Serviciul Fiscal de Stat informează despre modificarea termenului de stingere a obligației fiscale

0

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a înaintat o solicitare către  Serviciul Fiscal de Stat pentru a obține informații detaliate privind procedurile de stingere și reeșalonare a obligațiilor și restanțelor fiscale.

În cadrul acestei cereri, ministerul a solicitat precizări cu privire la modificarea termenelor de stingere a obligațiilor fiscale pentru contribuabilii din sectorul agricol și alimentar.

Solicitarea vizează în special obținerea de clarificări referitoare la pașii necesari pentru ca întreprinderile și persoanele fizice să beneficieze de facilități fiscale, în contextul unor dificultăți economice cu care se confruntă în prezent.

Ministerul dorește să se asigure că contribuabilii din acest sector au acces la informații clare și precise privind posibilitățile de reeșalonare a datoriilor fiscale și orice alte măsuri de sprijin fiscal disponibile, inclusiv modificarea termenelor de plată.

Precizările SFS privind modificarea termenului de stingere a obligației fiscale

Contribuabilii care admit restanțe la Bugetul public național pot solicita modificarea termenului de stingere a obligației fiscale pentru o perioadă de până la 12 luni consecutive.

În acest caz este calculată majorarea de întârziere aferentă, precum și sunt aplicate măsurile de asigurare a stingerii obligației fiscale sub formă de gaj/fidejusiune.

Excepție sunt contribuabilii care admit restanțe la Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit Codului fiscal, eșalonarea stingerii obligației fiscale se acordă de către SFS în următoarele cazuri:

  • calamități naturale și tehnogene;
  • distrugerea accidentală a clădirilor de producție;
  • împrejurare imprevizibilă și de neînlăturat, care împiedică în mod efectiv capacitatea de producție pe o perioadă lungă de timp și executarea obligației contractuale a contribuabilului;
  • datorii ale autorităților sau instituțiilor publice față de contribuabil, doar în limitele sumelor datorate, precum și impozitelor și taxelor aferente acestora;
  • alte circumstanțe, stabilite de Ministerul Finanțelor, ce îndreptățesc contribuabilul de a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligației fiscale.

    Pentru cazurile prevăzute la lit.e), contribuabilul poate beneficia de modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, în cazul lipsei temporare a disponibilităților bănești și în situația în care nu se află în procedură de insolvabilitate/ dizolvare.

    Cererea și documentele aferente cazului pentru care se solicită eșalonarea sunt prevăzute în Ordinul IFPS nr. 1030/2016.

    De asemenea, prin Legea nr. 78/2024, a fost stabilită susținerea agricultorilor prin facilitarea accesului la credite garantate de stat.

    Potrivit art. 5 al Legii menționate supra, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să încheie cu persoanele care beneficiază de credite în temeiul acestei legi, acorduri/contracte de modificare a termenului de stingere a obligației fiscale, pe un termen de până la 12 luni, fără aplicarea măsurilor de asigurare.

    Acordurile/contractele de modificare a termenului de stingere a obligației fiscale se întocmesc conform modelelor stabilite de către Ministerul Finanțelor.

    În cazul în care entitatea înregistrează restanță, inclusiv la Bugetul asigurărilor sociale de stat, amânarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se efectuează în baza acordului încheiat între Casa Națională de Asigurări Sociale şi plătitor.

    Informații detaliate  pot fi obținute la telefonul: 022-82-30-65, iar cererile de modificare a termenului de stingere a obligației fiscale pot fi depuse la adresa de e-mail [email protected].

    Importurile de fasole în Moldova depășesc exporturile de peste 2,3 ori

    0

    O analiză a exportului și importului de fasole în și din Republica Moldova, bazată pe date statistice din ultimii 4,5 ani, de la începutul anului 2020, arată că în această perioadă au fost exportate 2.265,2 tone de fasole, cu o valoare totală de 49.907.953 lei, notează bani.md.

    Exporturile au fost realizate către 14 țări, printre care liderul incontestabil este Sudanul de Sud, cu 41% din totalul exporturilor de fasole (921 tone), urmat de Belarus cu 19% și Macedonia de Nord cu 17%.

    Aceste trei țări reprezintă 77% din totalul exporturilor de fasole ale Moldovei, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

    Exporturile de fasole au fost efectuate anual către aceste țări, precum și către Germania, deși în cantități semnificativ mai mici (2,2%). Pe parcursul perioadei analizate, 21 de companii din Moldova au participat la exportul de fasole.

