Merele, cele mai importante fructe moldovenești, la capitolul exporturi au cedat în fața strugurilor de masă, opinie

Elena Balamatiuc
-
0
Merele, cele mai importante fructe moldovenești, la capitolul exporturi au cedat în fața strugurilor de masă, opinie

Merele rămân cele mai importante fructe ale Republicii Moldova. La capitolul exporturi au cedat în fața strugurilor de masă.

Merele pot fi considerate cele mai politizate produse moldovenești la capitolul exporturi. Merele trebuie să reprezinte o direcție strategică de dezvoltare a țării.

S-au pierdut jumătate din suprafețele de livezi cu mere, dar există potențial să fie dezvoltate livezi tehnologizate, care pot aduce venituri la hectar mult mai mari comparativ cu produsele cerealiere.

Merele au potențial de export pe diferite piețe de desfacere, unele dintre ele neidentificate încă.

Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 24 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, veniturile din vânzarea fructelor, nucilor și pomușoarelor moldovenești în 2015 au totalizat 5,7 miliarde (mlrd) de lei, dintre care merele au adus venituri de 900 de milioane (mln) de lei.

În 2017 veniturile au fost de 7,9 mlrd lei, iar mere au adus 1,8 mlrd lei; 2019 – 7 mlrd lei: de la mere-2,1 mlrd lei; 2021 – 8,5 mlrd lei, de la mere-2,9 mlrd lei; 2023 – 9,2 mlrd lei, de la mere-2,5 mlrd lei.

În 2023, prunele au avut o creștere spectaculoasă a veniturilor, de la 600 de mln lei în 2022 la 1,1 mlrd lei în 2023.

De la 1 mlrd lei în 2022 la 1,5 mlrd lei în 2023 au crescut veniturile din vânzarea strugurilor de masă. Veniturile din vânzarea merelor au rămas la nivelul anului 2022 – de 2,5 mlrd lei. 

Cele 9,2 mlrd lei, venituri din vânzarea fructelor, nucilor și pomușoarelor în 2023, au fost asigurate de către sectorul de mere-2,47 mlrd lei; struguri tehnici-1,84 mlrd lei; struguri de masă-1,52 mlrd lei; prune-1,13 mlrd lei; nuci-870 mln lei; pomușoare-500 mln lei; cireșe-420 mln lei; restul fructelor-470 mln lei.

„Nucile, care ani la rând au dominat, erau pe primul loc privind exporturile, acum cedează.

Este un segment al producerii unde se înregistrează o scădere continuă a veniturilor încasate. Era o ramură promițătoare care acum se află într-o stare nu cea mai bună”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că producția de fructe, nuci și pomușoare a fost în perioada 1981/1985 – 208 kg anual pe cap de locuitor; 1986/1990 – 243 kg anual per capita; 1991/1995 – 160; 1996/2000 – 112; 2001/2005 – 131; 2006/2010 – 107; 2011/2015 – 150; 2016-2020 – 269; 2021/2023 – 297.

Astfel, în 2016, producția de fructe per capita din Republica Moldova a depășit nivelul din perioada sovietică. 

Potrivit expertului, exportul de mere a fost în 1995 de 21,1 mln dolari; 1996/2000 – 6 mln dolari; 2001/2005 – 14,7; 2006/2010 – 31,2; 2011/2015 – 37,6; 2016/2020 – 50,1; 2021 – 87,6; 2022 – 90,7; 2023 – 62,6.

„În perioada 1996/2000 a căzut piața rusă pentru merele moldovenești și ne-am prăbușit.

Alte piețe de desfacere nu avea Republica Moldova. În 2020, din nou, Republica Moldova a pierdut piața rusă, dar repede au fost identificate alte piețe pentru merele moldovenești.

În 2023, pierderile la fel au fost legate de piața rusă, unde am fost prezenți 97% până în 2021. S-a reușit în 2022 să fie identificate noi piețe, dar nu suficiente.

Anul 2023 a fost finalizat cu mult sub nivelul anului 2022 deoarece prea repede s-a pierdut piața rusă ca să fie identificate noi piețe”, potrivit expertului.

Economistul declară că după situația privind exportul de mere în Federația Rusă, poți demonstra că merele moldovenești sunt un produs politic, sunt produsele care vorbesc despre o diferență dintre ceea ce exportă Republica Moldova în Federația Rusă și ceea ce importă rușii din Republica Moldova.

În ultimii trei ani au fost mai multe extreme istorice legate de exportul de mere moldovenești în Federația Rusă.

În 2021, Republica Moldova exporta în Federația Rusă 97% din producția de mere, acum în Federația Rusă se exportă practic jumătate și parțial s-a reușit să fie compensată piața rusă cu alte piețe.

Scăderea veniturilor din exportul către Federația Rusă a fost de 52 mln dolari, dintre care 27 mln s-a reușit să fie recuperate de pe alte piețe de desfacere, precum Kazahstan – 9,97 mln, România – 5,96, Belarus – 2,98, Emiratele Arabe Unite – 2,38, Arabia Saudită – 2,04, Kîrgîzstan – 800 de mii de dolari, Uzbekistan – 570 de mii, Oman – 310 mii, Israel și Qatar – câte 280 de mii, restul lumii – 1 mln și 480 de mii.

