, a specificat Vitalie Ursachi, reprezentant vânzări zona Nord.
Specialistul a mai recomandat tratamente cu fungicidul Amistar® Gold. Aplicat la timp, experiențele arată că oferă un plus de recoltă de 300-400 kg/ha.
Ce apreciază fermierii la genetică și produsele Syngenta
„Avem 1300 de hectare, dintre care 120 de ha plantații multianuale, restul cultura mare.
Am ales încă acum vreo 7-8 ani în calitate de partener de încredere compania Syngenta, datorită siguranței, performanței și stabilității pe care le oferă.
Din 550 ha de floarea-soarelui 500 sunt hibrizi Syngenta, pentru porumb e 100% genetica Syngenta.
La grâu, am cultivat în acest an pe 100 ha soiul Pibrac și vom extinde suprafețele. La porumb, ne plac mult SY Chorintos și SY Pamplona și noii hibrizi testați din lot: SY Craft, SY Stacio și SY Artos”.
Alexandru Gordila, agronom al Cooperativei Agricole de Producţie GORDAGRO-PLUS:
„Avem în gestiune 1300 de ha pe care cultivăm culturi de câmp. În fiecare an înființăm loturi demonstrative de floarea-soarelui și porumb, unde monitorizăm performanța hibrizilor Syngenta.
Reieșind din experiența anilor, am ajuns să cultivăm Sumiko HTS, Sureli HTS, Onestar CLP, deoarece ne-au oferit rezultate stabile.
SYPibrac în câmp ne-a oferit peste 6 tone/ha, fără irigare și în condiții anevoioase de climă. În acest an, dorim să cultivăm rapiță Syngenta, o experiență mai nouă pentru întreprinderea noastră”.
Vezi cum a fost și evenimentul Syngenta Farming la Criuleni vizionând următorul video:
Vă invităm să luați legătura cu reprezentanții Syngenta din zona dvs. Contacte aici.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) a lansat campania „Fii AgriCOOLtor!” destinată absolvenților de gimnaziu, liceu, colegiu și de la ciclul I Licență.
Primele spoturi din campanie au fost prezentate la evenimentul de lansare a noi linii automatizate de sortare şi ambalare, instalată la HUB-ul regional GAIA Investment din localitatea Bucovăţ, raionul Străşeni, transmite MOLDPRES.
Spoturile au fost prezentate de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, care a precizat că astfel, Guvernul provoacă tinerii să descopere cât de COOL este să fii agricultor în secolul XXI.
Potrivit oficialului, se întreprind toate măsurile pentru ridicarea interesului pentru studii în agricultură.
„În luna mai, am dat 568 de hectare de teren agricol, care cândva au fost ale Universității Agrare, în gestiunea Universității Tehnice.
De asemenea, am aprobat la nivel de minister transferarea a 1.380.000 de euro, bani care vor merge pentru modernizarea sălilor de studii, crearea laboratoarelor pe teren și pentru lucrările ce urmează să fie efectuate pe aceste 568 de hectare, astfel încât în câțiva ani să devină un laborator sub cerul deschis”, a amintit Bolea.
„Noi trebuie să-i dezvoltăm din punct de vedere economic, ca ei să aibă profituri, ca ei să poată să plătească salarii comparabile cu cele din Uniunea Europeană.
Or, acești agenți economici susținuți de programele noastre de menținere, în câțiva ani, vor ajunge la un nivel de profit ca să le permită să plătească salarii interesante pentru tinerii specialiști, ca să nu plece din țara noastră”, a explicat vicepremierul Vladimir Bolea, solicitat de MOLDPRES.
Campania se va desfășura în perioada 3 iulie – 31 august și are drept scop creșterea interesului pentru meseriile cu profil agricol și creșterea numărului de aplicanți la ofertele educaționale de pe acest segment.
În prezent, în Republica Moldova sunt peste zece instituţii de învăţământ cu profil agrar, inclusiv Universitatea Tehnică din Moldova.
Actualmente, în cadrul Facultăţii Științe Agricole, Silvice și ale Mediului de la UTM îşi fac studiile peste opt sute de studenţi şi masteranzi, iar noile posibilităţi de studiu le vor permite să însuşească cele mai relevante procedee tehnologice în practică.
Coridorul feroviar Nord-Centru: Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari va fi reparat cu sprijinul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care va acorda țării noastre un împrumut de peste 18 mil de euro.
Lucrările de reparație ar urma să fie finalizate până la sfârșitul anului 2025, transmite MOLDPRES.
