Gogu Winery – un mic producător de vin cu ambiții globale

0

„…Eu încă văd foarte multe oportunități de dezvoltare la noi în țară, avem multe nișe nevalorificate, dar oamenii au frică, sunt neîncrezuți în forțele proprii, când, de fapt, multe se pot face acasă”. Despre aceasta ne-a mărturisit Ilie Gogu, administratorul și fondatorul Gogu Winery. 

Acesta, alături de membrii familiei, a pornit o mică afacere în Căușeni, unde îmbuteliază în fiecare sticlă de vin multă dragoste, pasiune și rafinament. Din punct de vedere geografic, această zonă face parte din regiunea Ștefan Vodă, care cuprinde vinificatorii din sud-estul Moldovei. 

gogu winery

Povestea Gogu Winery a început în anul 2014, când vinificatorul Ilie Gogu a decis să experimenteze, să aplice cunoștințele acumulate pe parcursul anilor de studii în propria gospodărie. 

„Cariera mea în domeniul vinicol a pornit atunci când am decis să merg la studii la Universitatea Tehnică din Moldova, în anul 1999, unde am studiat la catedra Oenologie. După absolvire m-am angajat în calitate de inginer la una dintre cele mai mari fabrici de vin din acele timpuri.

Doar că, nu eram mulțumit de activitatea pe care o făceam acolo, deoarece cunoștințele pe care le acumulasem pe parcursul anilor de studii nu le puteam pune în practică. Acesta a fost unul dintre motivele care m-au determinat să mă gândesc la propria afacere. Mie îmi plăcea foarte mult domeniul, dar nu puteam să realizez tot ceea ce cunoșteam și îmi doream să fac. Am început să produc vin în condiții casnice, așa cum știam eu și cum am învățat la facultate”, ne-a spus Ilie Gogu. 

Pe lângă motivul amintit mai sus, a venit și anul 2006, când Federația Rusă a introdus embargoul și acesta a fost ultimul imbold pentru ca producătorul să pornească mica sa afacere de familie.

„Așa am început să dezvolt brandul Gogu Winery. Inițial, produceam cantități mici de vin, de la un an la altul însă, cantitățile creșteau, apoi am început a construi o mini sală de producere, un beci. Toate acestea au fost construite în preajma casei. Deja în anul 2013, când a fost modificată legislația cu privire la vinuri și acesta a fost introdus în categoria produselor alimentare, a devenit posibil ca noi să producem vinuri de casă în condiții legale”. 

Ilie Gogu a fost printre primii care s-a înregistrat ca mic producător și a pornit vânzările oficiale a vinului sub brandul Gogu Winery. 

„Datorită suportului pe care l-am avut de la USAID, Proiectul de Competitivitate, am reușit să creăm brandul personal. Acesta a fost un suport foarte mare pentru noi, deoarece ne focusam mult pe producerea vinului și nu aveam resurse financiare ca să elaborăm etichete, un brand.

Pe parcurs, am mai avut suport din partea USAID și în dezvoltarea ramurii turismului. Am procurat și echipament, mobilier pentru amenajarea unei săli de degustare. Încetul cu încetul, am crescut, am început să exportăm vinurile noastre și să cucerim medalii și trofee importante atât naționale, cât și internaționale. La moment, avem circa 100 de medalii”, a mai adăugat antreprenorul. 

Ilie Gogu susține că, au avut o creștere frumoasă până la pandemie. Ulterior, piața internațională și, respectiv, locală a fost destul de mult bulversată, însă investițiile făcute, capacitățile de producere și realizările îi obligă să mențină calitatea și să nu cedeze.

„Dacă e să vorbim despre consumul local, nu prea avem unde crește. Cumpărătorii principali sunt cei din Chișinău. Astfel că, avem unde ne extinde doar pe sectorul de export. Mai mult de 50% din producția totală rămâne pe piața internă, restul este exportată în România, Germania, Portugalia, Franța, Elveția, Austria, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Olanda, dar și piețe mai îndepărtate, cum ar fi Canada. Am avut experiență de export în SUA, exportăm și în Japonia. În anul curent, am început a exporta în China. Pentru noi este mai important ca să avem un număr cât mai mare de piețe unde ajunge vinul nostru”. 