În 2023, față de 2021, a fost o reducere a exporturilor de 25 mln de dolari. La doi ani de la pierderea pieții ruse s-a reușit să fie recuperată, cu noi piețe de desfacere, doar jumătate din piața pierdută.

Potrivit economistului, producția, consumul intern și exportul de mere a fost între 1996/2000 de 321 de mii de tone: consumul intern – 302 mii de tone; exportul – 19 mii de tone; 2001/2005 – 299 mii/t: consumul intern-214 mii/t, exportul-85 mii/tone; 2006/2010 – 220 de mii/tone: consumul intern-108 mii/t, exportul-112 mii/t; 2011/2015 – 308 mii/t: consumul intern-157 mii/t, exportul-151 mii/t; 2016/2020 – 531 mii/t: consumul intern-335 mii/t; exportul-196 mii/t; 2021 – 648 mii/t: consumul intern-442 mii/t; exportul-206 mii/t; 2022 – 448 mii/t: consumul intern-259 mii/t; exportul-189 mii/t; 2023 – 518 mii/t: consumul intern-401 mii/t, exportul-117 mii/t. 

Prețul mediu de vânzare al merelor în 2015 pe piața internă a fost de 2,82 de lei per kilogram, pe piața externă-3,46 de lei per kilogram; 2017 – pe piața internă-3,69 lei/kg, pe piața externă-3,84 lei/kg; 2019 – piața internă-2,89 lei/kg, piața externă-4,33 lei/kg; 2021 –piața internă-297 lei/kg, piața externă-7,52 lei/kg; 2023 – piața internă-3,33 lei/kg, piața externă-9,76 lei/kg.

„Până în 2019, diferența dintre prețul de vânzare al merelor în interiorul țării, dar și în afară, nu era foarte mare, iar în 2023 s-a înregistrat o diferență de 3 ori.

Merele exportate au costat de 3 ori mai mult decât cele consumate în interiorul țării. Am pierdut piața rusă, în schimb ne-a mers pe alte piețe, unde exportăm mult mai puține mere, dar se încasează cu mult mai mulți bani”, potrivit economistului.

Analistul economic declară că veniturile din vânzarea merelor a fost în 2015 de 900 de mii de lei, veniturile din țară-600 de mii de lei, veniturile din export-300 de mii de lei; 2017 – 1,83 de miliarde de lei, din țară-980 mii/lei, din export-850 mii/lei; 2019 – 2,08 mlrd lei, din țară-1,13 mlrd de lei, de la export-950 mii/lei; 2021 – 2,86 mlrd lei, din țară-1,31 mlrd de lei, din export-1,55 mlrd lei; 2023 – 2,47 mlrd de lei, din țară-1,33 mlrd de lei, din export-1,14 mlrd de lei. 

Vorbind despre decalajele înregistrate în comerțul cu mere dintre Republica Moldova și Federația Rusă, Veaceslav Ioniță a afirmat că în 2000 exportul de mere al Republicii Moldova către Federația Rusă a fost de 1,6 mln dolari, iar importul de mere moldovenești al Federației Ruse – de 5,9 mln dolari.

În 2004, exportul merelor moldovenești către Federația Rusă a fost de 19,6 mln dolari, iar importul Federației Ruse –38,1 mln dolari. În 2006, exportul Republicii Moldova– 300 de mii de dolari, iar importul Federației Ruse – 200 de mii de dolari.

În 2013, exportul Republicii Moldova– 43,2 mln dolari, iar importul Federației Ruse – 70,1 mln  dolari. În 2024, exportul Republicii Moldova – 8,9 mln dolari, iar importul Federației Ruse – 14,2 mln dolari.

În 2021, exportul moldovenesc – 85,2 mln dolari, iar importul rusesc – 151,3 mln dolari; În 2022, exportul moldovenesc către piața rusă a totalizat 65,3 mln dolari; 2023 – 33,1 mln dolari.

„Sunt niște diferențe stranii dintre sumele exportate și importate. Sunt ani unde cifrele practic corespund, dar în ultimii ani este o diferență enormă. Noi am exportat un volum, ei au declarat că au importat alt volum”, constată Veaceslav Ioniță.

Cu referire la ponderea Federației Ruse în exportul merelor moldovenești, a menționat că în 2001 a fost de 75,4%; 2004 – 79,9%; 2006 – 2%; 2009 – 89,2%; 2013 – 90,9%; 2015 – 30,9%; 2016 – 89,7%; 2018 – 97,5%; 2021 – 97,2%; 2023 – 52,9%.

„Republica Moldova a avut cu Federația Rusă trei istorii interesante.

Prima a fost în perioada 2005/2006 când exportul mărfurilor moldovenești către piața rusă s-a prăbușit de la 79,9% în 2004 la 2% în 2006. Atunci Republica Moldova anunțase intenția de a se integra în Uniunea Europeană (UE).

A doua, a fost în 2015, după ce Republica Moldova a semnat în 2014 Acordul de Liber Schimb cu UE. Atunci exportul de mărfuri din Republica Moldova către Federația Rusă s-a prăbușit de la 90,9% în 2013 la 30,9% în 2015.

A treia istorie, ține atât de Republica Moldova, dar și de războiul dus de către Federația Rusă în Ucraina. Exportul de mărfuri din Republica Moldova către Federația Rusă s-a prăbușit de la 97,2% în 2021 la 52,9% în 2023.