    „În același timp, în aceeași perioadă, Moldova a importat 5.154 de tone de fasole, cu o valoare totală de 93.026.342 lei. Prețul mediu de import al fasolei a fost de 34.778 lei pe tonă.

    Tendințele arată o creștere anuală a importurilor, cu 90% din fasole importată provenind din Ucraina, Turcia și Kârgâzstan, Ucraina fiind responsabilă pentru 79% din totalul importurilor”, spune Rija.

    Din cele 83 de companii străine care au importat fasole în Moldova, cinci companii au realizat 72% din volumul total de importuri.

    Printre acestea se numără GOLD EXIM LTD și AGROLIDER EUROPE UCRAINA.

    Pe plan local, 45 de companii moldovenești au importat fasole, iar patru dintre acestea au asigurat 80% din importuri, inclusiv VITALCOMUS SRL cu 52% din total.

    Pe parcursul perioadei analizate, cantitatea importată a depășit exporturile de fasole din Moldova de 2,27 ori sau cu 127%, tendință observată anual.

    În 2023, importurile au depășit exporturile aproape de trei ori. În ceea ce privește valoarea totală în lei, importurile au depășit exporturile de 1,86 ori sau cu 86%.

    Prețul mediu de import a fost cu 23% mai mare decât prețul mediu de export, indicând necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine acest dezechilibru.

    Vladimir Bolea către fermieri: Trebuie să mergi și să discuți cu fiecare creditor în parte

    0

    Instituirea stării de urgență în agricultură nu este o soluție pentru problemele agricultorilor, notează ipn.md.

    O spune ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, potrivit căruia fermierii dispun de toate instrumentele legale pentru a merge la creditori și a cere stoparea penalităților și executărilor silite.

    Vladimir Bolea le sugerează agricultorilor aflați în impas să-și ia certificatul de forță majoră și să meargă la fiecare creditor în parte pentru a cere o pauză la plata datoriilor.

    Vladimir Bolea consideră inoportună instituirea stării de urgență în agricultură.

    Potrivit ministrului, fermierii aflați în incapacitatea de a-și achita datoriile față de bănci sau furnizorii de fertilizanți trebuie să meargă personal la aceștia și să le explice situația.

    „Legislația din Republica Moldova prevede toate instrumentele în baza cărora un agricultor merge și-și sistează toate penalitățile și executările silite.

    Adică, îți faci actul, cu acel act mergi la Camera de Comerț și Industrie. Camera de Comerț îți oferă certificatul de forță majoră, după care, individual, trebuie să mergi și să discuți cu fiecare creditor în parte.

    Nu există niciun stat în care ar fi o altă modalitate. Sunt relații comerciale bilaterale. Cineva i-a indus în eroare pe unii din agricultori spunându-le că o astfel de situație efemeră ar putea institui o modalitate în care nimeni nu te întreabă de nimic. Dar nu există așa ceva.

    Fiecare caz este individual. Tu trebuie să mergi și să vorbești cu cei cărora le ești dator și tu trebuie să le explici cum ai de gând să le dai înapoi acești bani.

    Nimeni nu neagă necesitatea rambursării banilor, dar toată lumea trebuie să înțeleagă că tu poți da acești bani înapoi”, a spus Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

    Potrivit lui Vladimir Bolea eliberarea certificatului de forță majoră este singura modalitate legală care poate soluționa problemele fermierilor datornici.

    Ministrul Agriculturii spune că sprijinul statului constă în acordarea a 100 de milioane de lei, bani care vor fi repartizați fermierilor afectați de secetă.

    „Tu pui toată cărțile pe masă, duci discuții și negocieri clare cu creditorii și îți faci un plan cum să ieși din situația în care ai nimerit.

    Soluțiile juridice pe tot globul sunt așa cum spun eu. În privința celor 100 de milioane de lei, vom decide împreună cu asociațiile de profil, transparent, calm.

    Vom elabora regulamentul și vom vedea cum, cât și pentru ce împărțim acești bani. Mulțumim poporului Republicii Moldova pentru aceste 100 de milioane și trebuie să facem o analiză atentă cum să nu mai producem pierderi”, a mai spus ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

    Reprezentanții asociației Forța Fermierilor au cerut autorităților instituirea stării de urgență în agricultură, fapt ce ar permite aplicarea unui moratoriu la plata penalităților și executărilor silite. În caz contrar, agricultorii amenință cu proteste.