În anul curent, au început construcția unei noi vinării. Aceasta va fi amplasată în câmp, unde au în gestiune circa 10 ha și speră că, la anul viitor, vor muta toată producția acolo. 

„La fel, în anul curent trebuie să obținem și certificatul ecologic pentru vii, au trecut deja trei ani de conversie și ulterior vom obține certificatul și pentru vinuri. Sperăm că, din roada 2024, vinurile să fie etichetate ecologic”. 

Muncesc toată familia, plus muncitori sezonieri pentru lucrările din cele 7 ha de struguri care sunt pe rod. Urmează să mai planteze alte 3 ha, deoarece au defrișat din cele mai vechi. 

„Vom avem doar vii noi, moderne, cu peste 4 mii de plante la ha. Punem accent pe soiurile autohtone cum ar fi Feteasca albă, Feteasca neagră, Feteasca Regală, dar și Saperavi și alte soiuri europene (Cabernet, Pinot Noir, Chardonnay, Sauvignon)”. 

ilie gogu

Chiar dacă exportă în mai multe țări, Ilie Gogu susține că și piața locală este una importantă, care nu trebuie neglijată. 

„Am dus inițial personal negocierile cu Kaufland, după care tratativele au fost reluate de către distribuitorul cu care lucrăm. Așa am ajuns cu vinurile noastre pe rafturile acestei rețele. La moment, circa 50-60% din gama noastră de vinuri se regăsește în Kaufland.

Dacă am fi trăit într-o țară mare, unde sunt consumatori mulți și educați cu o cultură de vin înaltă, cred că nu am fi avut nevoie de retail, dar Republica Moldova este o piață mică, și evident este important să fim prezenți la Kaufland. Așa avem posibilitatea ca să fim mult mai vizibili și mai cunoscuți, inclusiv să avem și vânzări.

Suntem mulțumiți de colaborarea și profesionalismul Kaufland, lucru confirmat inclusiv de distribuitorul cu care colaborăm. Fiind totul sistematizat, automatizat este mult mai ușor să lucrezi și să ai rezultate”. 

gogy winery

În ceea ce ține de planurile de viitorul, Ilie Gogu amintește că sunt într-o continuă dezvoltare, deși sunt influențați și de situația din regiune. 

„Ne concentrăm pe construcția noii vinării, vom mai planta și câteva hectare cu viță-de-vie cu soiuri de generație nouă, vom mări și volumul de producție, vom automatiza la maxim procesele. Inclusiv, ne propunem să atragem atenția asupra eficienței energetice. Totodată, ne vom concentra și pe partea turistică, pentru că este foarte mare cerere”. 

La final, antreprenorul a ținut să remarce pentru toți cei care nu se pot decide să-ți lanseze propriile afaceri că oamenii sunt diferiți, sunt din cei care vor totul dintr-odată.

„Din propria experiență, pot să spun că, niciodată nu am renunțat la ideea de a rămâne acasă și de a profita de studiile pe care le-am făcut. Am fost foarte răbdător, am fost insistent și am depășit toate crizele. Alții este important să nu aibă frică, pentru că avem instrumente astăzi, inclusiv financiare, în Republica Moldova cum ar fi subvenții, proiecte, credite, chiar dacă nu sunt cele din Europa, ele funcționează și ne ajută mult”.

Acest material a fost realizat cu suportul financiar Kaufland Moldova în cadrul campaniei „Produs din Moldova. Proaspăt de-acasă”. Mai multe detalii despre cum puteți deveni furnizor și ce condiții trebuie să întrunească un potențial partener de livrare a produselor către Kaufland Moldova urmăriți pe acest link

Absolvenții FȘASM au primit diplomele! „Vom contribui la dezvoltarea sectorului agricol al țării”

0

Aproximativ 1 800 de studenți ai Universității Tehnice a Moldovei au absolvit în acest an programele de licență și de masterat ale instituției, iar pe data de 3 iulie 2024 aceștia și-au primit diplomele bine meritate.