Merele sunt cele mai vulnerabile produse ale Republicii Moldova, deoarece aproape 97% erau exportate doar pe o piață”, a menționat economistul.

Expertul a mai afirmat că exportul merelor moldovenești în 2023 a fost către 49 de țări: Federația Rusă – 52,9%; Kazahstan – 17,4%; România – 10,1%; Belarus – 5,3%; Emiratele Arabe Unite – 3,8%; Arabia Saudită – 3,3%; Uzbekistan – 1,9%; Kîrgîzstan – 1,3%; Oman – 0,5%; Qatar – 0,5%; altel 39 de țări – 3%. 

Despre prețul mediu de export al merelor, a afirmat că în perioada 1994/1995 a fost de 0,26 dolari/kg; între 1996/2000 – 0,28; 2001/2005 – 0,18; 2016/2010 – 0,27; 2011-2015 – 0,24; 2016/2020 – 0,25; 2021 – 0,43; 2022 – 0,48; 2023 – 0,54.

Astfel, s-a observat o creștere a prețului de export după 2021. Referitor la prețul mediu de export în 2023, a specificat că în Qatar și Emiratele Arabe Unite s-a exportat cu 0,85 dolari/kg; Oman – 0,81; Arabia Saudită – 0,79; Belarus – 0,70; Uzbekistan – 0,67; Federația Rusă – 0,62; Kîrgîstan – 0,57; România – 0,55; Kazahstan – 0,31; restul 39 de țări – 0,62.

Vorbind despre exporturile moldovenești în 2023 față de 2022, a declarat că s-a atestat o scădere de 28,1 mln dolari la nivel mondial, o scădere de 32,18 mln dolari din Federația Rusă.

Din Belarus o scădere de 2,19 mln dolari; Turcia – scădere de 1,67 mln; Kîrgîzstan – 390 de mii de dolari scăderea importurilor din Republica Moldova.

Alte 10 țări au scăzut exporturile cu 1,29 mln de dolari din Republica Moldova.

Pe de altă parte, au crescut exporturile de mere moldovenești în Kazahstan cu 4,59 mln dolari; România – 1,83; Arabia Saudită – 1 milion de dolari; Emiratele Arabe Unite – 860 de mii de dolari; Israel – 290 miii dolari. Alte 22 de țări – cu 1,06 mln dolari. 

Privind suprafața livezilor de mere în rod, a spus că între 1996/2000 a fost de 88 de mii de hectare (ha), dintre care: 64 mii/ha erau gestionate de către întreprinderile agricole, iar 24 mii/ha-de către gospodării țărănești și populație; 2006/2010 – 60,6 mii/ha, dintre care: 25,6 mii/ha-gestioate de către întreprinderi agricole, iar 35 de mii/ha-gospodării țărănești și populație; 2016/2020 – 51,6 mii/ha, dintre care: 15,6 mii/ha-gestionate de către întreprinderi agricole, 32,8 mii/ha-gospodării țărănești, iar 3,2 mii/ha-populație; 2021 – 48,5 mii ha, dintre care: 14,9 mii/ha-întreprinderi agricole, 30,4 mii/ha-gospodării țărănești, iar 3,2 mii/ha-populație; 2023 – 43,1 mii/ha, dintre care: 12,8 mii/ha-întreprinderi agricole, 26,7 mii/ha-gospodării țărănești, iar 3,6 mii/ha-populație.

„Este cea mai mică suprafață pe care a avut-o vreodată Republica Moldova. Însă, avem multe livezi tehnologizate, care au o productivitate mult mai mare”, a conchis expertul.

Șarban: Agricultorii întârzie să ridice motorina livrată de România, iar statul suferă pierderi financiare

Elena Balamatiuc
-
0
Șarban: Agricultorii întârzie să ridice motorina livrată de România, iar statul suferă pierderi financiare

Încă nu toți agricultorii, care beneficiază de motorina din România, au venit să o ridice de la punctele de distribuție, a declarat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, notează radiomoldova.md.

Potrivit lui, au fost mai multe probleme de logistica, iar acest lucru aduce pierderi statului.

„Probabil că aici este vorba și de agenții economici, și de Agenția de Rezerve Materiale și poate alte structuri care în nemijlocit trebuiau să fie implicate în acest proces. Vorbim de agricultorii din Șoldănești, Florești, Ceadîr-Lunga și parțial, Căușeni.

Producătorii agricoli trebuie să se ducă și să ridice acea motorină. Această organizare trebuie să fie făcută cât mai rapid posibil, deoarece statul suportă cheltuieli la păstrarea acestei motorine.

Se pune pe de altă parte întrebarea sau se creează impresia că nu ar fi necesară pentru producători agricoli acea motorină, ceea ce nu cred că este chiar așa”, a declarat Vasile Șarban.

Autoritățile au anunțat în aprilie anul trecut că România donează motorină în calitate de ajutor umanitar Republicii Moldova.

În total, România a oferit 4 mii de tone de motorină pentru a fi distribuită fermierilor afectați de seceta din 2022.

Din cauza că nu a fost identificat un spațiu pentru depozitarea acesteia, motorina a ajuns abia în luna aprilie 2024 în Republica Moldova.

Anterior, ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea, ne-a declarat că de sprijin din partea României beneficiază prioritar fermierii micro și mici. În medie, ajutorul pentru agricultorii eligibili este de 40 de litri de motorină la hectar.