Guvernul a aprobat astăzi ratificarea Acordului de modificare nr.1 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare „RLF – Răspuns de urgență – Căile Ferate din Moldova”.
Proiectul prevede alocarea unui împrumut în valoare de 18,205 mil de euro, pentru reabilitarea coridorului feroviar Nord-Centru în cadrul inițiativei „Coridoarele de Solidaritate”.
Obiectivul proiectului vizează reabilitarea coridorului feroviar Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari, cu o lungime de 446 km, din care 128 km de cale ferată sunt într-o stare nesatisfăcătoare.
În acest context, Parlamentul a ratificat anterior următoarele acorduri pentru a susține implementarea proiectului: un împrumut de 23 mil de euro de la BERD, un grant de 19,56 mil de euro prin Instrumentul European de Vecinătate și un contract de finanțare de 41,205 mil euro de la BEI.
Acest tronson de cale ferată asigură legătura cu mediul industrial din nordul și centrul Republicii Moldova, inclusiv cu zonele economice libere din Mărculești, Bălți, Ungheni și Chișinău.
Coridorul este important pentru exportul, importul și tranzitul mărfurilor din România și Ucraina.
În plus, acest tronson conectează coridorul feroviar Căinari-Cimișlia-Basarabeasca-Giurgiulești, fiind utilizat pentru logistica mărfurilor transbordate în porturile dunărene și cele de la Marea Neagră.
Producătorii de cireșe autohtoni se bucură, de la an la an, de tot mai multe succese, ajungând pe tot mai multe piețe de desfacere.
În 2023, Moldova a exportat peste 16 mii tone de cireșe în valoare de peste 22 milioane dolari. Cireșele moldovenești, în sezonul anului 2023, au reușit să fie livrate în premieră în mai multe țări ale Uniunii Europene precum: Spania, Italia, Belgia, Olanda.
Aceasta se datorează atât soiurilor moderne cu care au înființat livezile, dotarea cu sisteme antiploaie, cât și investițiilor în infrastructura de post-recoltare, obținerea certificatelor de calitate.
Pe de altă parte, condițiile climaterice din anul curent, au afectat o parte din recolta de cireșe, chiar dacă fermierii gestionează livezi cu soiuri moderne, au investit în sisteme de protecție.
Astfel, chiar dacă Moldova se bucură tot mai mult de apreciere pe piața externă, există riscul ca, în cazul livrării cireșelor de calitate mai proastă, să fie pierdută credibilitatea.
Nicolae Pascal, administratorul companiei „Prodcar” SRL din satul Căzănești, raionul Telenești, a menționat că din cauza precipitațiilor care s-au înregistrat la începutul lunii iunie curent, când au căzut circa 106 – 110 mm de precipitații, o mare parte din recolta de cireșe a crăpat.
„Pe tot parcursul anului cad circa 350 – 400 mm de precipitații, iar în anul curent, în luna iunie, pe parcursul a doar 5 zile s-au înregistrat circa 110 mm, ceea ce desigur a fost foarte mult. Chiar și în cazul sistemului antiploaie nu a fost posibil de evitat această situație.
Precipitațiile oricum ajung în sol, iar apa nu reușea să pătrundă și stătea la suprafața solului. Ulterior, având temperaturi foarte mari, s-a pornit evaporarea. Cireșele au absorbit toată această umiditate, dar pentru că celulele nu reușesc să se dezvolte atât de rapid au dus la crăpare. La noi în gospodărie, au crăpat în proporție de 30 – 70%. Nu există protecție în astfel de cazuri”.
Producătorul a mai spus că, au cules doar cireșele calitative, care au fost transportate la linia de sortare, iar restul roadei rămâne pe pom, apoi cade jos și servește ca îngrășăminte pentru anul viitor. Chiar și așa, Nicolae Pascal a reușit să exporte o anumită cantitate de cireșe peste hotare.
Contactat de Agrobiznes, Iurie Fală, directorul Asociației Moldova Fruct, a explicat că, precipitațiile din acea perioadă au afectat mult calitatea cireșelor, mai ales în regiunile unde s-a înregistrat mai mult de jumătate din norma anuală.
„Fructele care au exces de umiditate desigur că au fost afectate. Dar și în asemenea condiții, producătorii de la noi au reușit să realizeze exporturi. Astfel că, în anul 2023, în perioada mai-iunie, s-au exportat circa 8500 de tone de cireșe, totodată, în aceeași perioadă a anului 2024, s-au exportat 12 300 de tone de cireșe. Această creștere se explică prin faptul că mai multe plantații au intrat pe rod, dar și sezonul de recoltare a început mai devreme cu circa două săptămâni”.