Gala Absolvenților UTM 2024 a adunat la Arena Chișinău multe emoții datorită tinerilor diferitor facultăți gata să-și continue parcursul profesional, printre care se numără și Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului.

Absolvenții FȘASM ne-au spus că sunt pregătiți să abordeze provocările actuale și viitoare ale sectorului agricol, inclusiv utilizarea tehnologiilor moderne, gestionarea durabilă a resurselor naturale și adaptarea la schimbările climatice.

Unii studenți au fost premiați pentru merite deosebite.

fsasm utm

Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediuluiprograme de licență și masterat

În acest an, au absolvit FȘASM Ciclul II Licență – 160 de studenți și Ciclul II masterat – 60 de studenți, devenind specialiști pregătiți pentru domeniile cheie de activitate din Republica Moldova.

Programele de licență și masterat oferite de Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului sunt concepute pentru a echipa studenții cu cunoștințele și abilitățile necesare pentru a deveni lideri în domeniile lor de activitate.

„Schimbările făcute în ultima perioadă la facultate sunt foarte importante pentru noi, tinerii specialiști, care avem nevoie să cunoaștem nu doar partea teoretică, ci și practică, să învățăm din noile tehnologii și să cunoaștem ce nou se petrece în sector. Recomandăm și altor tineri pasionați de agricultură să devină profesioniști adevărați optând pentru studii în domeniu”, ne-au menționat tinerii absolvenți.

fsasm utm

Curriculumul FȘASM acoperă o gamă largă de subiecte, de la biotehnologie și inginerie agricolă, la managementul mediului și silvicultură.

În cadrul Ciclului I, licență, tinerii pot alege una dintre specialitățile disponibile:

  1. Agronomie
  2. Horticultură
  3. Silvicultură și grădini publice
  4. Viticultură și vinificație
  5. Selecția și genetica plantelor agricole
  6. Ecologie
  7. Siguranța produselor alimentare
  8. Protecția plantelor
  9. Zootehnie.

Pentru mai multe detalii despre Admiterea 2024 în cadrul FȘASM, apelați la numărul de telefon +37367779792 sau accesați fsasm.utm.md.

Bursa agricolă: Prețul rapiței a crescut, scăderi pentru grâu și porumb

0

Din cauza concurenței de preț din regiunea Mării Negre, a raportului USDA și a recoltei americane care progresează rapid, prețurile grâului scad.

În lipsa unor noi informații despre recolta de grâu din Europa de Vest, piața se concentrează pe competiția internațională.

Presiunea recoltei americane de grâu apasă asupra pieței. În același timp, grâul din Rusia și Ucraina este oferit pe piețele internaționale la prețuri considerabil mai mici decât producția din recolta anterioară, încă abundentă, din Europa.

În acest context, îngrijorările legate de recolta problematică din Europa, în special din Franța și Germania, par să treacă în plan secund.

Oprită de ploile de la sfârșitul săptămânii trecute, recoltarea se reia cu greu în Franța, în timp ce vremea se anunță în continuare haotică pentru următoarele 10 zile, raportează Agritel.

Diferența de preț față de Marea Neagră: 30 de euro pe tonă

Conform datelor Agritel, prețurile la export pentru grâul de panificație pe cea mai importantă piață comercială din Franța, în Rouen, erau la sfârșitul lunii la 217 euro pe tonă.

În același timp, grâul era oferit în porturile de încărcare din Marea Neagră la echivalentul a 187 de euro pe tonă. O diferență de preț de 30 de euro! – ceea ce explică bine presiunea asupra prețurilor din Europa.

În porturile de export din SUA, grâul moale era încărcat la aceeași dată pentru 203 euro, deci, mult mai ieftin decât marfa europeană.