În 2022, România a donat Republicii Moldova aproximativ 155 de tone de motorină, peste 150 de tone de benzină și cinci mii de tone de păcură.

În anul 2021, Bucureștiul a oferit o donație de șase mii de tone de motorină pentru fermierii afectați de secetă.

Agricultorii, în alertă din cauza secetei care afectează grav culturile de câmp

Elena Balamatiuc
-
0
Agricultorii, în alertă din cauza secetei care afectează grav culturile de câmp

Asociația „Forța Fermierilor” solicită Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare inițierea cât mai urgent a procesului de creare a comisiilor de specialitate în raioane, pentru identificarea zonelor afectate de secetă și declararea stării de calamitate în agricultură, notează unimedia.info.

„Drept urmare a unei comunicări strânse pe care Asociația Forța Fermierilor o are cu agricultorii, constatăm cu mare tristețe că schimbările climaterice se aprofundează în țara noastră, prin seceta prelungită și în acest an.

În multe raioane din țară culturile de câmp din prima grupă sunt afectate foarte mult. Verificarea ar trebui făcută în toate raioanele din țară, iar în zonele afectate de secetă să fie declarată stare de calamitate.

Suplimentar solicităm Guvernului Republicii Moldova identificarea cât mai urgentă a unor măsuri de ajutor pentru fermierii afectați, inclusiv prin solicitare de sprijin de la Uniunea Europeană.

Asociația Forța Fermierilor dorește inițierea unor discuții deschise, transparente și cât mai urgente cu Guvernul pentru soluționarea acestor probleme ce afectează fără precedent agricultura din Moldova”, se menționează Asociația Forța Fermierilor.

Asociațiile cu profil agricol au avut discuții cu Cristina Gherasimov despre pregătirea pentru aderarea la UE

Elena Balamatiuc
-
0
Asociațiile cu profil agricol au avut discuții cu Cristina Gherasimov despre pregătirea pentru aderarea la UE

Contribuțiile esențiale ale asociațiilor de profil agricol la dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, precum și rolul important pe care acestea îl joacă în pregătirea pentru aderarea la UE, au fost subiectele discutate cu viceprim-ministra Cristina Gherasimov și echipa MAIA.

Asociațiile au fost informate despre progresul atins în procesul de aderare la UE, fiind evidențiate realizările și recomandările rămase de îndeplinit.

De asemenea, au fost discutate modalitățile de colaborare și coordonare pentru a asigura îndeplinirea criteriilor necesare.

Cristina Gherasimov a explicat ce presupune procesul de aderare, unde ne aflăm acum și la ce avem de lucrat în acest demers: 

„Asociațiile de fermieri sunt foarte importante în procesele de radiografiere a sectorului, de acumulare a datelor și de completare a chestionarelor relevante.

Guvernul lucrează intens pentru atragerea fondurilor europene care să ajute la modernizarea sectorului agricol.

Vom implica și experți din țările membre cu tradiții în domeniul agriculturii, care să contribuie, prin experiența și cunoștințele lor, la preluarea bunelor practici europene de către agricultorii noștri.”

Vicepremierul Vladimir Bolea a subliniat:

„Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă o prioritate pentru țara noastră și suntem hotărâți să facem tot posibilul pentru a atinge acest obiectiv.

În context, colaborarea și dialogul cu toți actorii implicați sunt esențiale. Vă invit să lucrăm împreună pentru a asigura un viitor prosper pentru agricultură și pentru întreaga țară.”

Adrian Matei, inginerul care a renunțat la viața de la oraș pentru a deveni fermier

Elena Balamatiuc
-
0
Adrian Matei, inginerul care a renunțat la viața de la oraș pentru a deveni fermier

Adrian Matei visa să devină doctor veterinar încă din copilărie, inspirat de tatăl său, specialist în zootehnie, cunoscut în tot Nordul Moldovei.

Când a crescut, pentru o perioadă și-a ales o altă cale, făcând studii în inginerie. După un timp petrecut pe drumurile Chișinăului, a înțeles că dragostea pentru agricultură este mai mare.

Într-o iarnă, revenit la baștină, a decis că este pregătit să renunțe la un salariu stabil în capitală și să investească într-o stână de oi, la Hiliuți, Rîșcani.

După mai mulți ani de încercări și provocări în creșterea oilor și caprelor, în 2018, Adrian Matei a înțeles că animalele necesită prea mult efort și implicare umană.

Astfel, a vândut oile și a investit banii într-o fermă de vaci, de la care, conform spuselor sale, primește o satisfacție și un câștig financiar mai mare.

Ferma sa numără astăzi 80 de vaci, dintre care 26 sunt mulgătoare. Pentru a-și asigura gestionarea corectă a timpului, agricultorul a semnat contracte de colaborare cu o companie de procesare a laptelui.

În fiecare zi, mașina de colectare a laptelui vine direct la fermă și încarcă laptele proaspăt muls. Vițeii îi vinde altei companii din regiune.

Pentru a-și asigura hrana pentru animale, bărbatul gestionează peste 30 de hectare de pământ, pe care crește cereale, economisind astfel investiții adiționale în mâncarea animalelor.

Fermierul din Rîșcani crede că pentru a dezvolta un business în Republica Moldova, este esențială implicarea activă, respectarea obligațiilor fiscale și crearea unui mediu propice pentru afaceri.