De menționat că, crăparea cireșelor este o problemă, care reduce calitatea cireșelor, pretabilitatea la transportare, perioada de păstrare și favorizează dezvoltarea bolilor fungice.
Autoritățile urmează să introducă un mecanism de licențiere a importului de cereale, care va fi valabil până la sfârșitul anului 2024, notează radiomoldova.md.
Decizia a fost luată la ședința de Guvern din 3 iulie. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a precizat că măsura va fi implementată pentru a proteja fermierii autohtoni.
„Proiectul are drept scop protejarea intereselor economice ale producătorilor de cereale și de semințe oleaginoase din Republica Moldova, prevenind prejudiciile materiale care pot afecta în contextul impactului asupra pieței agricole din Republica Moldova, generat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucraina.
Autorul propune introducerea cu titlu provizoriu, până la finele anului 2024, reglementarea prin licențiere a importului culturilor de porumb, de grâu și de semințe de floarea-soarelui Măsurile au un caracter provizoriu și vizează protejarea intereselor economice a agricultorilor din Republica Moldova”, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.
Prim-ministrul Dorin Recean a precizat că acest mecanism este unul provizoriu și că trebuie de adoptat măsuri de lungă durată care vor ajuta fermierii.
„Vom continua să susținem producătorii de cerealiere, în același timp, trebuie gradual să trecem la agricultura cu valoare adăugată înaltă, pentru că doar asta o să îi protejeze de diferite tipuri de volatități, fie că este vorba de piața de desfacere a produsului finit, fie că este vorba de prețurile la fertilizanți și combustibili”, a declarat premierul Dorin Recean.
Amintim că, în ajun, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a avut o întrevedere cu reprezentanții Asociației Forța Fermierilor.
După aceasta, ministrul de resort a anunțat că va fi introdusă această schimbare și ar urma să fie prezentată în plenul Legislativului.
Ulterior, vor fi aplicate modificări la lege, care să permită intervenția autorităților, dacă apar noi crize.
Totodată, Vladimir Bolea a precizat că reprezentanții ministerului și cei ai Asociației Forța Fermierilor se vor întâlni lunar pentru a discuta despre situația pe piața cerealelor și a oleaginoaselor.
Precizăm că fermierii au avertizat că vor ieși la protest dacă autoritățile nu vor ține cont de cerințele lor.
Agricultorii spun că înregistrează pierderi financiare din cauza concurenței neloiale cu exportatorii ucraineni.
Licențierea importului de cereale și oleaginoase a fost introdusă pentru prima dată în octombrie 2023 și a fost funcțională pe perioada stării de urgență, până pe 31 decembrie 2023.
Următoarea decizie de menținere a acestei măsuri a fost luată pe 5 ianuarie 2024 și extinsă pe 8 aprilie, cu termen-limită până pe 26 iunie.
Guvernul propune condiții de subvenționare mai avantajoase pentru agricultori.
Un set de înlesniri privind subvenționarea în agricultură și mediul rural a fost aprobat de Cabinetul de miniștri.
Printre principalele modificări se numără îmbunătățirea condițiilor pentru beneficiarii de subvenții în cadrul formelor de subvenționare „plăți complementare”, „plăți în avans”, „plăți post investiție” și „plăți investiții pe etape”.
Alte reglementări includ subvenționarea sistemelor de suport pentru cultivarea legumelor și stimularea turismului rural prin dezvoltarea pensiunilor agroturistice și a turismului vitivinicol.
În cazul pensiunilor agroturistice, subvenționarea va fi eligibilă pentru afaceri turistice cu o capacitate de cazare până la 40 de persoane.
Sectorul vitivinicol va fi subvenționat cu 100 de mii de lei/ha pentru montarea sistemelor moderne de suport care vor permite mecanizarea lucrărilor de exploatare a plantaţiilor viticole şi, drept rezultat, va spori calitatea produselor vitivinicole moldoveneşti.
Totodată, pentru fermierii care înfiinţează plantaţii viticole cu soiuri de struguri autohtone și de selecţie nouă se propun subvenţii majorate cu 20,0 mii lei/ha.
De asemenea, proiectul prevede reducerea de la 48 la 40 a numărului de ore prevăzute pentru obținerea certificatului de instruire ca dovadă a deținerii competențelor în domeniul agricol de către administrator sau angajat.
În același timp, de la un an la trei, se extinde termenul pentru subvenționarea post-investiție pentru bunuri, servicii sau lucrări dobândite.
Natura este cel mai bun generator de îngrășăminte pentru produsele agricole. De acest lucru sunt convinși o parte din fermierii din Republica Moldova, care au decis să facă agricultură organică 100%.