Contractul grâu pe Euronext pentru septembrie 2024 a pierdut ieri 3,75 €/t, ajungând la 223,25 €/t, a treia cea mai scăzută închidere din ultimele două luni. La Chicago, ieri seara, grâul a reluat calea scăderii sub influența presiunii recoltei în Statele Unite și în Rusia.

Potrivit analistului Agrarheute, Olaf Zinke, fermierii germani se arată tot mai îngrijorați de situația de pe piață privind prețurile, ce au scăzut continuu în ultimele patru săptămâni.

O stabilizare nu este așteptată. Din cauza vânzărilor scăzute ale recoltei din anul precedent, multe depozite sunt încă pline cu produse care, în unele cazuri, nu mai pot fi utilizate pentru procesare.

„Depozite pline, prețuri de piață scăzute și obligația de vânzare ne distrug fermele locale de produse de piață”, a declarat președintele unei asociații agricole.

Pe Euronext, porumbul urmează aceeași tendință, înregistrând o scădere de 3,25 €/t pentru noiembrie 2024. În SUA, operatorii pieței sunt liniștiți de un timp în continuare favorbail și de ultimul raport USDA care afișează stocuri și suprafețe confortabile în SUA.

Prețul rapiței, în creștere

Compania de consultanță Strategie Grains a redus luni prognoza pentru toate culturile oleaginoase importante din Uniunea Europeană, după condiții meteorologice nefavorabile în mare parte a UE.

În estimarea sa actuală, Strategie Grains a evaluat recolta de rapiță din UE în anul 2024 la doar 17,80 milioane de tone, ceea ce reprezintă o scădere față de 17,94 milioane de tone în iunie și cu 10,6% mai puțin decât recolta de anul trecut.

Cauza scăderii sunt prognozele mai mici pentru Germania, România și țările baltice, după condiții de creștere nefavorabile în lunile mai și iunie.

Pe lângă recoltele slabe așteptate în principalele țări producătoare din Europa, rapița este susținută de o creștere în întregul sector al uleiurilor vegetale și de petrolul în continuare foarte ferm.

Astfel, se detașează de restul culturilor, ajungând la peste 500 €/t pe Euronext, recolta 2024, al doilea cel mai mare preț din termenul apropiat din ultimele 16 luni.

Joi, 4 iulie 2024, cotațiile oscilează ușor în tranzacțiile curente, deoarece în SUA nu se tranzacționează din cauza unei sărbători. Contractul pentru luna august (noua recoltă de rapiță) se află în scădere cu 2 euro, ajungând la 498 euro pe tonă pe piața futures de la Paris în tranzacțiile curente.

Contractul pentru luna noiembrie este, de asemenea, mai slab cu 2 euro, fiind tranzacționat la 506 euro pe tonă. De la sfârșitul lunii iunie, prețurile rapiței au crescut cu aproximativ 40 de euro pe tonă.

Agenția guvernamentală Statistics Canada a estimat suprafața cultivată cu rapiță în Canada la 22,007 milioane de acri (9,1 milioane de hectare), comparativ cu estimarea din martie de 21,394 milioane de acri (8,66 milioane de hectare) și a depășit așteptările analiștilor de 21,520 milioane de acri (8,71 milioane de hectare).

În anul 2023, fermierii au semănat 22,082 milioane de acri (8,94 milioane de hectare) de rapiță.

Exportator, despre fluidizarea traficului în vămi: „Carnetele TIR sunt inutile”

0

Cozile imense de camioane din vămi impun necesitatea identificării soluțiilor de reducere a timpului de așteptare la intrarea în România din Republica Moldova și Ucraina.

În urma mai multor solicitări ale companiilor exportatoare, Asociația Internațională a Transportatorilor Auto din Moldova (AITA) a anunțat că titularii de carnete TIR care folosesc predeclararea electronică TIR-EPD vor avea prioritate la birourile vamale Albița.

Proiectul ar urma să fie implementat începând cu 1 august 2024.