Totodată, el subliniază importanța distribuirii sarcinilor și colaborării pentru obținerea unor rezultate bune și pe termen lung.

Adrian are patru lucrători de bază și, spre deosebire de alți angajatori, susține că a avut noroc cu oamenii, aceștia fiind dedicați meseriei și cunoscându-și foarte bine sarcinile.

Potrivit spuselor, o singură persoană „nu le poate face pe toate, iar antreprenorii din Republica Moldova mai au de învățat mult la acest capitol.” 

Sprijinul Asociației Femeilor de Afaceri din Sectorul Rural, Organizația Regională FARM din Rîșcani

Adrian susține că de la inițierea afacerii a primit mereu ajutorul FARM. Datorită suportului oferit de directorul executiv al Organizației Regionale din Rîșcani, Natalia Guțu, acesta a reușit să acceseze subvenții și să-și dezvolte afacerea.

FARM l-a ajutat să pregătească nouă dosare pentru a accesa finanțare de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Astfel, a obținut bani pentru utilaje pentru fermă, credite, subvenționarea pe cap de animal și pe kilogram de lapte.

Fermierul menționează că FARM este prețios atât prin suportul la elaborarea și sistematizarea documentelor pentru obținerea finanțării, cât și prin atelierele și instruirile pe care le organizează: 

„FARM demonstrează profesionalism, dedicație și credibilitate datorită evenimentelor și informațiilor pe care le oferă. Practic, este unica organizație din nordul țării care se ocupă de capacitarea agricultorilor”.

Adrian subliniază cel puțin trei motive pentru care îndeamnă agricultorii să acceseze serviciile FARM:

  • Ghidare eficientă și rapidă pe calea dezvoltării agricole.
  • Personal bine instruit și dedicat.
  • Implicare maximă din partea echipei.

Adrian este unul dintre cei 3.500 de fermieri din țară care au beneficiat în perioada 2021-2023 de sprijinul nostru în accesare de fonduri. Prin acest exemplu demonstrăm că FARM este un MENTOR și GHID pentru fermieri.

Suntem echipa care oferă susținere, cunoștințe și informații pentru adoptarea practicilor agricole inovatoare de eficientizare a producției și de creștere a rezilienței în fața provocărilor economice și de mediu, contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă a comunității agricole.

Cifrele obținute în perioada 2021-2023 demonstrează acest lucru: datorită FARM, peste 3.500 de fermieri au obținut suport în accesarea resurselor financiare, dintre care:

  • 3.198 au beneficiat de suport la pregătirea aplicațiilor și dosarelor pentru subvenționare în sumă de 772,6 mil. MDL;
  • 253 au fost asistați în elaborarea planurilor de afaceri și au accesat credite în sumă de 190,2 mil. MDL;
  • 86 au primit ajutor în pregătirea aplicațiilor pentru programe de granturi și au accesat finanțe în sumă de 10,9 mil. MDL.

Pentru a accesa serviciile FARM, adresați-vă la cel mai apropiat oficiu al Organizațiilor Regionale FARM. Pentru datele de contact, accesați AICI.

Liberalizarea exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața britanică, prelungită cu cinci ani

Elena Balamatiuc
-
0
Liberalizarea exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața britanică, prelungită cu cinci ani

Mai multe produse agricole moldovenești vor ajunge pe piața britanică, fără contingente tarifare, pentru încă cinci ani.

În context, a fost semnat Protocolul de amendare între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru extinderea Acordului de amendare nr. 1 dintre Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, privind amendarea Acordului de Parteneriat Strategic, Comerț și Cooperare între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Protocolul prevede extinderea liberalizării comerțului cu Republica Moldova prin eliminarea integrală a taxelor vamale la importul produselor agricole originare din Republica Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru o perioadă de 5 ani.

Produsele supuse limitărilor cantitative conform Acordului de Parteneriat Strategic, Comerț și Cooperare sunt: strugurii de masă, merele proaspete, cireșele, prunele, sucul de struguri, roșiile și usturoiul.

Adițional, inițiativa prevede și eliminarea prevederilor privind plafonarea prețurilor de intrare la produsele agricole indicate în Acord, precum: castraveți, dovleci, pere, caise, piersici, etc.

Protocolul va contribui la sporirea schimburilor comerciale între statele noastre, extinderea cooperării economice între state, precum şi va oferi noi oportunități de dezvoltare și reorientare a comerțului exterior al Republicii Moldova în contextul crizei din regiune.

Acest lucru îi va ajuta direct pe producătorii moldoveni, să facă față pierderii principalelor sale piețe și centre de tranzit pentru aceste produse agricole cheie.

Semnatarii acordului au fost viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba și ambasadoarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova, E.S. Fern Horine.

„Extindem pentru încă cinci ani importul de produse originare din Republica Moldova pe piața Regatului Unit. O oportunitate imensă pentru agricultorii noștri! Aceasta înseamnă acces la o piață de peste 66 de milioane de consumatori.

Stimați antreprenori, vă încurajez să beneficiați de această oportunitate. Iar noi suntem alături cu reforme și finanțare. Succesul vostru este prioritatea noastră” a declarat viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

„Continuăm să fim alături de Moldova în momente de încercare și rezistență în fața agresiunii ruse. Suntem prietenii dumneavoastră și, de asemenea, un partener comercial de încredere.