Ei sunt de părere că folosirea substanțelor chimice distrug solul, iar în consecință și sănătatea oamenilor. România poate fi un bun generator de expertiză în acest domeniu, deoarece agricultorii de peste Prut sunt mai deschiși față de agricultura organică.
Opinii în acest sens au fost exprimate de participanții conferinței de presă: „Soluții inovaționale în gestionarea Naturii și agricultura regenerativă în contextul colaborării transfrontaliere Moldova-România”, organizate la IPN.
Ion Cazacu face agricultură de mic copil. El spune că de mulți ani sădește siderate.
Sunt îngrășăminte verzi, plante crescute special ca să hrănească solul și să combată buruienile.
Având experiența colaborării cu diverse grupuri de agricultori din România, a efectuat numeroase vizite peste Prut pentru a face schimb de experiență.
Constatarea pe care o poate face este că oamenii de acolo sunt mai deschiși față de agricultura organică, cunosc cum să crească produse prietenoase cu natura.
România poate deveni în această direcție un exemplu de bune practici pentru Republica Moldova.
Ilia Guzic, directorul unei companii care crește prepelițe, a declarat că prelucrează deșeurile organice rezultate din activitatea pe care o desfășoară și obține astfel zoohumus concentrat de înaltă calitate, care este hrănitor pentru sol.
Dacă excrementele de prepeliţă ar ajunge direct în sol, din cauza acidității, l-ar face infertil în doar câțiva ani.
Deșeurile sunt prelucrate cu ajutorul larvelor și, timp de 12 zile, se ajunge la un produs final. Ilia Guzic vrea ca tot mai multă lume să învețe cum să prelucreze deșeurile natural, fără efecte negative pentru natură.
Alexandru Brătuțel, expert în biotehnologii la Centrul experimental Prometeu, a spus că unii factori de decizie nu permit ca pe piața locală „să concureze rațiunea și inovația” și iau hotărâri care nu sunt în favoarea agriculturii din Moldova.
Apa și solurile sunt într-o stare dezastruoasă și e nevoie de o intervenție urgentă pentru a schimba situația.
Și în loc să importe inputuri naturale, Moldova ar trebui să le valorifice pe ale sale, pentru că le are.
Companiile din Republica Moldova vor putea dezvolta soluții inovatoare în domeniul producției, distribuției sau consumului de energie.
Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi, la inițiativa ministerului Energiei, proiectul legii privind spațiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei.
Proiectul permite companiilor din sectorul energetic să testeze soluții inovative cu derogări de la anumite prevederi ale legislației existente, inclusiv în domeniul fiscal.
„Sandboxuri-le” vor oferi un cadru legal flexibil pentru cercetare și dezvoltare, contribuind la optimizarea stocării și distribuției energiei electrice, precum și la promovarea energiei regenerabile în Republica Moldova.
De asemenea, proiectul vine să susțină realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a sectorului energetic, precum creșterea volumului investițiilor în sectorul eficienței energetice, creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul final brut la 27% în 2030, consolidarea securității energetice și atingerea neutralității climatice către anul 20250
„Prin intermediul proiectului, ministerul Energiei crează condiții optime pentru consolidarea sectorului energetic și dezvoltarea tehnologiilor inovatoare, care să susțină creșterea electrificării activităților, o economie cu emisii reduse de carbon și o adaptare la provocările reprezentate de schimbările climatice.
De asemenea, consumatorii din Republica Moldova vor avea acces la energie modernă, fiabilă, durabilă și la prețuri accesibile”, a menționat Secretara de Stat, Cristina Pereteatcu.
Din proiectele de testare inovativă vor putea face parte activități precum dezvoltarea de servicii de flexibilitate pentru stabilitatea rețelei, reducerea impactului asupra mediului, dezvoltarea de noi abordări în materie de taxare a capacității pentru a influența comportamentul consumatorilor, integrarea stocării energiei în sectorul energetic, precum și gestionarea comunităților energetice locale.
Spațiul de testare inovativă va fi autorizat pe o perioadă de cel mult șapte ani, cu posibilitatea prelungirii justificate pentru încă o perioadă de maxim cinci ani.
Punerea în aplicare a proiectelor va fi supravegheată de Comisia pentru Spații de Testare Inovativă în materie de Reglementare în domeniul Energiei, din subordinea Guvernului.
Proiectul a fost elaborat cu sprijinul PNUD Moldova și cu finanțare din partea Danemarcei, Luxemburgului, Republicii Coreea și Suediei.