Aparent, problema ar părea soluționată, însă, potrivit exportatorilor, carnetele TIR, pe lângă faptul că le generează costuri suplimentare, ajung a fi inutile.

„Carnetul TIR garantează că marfa va fi devamată într-un anumit loc, că va ajunge la destinatar, dar nici într-un caz nu garantează trecerea mai rapidă a frontierei. Predeclararea electronică TIR-EPD, ce presupune anunțarea din timp despre faptul că urmează să treacă vama un camion astfel angaților vămii fiindu-le mai ușor să estimeze volumele, nu este eficientă. În plus, dacă toți își vor achiziționa carnetele TIR, în ce mod va fi fluidizat traficul?

O cursă Chișinău-București care este plătită la moment cu aproximativ 700 de euro, transportatorul, după caz, dacă este înmatriculat în România achită 90 de euro minim și în Moldova 40 de euro pentru carnet TIR, adică de la 6 până la 13% din plata transportării mărfii constituie plata pentru carnet TIR.

Achitând acești bani, nu se ia în calcul faptul că, 95% din terminalele vamale din Germania nu devamează în baza carnetului TIR, ceea ce presupune un efort foarte mare pentru broker. Respectiv, avem doar câteva posturi la frontieră între Cehia/Germania și Austria/Germania și Austria/Ungaria. În Olanda, Belgia, la fel, nu se face devamare în baza carnetului TIR. Respectiv, tot acest efort nu-și are locul și presupune doar costuri”, a menționat Ștefan Bîtlan, exportator.

În raionul Hîncești au început consultările privind activitatea Camerelor Agricole

0

În raionul Hîncești, a început misiunea de consultare privind proiectul de lege pentru organizarea și funcționarea Camerelor Agricole.

Evenimentul a reunit fermieri din Hîncești, Cimișlia și Leova, reprezentanți ai instituțiilor de profil și experți internaționali, pentru a discuta și a contribui la dezvoltarea unui cadru legal eficient.

Printre oaspeții de onoare sunt Dacian Cioloș, deputat european, fost Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și Hermann Schultes, fost conducător al Camerei Agricole din Austria, care au adus perspective valoroase și exemple de bune practici din experiențele lor.

Dacian Cioloș:

„În țările unde agricultorii sunt bine organizați, Camerele Agricole au un impact semnificativ asupra politicilor agricole.

Aceste organizații reprezintă interesele fermierilor la nivel guvernamental și influențează deciziile politice, asigurând astfel un cadru legislativ favorabil agriculturii.

În Republica Moldova, implementarea Camerelor Agricole ar putea avea un efect similar, oferind agricultorilor o voce mai puternică și sprijin în fața provocărilor economice și legislative.”

Hermann Schultes:

„În Austria, în cadrul Camerei Agricole, dialogul și consensul sunt prioritare. Avem reprezentanți din toate sectoarele agricole și discutăm până ajungem la un compromis.

Noi înțelegem că ceea ce ne slăbesc sunt conflictele, de aceea este esențial să includem și să sprijinim toți agricultorii, indiferent de mărimea fermei lor.”

Amintim că, misiunea de consultare va dura până pe 11 iulie și va continua în mai multe raioane ale țării.

Următoarea sesiune de consultare va avea loc, astăzi, la Ialoveni, unde sunt așteptați agricultorii din Chișinău, Ialoveni, Strășeni, Criuleni, Anenii Noi și Dubăsari.

Sectorul energetic: Proiectul legii „Sandbox”, aprobat de cabinetul de miniștri

0

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul legii privind spațiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei.

Astfel, în Moldova  va fi inițiată dezvoltarea Centrelor de testare a tehnologiilor inovative, cunoscute în engleză ca Sandbox, prin care antreprenorii să testeze noi tehnologii energetice.

Proiectul permite companiilor din sectorul energetic să testeze soluții inovative cu derogări de la anumite prevederi ale legislației existente, inclusiv în domeniul fiscal.