Liberalizarea tarifelor face parte dintr-un amplu pachet de măsuri pe care Marea Britanie l-a agreat cu Republica Moldova în ultimele luni.

Dincolo de acest acord, sprijinul acordat de Regatul Unit se ridică la 30 de milioane de lire sterline și ajută Moldova să sprijine refugiații ucraineni, să își consolideze apărarea împotriva atacurilor cibernetice, să combată dezinformarea pro-rusă, să reformeze forțele armate, să construiască o economie mai puternică și să combată corupția.

Regatul Unit va continua să sprijine Moldova atât timp cât va fi necesar” a menționat ambasadoarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova, E.S. Fern Horine.

Inițiativa de liberalizarea a importului de produse din Republica Moldova vine din partea Regatului Unit, drept semn de solidaritate și suport pentru Republica Moldova și demonstrează angajamentul britanic privind susținerea parteneriatului strategic, extinderea cooperării între state, precum și oferă noi oportunități de dezvoltare și reorientare a comerțului exterior al Republicii Moldova în contextul crizei din regiune.

Pe 31 iulie 2023, a fost aplicată măsura de liberalizare a comerțului pentru 1 an.

Drept urmare, aceasta va expira la 31 iulie 2024, fiind urmată de o perioadă de încă 5 ani, perioadă stabilită în protocolul semnat astăzi, 23 mai.

Pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate majorări la exportul de prune – o creștere de la 45 la 495 tone; la struguri de masă – exportul s-a dublat; au fost înregistrate exporturi de mere și cireșe, care pe parcursul anilor precedenți nu se exportau către piața Marii Britanii.

Relațiile dintre Republica Moldova și Regatul Unit au avansat la nivel de parteneriat strategic în anul 2020, când a fost semnat Acordul de Parteneriat Strategic, Comerț și Cooperare dintre cele două state.

Regatul Unit al Marii Britanii continuă să fie un partener fidel în contextul promovării oportunităților de creștere și cooperare a mediului de afaceri, dar și la capitolul investiții.

Potrivit datelor statistice, în anul 2023, Marea Britanie s-a clasat pe locul 19 printre partenerii comerciali ai Republicii Moldova la nivel mondial.

Valoarea comerțului exterior al Republicii Moldova cu Regatul Unit a înregistrat în 2023, suma de 115,7 mln. USD.

În țara noastră își desfășoară activitatea 235 de întreprinderi cu capital englez.

După valoarea investițiilor în capitalul social, Marea Britanie se află pe locul 8 printre principalii investitori ai Republicii Moldova.

Lucrări și tratamente înainte de înflorirea viței-de-vie

Tatiana Caraman
-
1
Lucrări și tratamente înainte de înflorirea viței-de-vie

Plantațiile de viță-de-vie se află în faza înainte de înflorire, înflorire, iar viticultorii urmează să realizeze o serie de lucrări și tratamente pentru obținerea unor recolte calitative și cantitative, conform așteptărilor lor. 

Solicitat de Agrobiznes, Sergiu Tutovan, consultant în agricultură, în special în creșterea strugurilor de masă, a atras atenția asupra celor mai importante aspecte pe care trebuie să le respecte producătorii la realizarea următoarelor lucrări:

  • normarea prealabilă a încărcăturii
  • legatul în verde
  • ciupitul lăstarilor
  • realizarea tratamentelor
  • eliminarea frunzelor și a copileților până la prima inflorescență.

„La moment, în mare parte, avem o situație bună în plantațiile de viță-de-vie, aceasta pregătindu-se pentru următoarea fază de dezvoltare și anume înflorirea. Cu părere de rău, în unele parcele, circa 30-35% din ochiuri au pierit, dar, cu toate acestea, s-a format peretele verde, aceasta fiind de fapt sarcina principală după iarna pe care am avut-o.

Dacă nu am fi avut temperaturile scăzute din timpul nopții, care s-au înregistrat pe parcursul săptămânii trecute, cred că via deja ar fi înflorit. Probabil că este un moment favorabil, pentru că dacă vița-de-vie era deja înflorită și aveam temperaturile de +4..+50C pe parcursul nopții, ar fi fost foarte riscant, aceste temperaturi fiind periculoase pentru floare, deoarece la +140C și mai puțin atât înfloritul, cât și polenizarea se stopează, astfel că ar fi existat riscul să nu avem recolte”. 

Tratamente la vița de vie

Începând cu săptămâna viitoare, vița-de-vie se va afla în fenofaza de înflorire. Odată cu căderea corolei (sau cum mai este numită de viticultori primul căpăcel sărit) trebuie obligatoriu să se realizeze un tratament contra manei și făinării, a putregaiului cenușiu și a moliei strugurilor, deoarece a fost deja semnalată prezența larvelor din generația întâi.

Tratamentul se face cu un insecticid și un botriticid. 

În timpul înfloritului, producătorii pot realiza orice operațiune în verde. Cei care nu au legat via, o pot face deja la rândul 2-3 de sârme.

Cei care au reușit să realizeze această lucrare, pot elimina frunzele din jurul inflorescențelor, cel puțin până la prima inflorescență, deși recomand să o facă și până la a doua, astfel ca polenizarea să aibă loc la aer deschis.