    Recolta de floarea-soarelui scade: Estimări de 1,2 tone pe hectar

    0

    Producătorii de floarea-soarelui se așteaptă în acest la o recoltă mai mică. Aceștia estimează că vor aduna până la 1,2 tone de semințe de floarea soarelui, notează moldova1.md.

    Pe de altă parte, același volum este prognozae și de agrometeorologi. Mai exact, se așteaptă ca roada medie pe țară să fie până la 1,4 tone per hectar, comparativ cu media de aproape două tone în ultimii zece ani.

    Pe terenurile agricole din satul Șolcani din raionul Soroca au fost semănate în jur de o sută de hectare de floarea soarelui.

    Fermierii au început recoltarea cu câteva săptămâni mai devreme în urma timpului favorabil. Mecanizatorii se străduie să adune roada în termeni optimi ca să nu fi prinși de ploi.

    „De vreo 17 ani lucrez la recoltat, anul acesta e foarte greu. Niște pălărioare mici. Se arătau foarte frumoase, dar la recoltat, foarte puțin deja. Nu știu ce o să strângem”.

    „Față de alți ani e foarte slab, dar în ciuda la toate greutățile, ne străduim să recoltăm, să punem în hambare, să avem cu ce acoperi cheltuielile”.

    Producătorii spun că dacă anul trecut au obținut o recoltă, în medie, de peste trei tone și jumătate de semințe per hectar, în prezent, aceasta este mult mai modestă.

    „Din cauza căldurii prea mari, pălăriile s-au uscat foarte repede și foarte compact, că nici combina nu poate sa dejghioace mijlocul la pălărie și nu-i doar asta problema, dar toată aceasta rămâne pe la anul și vom avea vom avea problema cu răsărita care o să crească în altă cultură”, a spus Constantin Andriuța, producător agricol.

    Producătorul susține că prețul unui kilogram de semințe de floarea-soarelui acum este de aproape opt lei.

    Potrivit lui, dacă în anii precedenții exporta produsul peste Prut, acum nu s-a decis încă ce va face cu roada.

    „Prețul este de 7,80 lei la ziua de azi. Ne-au sunat și alți parteneri cu care am lucrat mai mulți ani cu realizarea semințelor, dar o să vedem, pentru că nu ne grăbim să realizăm. Așteptăm, după nevoile din acest an, așteptăm să se schimbe spre bine”, a menționat producătorul agricol.

    Reuters: Uleiul de floarea-soarelui a detronat uleiul de măsline din cauza preţurilor

    0

    Uleiul de floarea-soarelui a detronat uleiul de măsline în bucătăriile din Spania, cel mai mare producător mondial de ulei de măsline, în contextul în care explozia preţurilor i-a forţat pe consumatori să treacă la alternative mai ieftine, transmite Reuters.

    În prima jumătate a acestui an, spaniolii au cumpărat 107 milioane de litri de ulei de măsline de toate tipurile, comparativ cu 179 milioane de litri de ulei de floarea-soarelui, potrivit Anierac, cea mai mare asociaţie a îmbuteliatorilor de ulei de măsline din Spania.

    Până în acest an, uleiul de măsline era cel mai utilizat tip de ulei în gospodăriile spaniole, fiind responsabil pentru 62% din volumele de vânzări în 2023, faţă de 34% pentru uleiul de floarea-soarelui, potrivit Ministerului Agriculturii de la Madrid.

    „Este clar că scade consumul de ulei de măsline în Spania. Sunt gospodării care obişnuiau să cumpere numai ulei de măsline şi care acum, pentru prima dată, cumpără atât ulei de floarea-soarelui, cât şi ulei de măsline”, a spus Primitivo Fernandez, purtătorul de cuvânt de la Anierac.

    În timp ce volumele de vânzări la ulei de măsline au scăzut cu 18% în prima jumătate a acestui an comparativ cu prima jumătate a anului trecut, volumele de vânzări la ulei de floarea-soarelui au crescut cu 25%.

    Datele oficiale arată că, anul trecut, o sticlă de ulei de floarea-soarelui costa, în medie, 1,86 euro litrul, iar cele mai scumpe sortimente de ulei de măsline costă peste şase euro litrul, cu 50% mai mult decât în 2022.

    În mod normal, Spania furnizează aproximativ 40% din uleiul de măsline din întreaga lume, însă valurile de secetă din timpul primăverii şi seceta prelungită au redus recolta de măsline din ultimii doi ani, dublând preţurile la uleiul de măsline.