Sandboxurile” vor oferi un cadru legal flexibil pentru cercetare și dezvoltare, contribuind la optimizarea stocării și distribuției energiei electrice, precum și la promovarea energiei regenerabile în Republica Moldova.

Din proiectele de testare inovativă vor putea face parte activități precum dezvoltarea de servicii de flexibilitate pentru stabilitatea rețelei, reducerea impactului asupra mediului, dezvoltarea de noi abordări în materie de taxare a capacității pentru a influența comportamentul consumatorilor, integrarea stocării energiei în sectorul energetic, precum și gestionarea comunităților energetice locale.

Spațiul de testare inovativă va fi autorizat pe o perioadă de cel mult șapte ani, cu posibilitatea prelungirii justificate pentru încă o perioadă de maxim cinci ani.

Proiectul de lege privind implementarea cadrului legal pentru Sandbox a finalizat cu succes un amplu proces de consultare cu mediul de afaceri, desfășurat pe parcursul anului 2023-2024.

Republica Moldova este prima țară unde ar putea fi inițiate spații de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei. Proiectul de lege urmează să fie adoptat și de Parlament.

Dosarul petroliștilor: Șase companii petroliere, amendate cu peste 480 milioane de lei

0

Președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, a susținut o conferință de presă în care a anunțat despre adoptarea, pe 28 iunie curent, a deciziei privind așa-numitul „Dosar al petroliștilor” și a prezentat amănunte din investigația desfășurată de către Consiliul Concurenței.

În urma investigației inițiate în anul 2021 și finalizate cu decizia sus-menționată, s-a constatat că șase companii prezente pe piața de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere au încheiat un acord anticoncurențial cu scopul de a coordona prețurile de comercializare a acestor produse.

Este vorba despre companiile Lukoil-Moldova, Bemol Retail, Datario, Petrom-Moldova, Rompetrol Moldova și Tirex Petrom, notează Consiliul Concurenței.

Perioada investigată a cuprins intervalul martie 2019 – ianuarie 2021, timp în care cele șase companii vizate au efectuat mai multe runde de modificări ale prețurilor la produsele comercializate cu aceleași valori.

Aceste modificări au avut loc atât consecutiv (atunci când una sau mai multe companii își modificau prețurile, iar ulterior alte companii făceau modificări similare), cât și concomitent (când majoritatea sau chiar toate întreprinderile luau decizii similare de modificare a prețurilor în același moment, înainte de prima afișare pe panou).

Întreprinderile vizate în investigație au negat existența unei înțelegeri sau a unei practici concertate între ele și au motivat comportamentul pe piață și modificările paralele ale prețurilor prin diferite argumente, printre care adaptarea inteligentă a întreprinderilor în condițiile unei piețe transparente.

Argumentele invocate de către companii nu au fost reținute de Consiliul Concurenței, deoarece justificările aduse de către acestea nu au putut explica în mod plauzibil comportamentul similar la mai multe întreprinderi. Prin urmare, Consiliul a constatat că un astfel de comportament ar fi fost imposibil în lipsa unei înțelegeri între concurenți.

Este de menționat că, la constatarea încălcării și stabilirea sancțiunii, Consiliul Concurenței a luat în calcul acele episoade în care comportamentul paralel în urma unei înțelegeri a fost stabilit cu certitudine.

În baza unei analize a materialelor acumulate în cadrul investigației, precum și a argumentelor aduse de către părțile implicate, Plenul Consiliului Concurenței a constatat încălcarea de către cele șase companii a prevederilor art. 5 alin. (1) și (3) lit. a) din Legea concurenței nr. 183/2012 (în redacția în vigoare la momentul săvârșirii faptei). Acest articol interzice acordurile îndreptate spre stabilirea directă sau indirectă a prețurilor de cumpărare sau de vânzare sau a oricăror alte condiții de tranzacționare.