La polenizarea viței-de-vie, într-o măsură foarte mare contribuie vântul. În plus, aerisirea strugurilor previne mult infectarea cu boli provocate de ciuperci.

Totodată, dacă bobița se formează deja la soare, se exclud arsurile ulterioare. Tot aici, la fel de important este și faptul că, atunci când se vor realiza tratamente, preparatul va nimeri direct pe strugurele pe care trebuie să-l protejăm. 

Normarea prealabilă a inflorescențelor

Normarea recoltei este un procedeu agrotehnic obligatoriu, mai ales pentru soiurile de masă, prin care se urmărește obținerea unei calități ireproșabile a strugurilor.

Cei care dispun de un sistem de irigare, desigur că administrează, prin intermediul acestuia, necesarul de apă și hrană și pot programa o recoltă mare, de peste 20 de tone la ha.

Cei care nu au asigurată irigarea, trebuie să calculeze foarte bine și să mizeze pe o recoltă de 8 – 10 tone de struguri la ha. 

Rărirea inflorescențelor la vița de vie

Cred că ar fi bine să se realizeze răritul prealabil înainte de floare, deoarece după înflorit productivitatea muncii va scădea considerabil, iar inflorescențele ce trebuie înlăturate sunt mai greu de identificat, din cauza că frunzișul se îndesește. 

Aș recomanda ca normarea finală să fie realizată din start, chiar dacă unii specialiști susțin că în timpul înfloritului ar putea să aibă loc anumite intemperii, care pot împiedica dezvoltarea normală a strugurilor.

Deși, din experiența personală, am constatat că producătorii care elimină strugurii și lasă doar unul singur la un lăstar, înfloritul și polenizarea are loc la cel mai înalt nivel, indiferent de condițiile meteo. Fiind doar un singur strugure, lăstarul îl asigură cu toate cele necesare, chiar și în condiții mai puțin prielnice. 

Reducerea numărului de inflorescențe duce la sporirea în greutate a strugurilor, dezvoltarea normală a boabelor și creșterea producției.

Țin să remarc faptul că, agronomul gospodăriei Terra-Vitis, care este un exemplu de urmat în domeniu, Dmitrii Mihov are un motto foarte sugestiv: „Mai bine cu o tonă mai puțin la ha, decât cu un kg mai mult”.

Citiți mai multe despre Normarea inflorescenţelor, ciupitul şi polenizarea artificială la vița de vie.

Ciupitul lăstarilor

Cei care au în plantații spalier obișnuit trebuie să facă ciupitul lăstarilor care au depășit cea de-a treia sârmă și să înlăture primele două frunze din vârf. Astfel, se înlătură vârful de creștere.

Ciupitul în pragul înfloritului face ca substanțele plastice produse de butuci să fie redirecționate de la creșterea vegetativă către organele generative, fapt care duce la o legare mai bună și mai calitativă a recoltei.

După care vor porni în creștere copileții ce vor da frunza tânăra și vor hrăni roada viitoare, astfel se va restabili productivitatea și echilibrului vegetativ al butucilor viței-de-vie.

Ziua Națională a Vinului din Republica Moldova primește la Londra premiul „Magnet of the Region” oferit de „Wine Travel Award”  

Elena Balamatiuc
-
0
Ziua Națională a Vinului din Republica Moldova primește la Londra premiul „Magnet of the Region” oferit de „Wine Travel Award”  

Ziua Națională a Vinului din Republica Moldova a fost desemnată câștigătoarea categoriei „Magnet of the Region” în cadrul prestigiosului concurs tematic „Wine Travel Awards” 2023-2024.

Înmânarea premiilor a avut loc în cadrul celei mai cunoscute expoziții britanice „London Wine Fair” 2024.

Distincția subliniază atractivitatea și impactul Zilei Naționale a Vinului, recunoscând internațional calitatea vinurilor și cultura vinului din Republica Moldova.

Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Unit, E.S. Ruslan Bolbocean, a subliniat importanța acestui premiu:

„Acest premiu aparține tuturor celor care au contribuit la succesul Zilei Naționale a Vinului. Munca asiduă și entuziasmul viticultorilor noștri au creat o impresie de durată asupra tuturor celor care au participat la sărbătoarea noastră vinicolă.”

Notorietatea festivalului „Ziua Națională a Vinului” este susținută de programul de promovare internațională a brandului de țară Wine of Moldova, dar și prin parteneriatele stabilite cu industria turismului și alte sectoare conexe. 

„Ziua Națională a Vinului s-a consacrat ca cel mai mare și mai atractiv festival turistic și vitivinicol în țara noastră dar și în Europa de Est, iar sectorul vitivinicol dezvoltă evenimentul în mod continuu”, a confirmat Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național a Viei și Vinului.

Evenimentul este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) de 10 ani.

Ziua Națională a Vinului a trecut prin transformări și reconceptualizări, cuprinzând un set de elemente atractive pentru vizitatori, turiști dar și un motiv de mândrie pentru cetățeni și producători. 

Diana Lazăr, directoarea industriei vitivinicole în proiectul USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală, a declarat:

„Suntem mândri de această recunoaștere internațională. USAID, prin proiectele sale, a sprijinit în mod constant dezvoltarea Zilei Naționale a Vinului, fiind esențial în conceptualizarea și promovarea acestui eveniment emblematic. Acest premiu este o recunoaștere a eforturilor noastre comune.”

Wine Travel Awards este un proiect global de recunoaștere a excelenței în domeniul industriei vinului și oenoturismului, ajuns la a treia ediție.

Concursul premiază regiunile viticole, evenimentele și persoanele care contribuie semnificativ la dezvoltarea și promovarea turismului vinicol.

Rezultatele concursului sunt anunțate anual în cadrul evenimentelor internaționale specializate.

Următoarea ediție a Zilei Naționale a Vinului este anunțată pentru 9-10 Octombrie 2024.

UCIP IFAD sprijină micii antreprenori din regiunile rurale prin credite de până la 1 milion de lei

Elena Balamatiuc
-
0
UCIP IFAD sprijină micii antreprenori din regiunile rurale prin credite de până la 1 milion de lei

Micii antreprenori (persoane fizice sau juridice) din zonele rurale pot obține credite de până la 1.000.000 MDL pentru activități agricole și non-agricole.

Activități eligibile:

  • Producerea, recoltarea și depozitarea fructelor și legumelor.
  • Creșterea animalelor sau achiziționarea animalelor de prăsilă.
  • Producerea de energie regenerabilă, care are legătură cu activitățile post-recoltare.
  • Construcția și repararea clădirilor de producție și depozitare.

Cheltuieli eligibile

  1. Active productive (fixe) (de mâna a doua este permisă)
  2. Servicii, lucrări, costuri de transport, și instalare legate de investiție
  3. Capitalul circulant

Suma maximă a creditului 1.000.000  MDL.

Beneficiari eligibili

  1. Mici fermieri din zona rurală, micro-antreprenori (persoane fizice sau juridice);
  2. cetățeni moldoveni care intenționează să dezvolte sau să extindă activități agricole și / sau neagricole generatoare de venituri, bazată pe proprietatea privată;
  3. dețin documente de înregistrare, certificate și licențe conform tipului de activitate (dacă este cazul);
  4. desfășoară activități conform actelor normative și legislative și nu au impact negativ asupra mediului;
  5. mențin sau sunt dispuși să mențină înregistrări relevante aferente veniturilor și cheltuielilor și prezintă informații relevante solicitate de IFP / OGPAE / UCIP IFAD.

Termenul creditului

Până la 8 ani, inclusiv perioada de grație de până la 4 ani.

Contribuția beneficiarului

Min. 10% din costul total al proiectului de investiții în numerar sau bunuri materiale.

Condiții de utilizare a creditului

  • mijloacele eliberate din resursele Proiectului vor fi utilizate pentru investiții în active productive, cât și capital circulant legat de investiție sau capital circulant independent
  • mijloacele primite în cadrul Proiectului vor fi utilizate numai pentru achiziționarea de bunuri/ servicii la valoarea netă (fără TVA)
  • costurile de transport și instalare legate de investiții, în cazul în care acestea fac parte din contractul de achiziție, pot fi finanțate din resursele Proiectului.

Particularități:

  • achiziționarea de module/construcții de seră vor fi eligibile numai în cazul în care acestea sunt livrate de o firmă specializată în construcția serelor sau de către distribuitori / dealeri autorizați;
  • pentru construcția/reparația imobilului de producere, depozitare, păstrare, etc., eligibile pentru finanțare sunt doar materialele de construcție, valoarea cărora este aprobată în baza devizelor de cheltuieli elaborate și aprobate de către persoanele licențiate. Durata contractului de arenda a terenului pe care va fi construită clădirea, va fi nu mai mică decât perioada de recuperare a investițiilor;
  • achiziționarea de echipamente, utilaje sau alte active de mâna a doua, va fi eligibilă în cazul în care furnizorul va asigura funcționarea corespunzătoare a bunului printr-o clauza contractuală.

Avantajele accesării creditelor din resursele IFAD:

  • Scutirea de TVA cu drept de deducere pentru livrările de mărfuri şi servicii efectuate pe teritoriul ţării şi facilităţile fiscale şi vamale pentru bunurile importante procurate din resursele Proiectului.
  • Credite investiţionale pe termen mediu şi lung.
  • Dobînda anuală efectivă (DAE) avantajoasă.
  • Comisioane limitate.

Activități neeligibile pentru finanțare

  1. Producerea, procesarea și comercializarea strugurilor din soiuri tehnice, băuturi alcoolice (băuturi tari, bere, vin, etc.) și tutun
  2. Comerțul (cu excepția achiziționării de active necesare pentru comercializarea produselor proprii)
  3. Construcția de case de locuit, clădiri administrative și comerciale
  4. Comerțul, reparația și amanetarea articolelor de bijuterie din metale prețioase, alte activități similare
  5. Activități de transport pasageri / lucrători, servicii de taxi, mașini personale
  6. Servicii de asistență socială și educație.

Cheltuieli neeligibile

  1. Plata oricăror impozite (inclusiv TVA) sau datorii, asigurare
  2. Achiziționarea / închirierea terenurilor și a clădirilor de producție / depozitare existente
  3. Achiziționarea de pesticide și alte bunuri și activități nocive pentru mediu
  4. Imobilizări necorporale (costuri legate de achiziționarea de licențe, cote părți, drepturi de producție și alte drepturi acordate de organismele publice)

Pentru mai multe detalii, acesează acest link.

1...757677...1.973Pagina 76 din 1.973