    Asta a dus preţul acestui aliment de bază în dieta mediteraneană dincolo de mijloacele gospodăriilor din Spania, care trec la uleiul de floarea soarelui mai ieftin, potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii cu privire la tendinţele de consum alimentar în 2023.

    Conform acestui raport, la finele anului trecut, uleiul de măsline era consumat în principal în gospodăriile din clasa mijlocie şi pătura medie-superioară.

    Anul trecut litrul de ulei de măsline extra-virgin se vindea chiar şi cu 14,5 euro în supermarketurile din Spania, unde comercianţii au ajuns să monteze sisteme antifurt pe sticlele cu ulei de măsline.

    În luna iunie, guvernul spaniol a redus cota de TVA la uleiul de măsline, în ideea de a-l face mai accesibil, chiar dacă preţurile au mai scăzut uşor pe parcursul acestui an.

    Cel mai mare lanţ de supermarketuri din Spania, Mercadona, a redus preţurile la uleiul de măsline cu 25% în acest an şi recent a început să ofere sticle de un litru de ulei de măsline la un preţ mai mic de 7 euro, în încercarea de a-i recuceri pe clienţi, a dezvăluit o sursă din interiorul companiei.

    AIPA: 23 august – ultima zi de solicitare a plății directe per litru de lapte

    0

    Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, reamintește că 23 august este ultima zi de depunere a cererilor de solicitare a plății directe per kg de produs (lapte de vacă, oaie și capră).

    Eligibili pentru plățile directe pe kilogram de produs, sunt crescătorii de animale care îndeplinesc condiția că exploatațiile zootehnice sunt autorizate, animalele sunt identificate și asiguratese aplică aceleași criterii de eligibilitate, plus cerința de a prezenta dovezi care atestă livrarea produsului către procesatori și/sau procesarea acestuia în propriile unități autorizate.

    Cantitățile de lapte trebuie să fie indicate în kilograme pe facturi.

    Pentru informații cu privire la condițiile de accesare a plăților directe, criteriile de eligibilitate, actele obligatorii, procedura de depunere a cererilor de acordare a plăți, accesați Regulamentul.

    Totodată, documentele privind depunerea dosarului de solicitare a plăților directe pe cap de animal, le găsiți la capitolul Plăți directe sectorul zootehnic 2024.

    Testarea solului – obligatorie pentru accesarea fondurilor și subvențiilor

    0

    Agricultura din Republica Moldova se află într-un proces de transformare și aliniere la standardele Uniunii Europene (UE).

    În acest context, analiza și monitoringul solului devin nu doar o practică recomandată, ci o condiție esențială pentru accesarea fondurilor de finanțare și subvenționare a agriculturii.

    Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura o agricultură sustenabilă și competitivă, în conformitate cu bunele practici europene.

    Alinierea la standardele și bunele practici ale Uniunii Europene

    Uniunea Europeană promovează practici agricole care prioritizează sustenabilitatea, protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor naturale.

    Pentru agricultorii moldoveni, adoptarea acestor standarde nu doar că deschide calea către fondurile europene, dar asigură și o îmbunătățire a calității producției agricole.

    Printre standardele impuse de UE se numără:

    1. Evaluarea periodică a solului: Agricultorii sunt obligați să efectueze analize regulate ale solului pentru a monitoriza nivelurile de nutrienți, pH-ul și prezența substanțelor contaminante.
    2. Managementul sustenabil al resurselor: Este necesară implementarea unor practici care să minimizeze impactul negativ asupra solului și apei, precum rotația culturilor și utilizarea îngrășămintelor organice.
    3. Documentarea și raportarea: Agricultorii trebuie să păstreze documentația detaliată a analizelor de sol și a măsurilor luate pentru a îmbunătăți și menține calitatea acestuia.

    Fondurile europene și subvențiile agricole

    Accesarea fondurilor europene este un proces complex, care implică îndeplinirea unor criterii stricte. Subvenționarea prin plată la hectar este una dintre măsurile prin care UE sprijină agricultura, însă aceasta vine cu condiții clare legate de analiza și monitoringul solului.

    Exemple concrete includ:

    1. Subvenții directe pe suprafață: Această schemă de plată unică pe suprafață implică acordarea de subvenții pe baza suprafeței cultivate, cu condiția ca agricultorii să îndeplinească cerințele de mediu, inclusiv efectuarea analizelor de sol.
    2. Plăți pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (Greening): Agricultorii care adoptă practici verzi, cum ar fi diversificarea culturilor și menținerea pajiștilor permanente, primesc plăți suplimentare. Analizele de sol sunt esențiale pentru a demonstra conformitatea cu aceste practici.
    3. Programe de dezvoltare rurală (PDR): Aceste programe oferă finanțare pentru proiecte care promovează dezvoltarea rurală sustenabilă. Analiza solului este un criteriu esențial pentru aprobarea proiectelor care vizează îmbunătățirea calității solului și a practicilor agricole.

    Exemple de succes și beneficii pentru agricultorii moldoveni

    În Europa, numeroase țări au demonstrat beneficiile adoptării unor practici agricole bazate pe analiza și monitoringul solului.

    De exemplu, în România, agricultorii care au implementat aceste practici au înregistrat creșteri semnificative ale productivității și au redus costurile prin utilizarea eficientă a îngrășămintelor.

    Pentru Republica Moldova, adoptarea acestor măsuri poate aduce beneficii similare. Realizarea analizelor de sol nu doar că asigură conformitatea cu standardele UE, dar contribuie și la:

    1. Îmbunătățirea calității solului și a producției agricole: Prin identificarea și corectarea deficiențelor de nutrienți, agricultorii pot obține recolte mai bogate și de calitate superioară.
    2. Reducerea impactului negativ asupra mediului: Utilizarea precisă a îngrășămintelor și pesticidelor ajută la protejarea solului și a apei, reducând poluarea.
    3. Accesarea finanțărilor și subvențiilor europene: Îndeplinirea cerințelor legate de analiza solului este esențială pentru a beneficia de fondurile europene, care pot fi investite în modernizarea echipamentelor și practicilor agricole.

    Rolul laboratorului Biolab Test SRL

    Un exemplu concret de instituție care sprijină fermierii moldoveni în realizarea analizelor de sol este Laboratorul Biolab Test SRL.

    Acest laborator oferă servicii profesionale de consultanță și analize precise, ajutând agricultorii să înțeleagă mai bine caracteristicile solului și să ia decizii informate pentru îmbunătățirea producției agricole.

    Laboratorul Biolab Test SRL oferă o gamă largă de analize pentru determinarea conținutului de nutrienți esențiali pentru dezvoltarea plantelor, evaluarea texturii solului și a gradului de pretabilitate pentru dezvoltarea anumitor culture agricole.

    Prin colaborarea cu Biolab Test SRL, fermierii pot beneficia de consultanță specializată și recomandări personalizate pentru a-și optimiza practicile agricole și a se conforma cerințelor pentru accesarea fondurilor europene.

    Analiza și monitoringul solului reprezintă o condiție obligatorie pentru accesarea fondurilor de finanțare și subvenționare a agriculturii în Republica Moldova.

    Alinierea la standardele și bunele practici ale Uniunii Europene nu doar că deschide uși către finanțări esențiale, dar contribuie și la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile și eficiente.

    Prin adoptarea acestor măsuri și colaborarea cu laboratoare specializate precum Biolab Test SRL, agricultorii moldoveni pot asigura un viitor prosper și durabil pentru sectorul agricol al țării.

    Laboratorul Biolab Test SRL: mun. Chișinău, com. Stăuceni, drum M2, km 10, nr 9 – Clădirea FPC Bioprotect. 

    Pentru mai multe detalii și consultanță despre testarea solului– apelați acum la 067777997 sau 022 600 700.

    Nicolae Moscalu: Cu soiul de grâu Pibrac am obținut cea mai mare recoltă, de 7,5 t/ha

    0

    Secetele tot mai frecvente și condițiile meteorologice imprevizibile impun fermierilor să găsească soluții genetice adaptate și eficiente pentru a-și asigura recoltele.

    În aceste circumstanțe, Nicolae Moscalu, fermier din Sărata-Răzeși, raionul Leova, în 2023 a decis să testeze pentru prima dată soiul de grâu Pibrac, cutivându-l pe o suprafață de 20 de hectare.

    „Pibrac a fost o noutate pentru întreprinderea noastră, o noutate care să ne bucure atât în perioada vegetației cât și la final de sezon. Toamna, din cauza secetei, grâul nu a reușit să înfrățească, în schimb primăvara, fiecare plantă avea a câte doi frați bine dezvoltați, ceea ce a contribuit semnificativ la formarea unei recolte bune.

    Ulterior, pe parcursul vegetației, frunzele soiului Pibrac au rămas sănătoase, comparativ cu loturile alăturate unde am cultivat alte soiuri. Plante sănătoase am avut până la recoltare, fără a fi afectate de făinare sau alte boli, realizând pe parcurs două tratamente cu fungicide.

    Astfel, într-un final, am obținut o recoltă medie de 7,5 tone pe hectar pentru acest soi. Rezultatul a fost foarte bun, mai ales în contextul unei vegetații cu umiditate insuficientă”, spune Nicolae Moscalu.

    pibrac grau

    Soiul Pibrac a fost semănat după premergătorul mazăre, fermierul menționând că asolamentul la fel a jucat un rol important în obținerea recoltei.

    Cele 150 de tone de grâu obținute vor fi utilizate pentru înființarea noii culturi – Nicolae Moscalu

    Mulțumit de performanțele soiului, Nicolae Moscalu a decis să folosească toate cele 150 de tone de grâu obținute pentru semănatul din acest an.

    soiul de grau pibrac

    „Pibrac are mai multe caracteristici ce ne fac să utilizăm toată recolta obținută pentru noua cultură. Pentru rezultate bune, vom trata semințele cu fungicidul Celest® Extra. În general, produsele pentru tratament sămânță din portofoliul Syngenta sunt foarte bune. Acestea asigură o protecție eficientă împotriva bolilor în primele faze de dezvoltare, oferind culturii un start sănătos și mai multe șanse pentru recolte bune”.

    Avantaje clare ale soiului de grâu Pibrac

    Ce ține de avantaje, Nicolae Moscalu menționează că, față de alte soiuri de grâu cultivate tradițional în cadrul întreprinderii, care au oferit o recoltă medie de aproximativ 5 tone pe hectar, Pibrac s-a dovedit a fi superior nu doar în ceea ce privește productivitatea, ci și toleranța la boli.

    „Foliajul sănătos a fost vizibil pe tot parcursul vegetației. Totuși, am aplicat două tratamente cu fungicide, ținând cont de faptul că urmează să utilizăm semințele obținute pentru înființarea noilor câmpuri”, adaugă Nicolae.

    nicolae moscalu

    Un alt aspect important pentru Nicolae Moscalu a fost talia joasă a soiului Pibrac, de aproximativ 80 cm, ce i-a permis să realizeze și fertilizări echilibrate.

    Astfel, a utilizat îngrășăminte de tip NPK 16:16:16 și salpetru amoniacal în doze a câte 150 kg/ha, ceea ce a sprijinit dezvoltarea armonioasă a culturii.

    „Talia joasă ne-a permis să evităm fenomene neplăcute, cum ar fi polignirea. Astfel, am putut aplica îngrășăminte fără riscul căderii culturii. Tulpina groasă și sănătatea generală a plantei pe tot parcursul vegetației au fost foarte importante”, explică fermierul.

    Pe lângă grâu, Nicolae Moscalu cultivă și floarea-soarelui și porumb, tot din portofoliul Syngenta.

    „Pibrac s-a dovedit a fi o alegere înțeleaptă. Același lucru o pot spune și despre porumb sau floarea-soarelui care la noi în întreprindere e 100% Syngenta. În general, apreciem mult colaborarea cu această companie, datorită suportului ce vine la momentull potrivit de la specialiștii Syngenta”.

    syngenta moldova

    Vă invităm să luați legătura cu reprezentanții Syngenta din zona dvs. Contacte aici.

    Exporturile de cereale ale Ucrainei au crescut cu 60%

    0

    Exporturile de cereale ale Ucrainei în sezonul iulie-iunie 2024/25 au ajuns la 5,79 milioane de tone până la data de 19 august, în creștere față de 3,61 milioane de tone în aceeași perioadă a sezonului precedent, conform datelor Ministerului Politicilor Agricole și Alimentației al Ucrainei, furnizate luni.

    Volumul include 2,8 milioane de tone de grâu, 2,1 milioane de tone de porumb și 907.000 de tone de orz.

    Ministerul a declarat că până acum, în august, comercianții au exportat 2,09 milioane de tone de cereale, față de 1,33 milioane în aceeași perioadă a anului trecut.

    Ministerul a mai spus că recolta combinată de cereale și oleaginoase din 2024 ar putea scădea la 77 milioane de tone, inclusiv 56 milioane de tone de cereale.

    Exporturile de cereale ale Ucrainei în sezonul de marketing 2023/24 au crescut la aproximativ 51 milioane de tone, față de 49,2 milioane în anul precedent.

    Amintim că, UkrAgroConsult a anunțat următorul său eveniment – a 10-a Conferință Internațională BLACK SEA OIL TRADE-2024, care va avea loc pe 15 octombrie, la hotelul InterContinental din București. Detalii aici.