Prin urmare, Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderile vizate, aplicând următoarele amenzi:

  • SRL „Bemol Retail” – 29 milioane de lei;
  • SRL „Datario” – 1,1 milioane de lei;
  • SRL „Lukoil Moldova” – 180,2 milioane de lei;
  • SRL „Petrom Moldova” – 77,8 milioane de lei;
  • SA „Rompetrol Moldova” – 191,8 milioane de lei;
  • SA „Tirex Petrol” – 1,5 milioane de lei.

Decizia poate fi contestată, în termen de 30 de zile după recepționarea ei de către întreprinderile sancționate, în instanța de judecată specializată. Aceasta va fi publicată pe pagina web a Consiliului Concurenței după ce va fi asigurată confidențializarea conținutului documentului.

Maria Racu a înființat o fermă de struți și dorește să dezvolte o afacere eco-turistică în satul Holercani

0

O afacere exotică a prins contur în satul Holercani, raionul Dubăsari.

După ce a lucrat mai mult timp vânzătoare într-un magazin din sat, Maria Racu a hotărât să înființeze o fermă de struți și să dezvolte o afacere eco-turistică în localitate.

Deși avea această idee de mult timp, abia anul trecut a reușit să o pună în aplicare.

Cu asistența Suediei și PNUD oferită prin intermediul proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, Maria Racu a procurat 5 struți, a amenajat un teren pentru ei și a elaborat un plan de dezvolte a unei afaceri sustenabile și reziliente la schimbările climatice.

Maria Racu spune că a decis să crească struți pentru că aceștia pot fi atât o atracție turistică, cât și o sursă de venit din vânzarea de ouă, carne, piele și chiar pene.

În plus, gunoiul de grajd de la fermă poate fi utilizat pentru producerea compostului, care e la mare căutare în rândul agricultorilor.

Chiar dacă este o pasăre mare, antreprenoarea spune că nu este greu de îngrijit, mai ales că împarte această sarcină cu soțul, care o ajută în toate.

O parte importantă a succesului a fost adaptarea afacerii la schimbările climatice.

Struții sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a se adapta la diverse condiții climatice, ceea ce a făcut ferma rezilientă la fluctuațiile de temperatură și precipitații.

Datorită mentoratului obținut în cadrul proiectului, antreprenoarea implementează practici agricole sustenabile și contribuie la dezvoltarea comunității.

Cu timpul planifică să angajeze localnici și să colaboreze cu alte afaceri din zonă pentru a promova turismul în sat și a diversifica piața de desfacere.

De asemenea, va organiza evenimente și ateliere educaționale pentru copii, în care le va vorbi și despre importanța protejării mediului.

Afacerea sa a stârnit curiozitatea multor săteni, dar și a inspirat multe alte femei să își urmeze visurile.

Maria Racu este una dintre cele 120 de femei cu activitate economică în gospodării casnice care au dezvoltat afaceri reziliente la schimbările climatice cu ajutorul Suediei și PNUD în cadrul proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”.

MAIA a prezentat Registrul Digital Național al Fermierilor

0

La MAIA a fost prezentat Registrul Digital Național al Fermierilor (DNFR) realizat cu sprijinul UNDP Moldova.

În cadrul sesiunii demonstrative, au fost evidențiate funcționalitățile modulelor din Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS).

Registrul Digital Național al Fermierilor (DNFR) este o componentă esențială a IACS, un sistem implementat și solicitat de Uniunea Europeană pentru pentru a gestiona și a controla plățile către fermieri în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC).

Până astăzi, în țara noastră, 10.000 de deținători de terenuri sunt înregistrați cu succes în sistem.

În această vară, cu sprijinul PNUD, alți 10.000 vor fi incluși în sistem, printr-o abordare cuprinzătoare de colectare a datelor din ușă în ușă.

„Fără acest registru și fără o evidența exactă a terenurilor, nu ar fi posibilă în viitor accesarea fondurilor europene.

Registrul fermierilor este esențial pentru dezvoltarea agriculturii noastre și pentru a asigura că fermierii beneficiază de resursele necesare”, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea.