Comisia Europeană intenționează să facă perioada de aprobare pentru substanțele active utilizate în pesticide nelimitată, cu excepția cazurilor specifice care implică substanțe cu grad ridicat de pericol, potrivit unui proiect al pachetului legislativ privind siguranța alimentară, obținut de Euractiv.

Pachetul de simplificare, cunoscut sub numele de omnibus, introduce modificări punctuale în reglementarea UE privind pesticidele.

În prezent, substanțele active sunt aprobate pentru o perioadă limitată, între 10 și 15 ani, după care trebuie reînnoite.

Conform noii propuneri, reînnoirile ar deveni nelimitate, cu excepția situațiilor în care substanța este clasificată drept periculoasă sau ca „substituent potențial”, ceea ce înseamnă că ar trebui înlocuită în curând cu o alternativă mai sigură.

Alte excepții s-ar aplica atunci când există dovezi că substanța activă este necesară pentru a controla un pericol grav pentru sănătatea plantelor sau pentru producție și când nu există alternative rezonabile.

În aceste cazuri, substanțele pot fi aprobate pentru o perioadă de până la cinci ani.

Această abordare reflectă principiul „fără interdicție fără alternative”, menționat în viziunea Comisiei privind viitorul sectorului alimentar și agricol, în contextul în care cercetările arată că fermierii europeni întâmpină încă dificultăți în a renunța complet la unele produse interzise.

Propunerea ar garanta că pesticidele periculoase interzise în UE nu pot reintra pe piață prin produsele importate.

Pentru aceasta, proiectul prevede interzicerea oricăror reziduuri detectabile provenite de la cele mai periculoase pesticide.

Textul elimină termenul „toleranță la import” și confirmă că bunele practici agricole care stabilesc limitele de reziduuri trebuie aplicate în mod egal atât producătorilor din UE, cât și celor din țările terțe – un aspect ce răspunde cererilor fermierilor privind reciprocitatea standardelor.

Un impuls pentru biopesticide

Pentru a reduce dependența fermierilor de pesticidele chimice, propunerea urmărește accelerarea accesului pe piață pentru biopesticide.

Textul cere o definiție clară, evaluări în maximum 12 luni și împuternicirea EFSA de a acționa ca raportor atunci când statele membre nu dispun de expertiza necesară.

Accesul ar fi accelerat prin autorizații provizorii, bazate pe o evaluare preliminară pozitivă, transformate ulterior în aprobare completă dacă nu intervin schimbări.

Comisia propune, de asemenea, reducerea poverii administrative prin tratarea tuturor statelor UE ca o singură zonă, cu recunoaștere automată pentru produsele cu risc scăzut sau biocontrol în cazul deciziilor întârziate.

Proiectul clarifică și faptul că obligația de păstrare timp de trei ani a registrelor nu s-ar aplica produselor ce conțin exclusiv substanțe de biocontrol.

Un alt element nou se referă la utilizarea alimentelor sau furajelor produse cu microorganisme modificate genetic, care nu ar trebui clasificate drept „produse din OMG”, atât timp cât nu rămân celule viabile modificate genetic în produsul final.

România rămâne una dintre cele mai dinamice piețe pentru exportatorii de fructe și legume din Republica Moldova. În perioada 19–21 noiembrie, Export Agency a organizat o misiune comercială la București pentru un grup de producători interesați de extinderea pieței de export.

Evenimentul a avut loc în parteneriat cu Modern Buyer și Federația Națională a Fermierilor, cu sprijinul Guvernului Elveției și al Helvetas Moldova, prin OPTIM Project.

Programul a inclus participarea la RO Fruits & Vegetables Show 2025, vizite la centre logistice, discuții cu importatori și retaileri, precum și o vizită la cea mai mare piață en-gros de fructe și legume din România.

Constatările desprinse din prezentările și discuțiile din cadrul evenimentului oferă o imagine actuală asupra comportamentului consumatorului și cerințelor retailului românesc.

Tendințe în comportamentul de cumpărare

Potrivit datelor Nielsen, activarea la raft are o influență mai puternică decât promoțiile externe în categoria Fructe și Legume.

Calitatea produsului și modul în care este expus determină decizia de achiziție, iar campaniile din afara magazinului au o contribuție mai redusă.

În paralel, instabilitatea economică orientează consumatorii către promoții, chiar dacă puterea de cumpărare se află pe un trend ascendent.

Reconfigurarea pieței de retail

Unul dintre cele mai vizibile procese în retailul românesc este avansul discounterilor. Cumpărătorul român frecventează mai multe magazine pentru a obține prețuri convenabile, iar conceptul de „achiziție dintr-un singur loc” își pierde relevanța.

Hipermarketurile resimt această schimbare: traficul scade, iar nevoia de promoții constante devine tot mai accentuată.

Preferința pentru produs local

Tendința de orientare către originea locală a produselor capătă forță. În rețeaua Carrefour, aproape 50% dintre fructe și legume provin de la 14 cooperative regionale, ceea ce confirmă interesul retailerilor pentru lanțuri scurte și parteneriate stabile.

Pierderi mari în categoria strugurilor

În Auchan, categoria cu cele mai mari pierderi este cea a strugurilor. Ambalarea în lăzi bulk generează rebuturi ridicate, în timp ce ambalarea individuală reduce pierderile și contribuie la stabilitatea calității pe raft.

Regimul adaosului comercial

De la 1 octombrie 2025, plafonarea adaosului comercial a fost eliminată. Prețurile la fructe, legume și struguri vrac vor fi stabilite în funcție de costuri și de politica fiecărui retailer.

În sezonul 2025/26, producția de grâu și orz din Turcia, realizată în mare parte fără irigații, este estimată să scadă față de anul precedent, pe fondul unor condiții meteo neobișnuit de secetoase, potrivit USDA.

În contrast, producția de porumb este prognozată să crească, deoarece o parte importantă a culturilor beneficiază de irigații, iar suprafața cultivată a fost extinsă, în special în sud-estul țării.

Pe fondul scăderii producției de grâu și orz, importurile acestor culturi sunt așteptate să crească față de anul trecut. Exportatorii turci de făină continuă să întâmpine dificultăți în a recupera cota de piață pierdută în sezonul anterior.

Importurile de grâu din perioada iunie–august au început lent și au scăzut cu 35%, ajungând la aproximativ 600.000 tone. Cei mai mari furnizori au fost:

• Rusia: 562.000 tone
• Ucraina: 11.000 tone.

Importurile sunt așteptate să accelereze în a doua parte a sezonului, pe măsură ce stocurile interne de grâu se reduc.

Pentru a compensa scăderea producției interne, importurile de orz sunt estimate să atingă 1,7 milioane tone în sezonul 2025/26.

În primele trei luni ale sezonului, importurile aproape s-au triplat la 147.000 tone, provenind în principal din:

• Bulgaria: 92.000 tone
• Rusia: 45.000 tone.

Comisia Turcă a Cerealelor a achiziționat suplimentar aproximativ 500.000 tone de orz în urma licitațiilor din iulie și august, primele livrări fiind programate pentru septembrie.

Prognoza importurilor de porumb pentru 2025/26 a fost redusă la 3,3 milioane tone, cu 2,4 milioane tone mai puțin față de anul precedent, ca urmare a creșterii producției interne.

În sezonul 2024/25, importurile de porumb sunt estimate la 5,7 milioane tone. Cei mai mari furnizori au fost:

• Ucraina: peste 4 milioane tone
• Rusia: 571.000 tone
• România: 400.000 tone.

Inflația din zona euro a înregistrat o nouă scădere în octombrie 2025, coborând la 2,1%, față de 2,2% în septembrie.

Evoluția menține regiunea în apropierea obiectivului Băncii Centrale Europene, iar datele publicate de Eurostat indică o tendință similară și la nivelul Uniunii Europene.

În ansamblul UE, inflația anuală a ajuns la 2,5%, în declin față de 2,6% luna precedentă, se arată în raportul Eurostat.

Diferențele între state rămân vizibile. Cipru (0,2%), Franța (0,8%) și Italia (1,3%) au înregistrat cele mai reduse valori, în timp ce România rămâne pe primul loc la nivel european, cu o rată de 8,4%, urmată de Estonia (4,5%) și Letonia (4,3%).

Comparativ cu septembrie, inflația anuală a scăzut în 15 state membre, a rămas neschimbată în 3 și a crescut în 9.

Structura inflației arată că serviciile reprezintă principalul factor de presiune în zona euro. În octombrie, acestea au contribuit cu +1,54 puncte procentuale la rata totală, urmate de produsele alimentare, alcool și tutun cu +0,48 puncte procentuale.

Bunurile industriale neenergetice au adăugat +0,16 puncte procentuale, în timp ce energia a avut o contribuție negativă, de –0,08 puncte procentuale, continuând să atenueze creșterea generală a prețurilor.

Scăderea inflației în zona euro și în multe dintre statele membre reflectă o relaxare a presiunilor asupra prețurilor.

Totuși, disparitățile rămân evidente, iar economii precum România continuă să se confrunte cu valori ridicate, care influențează costurile de trai și competitivitatea companiilor.

Datele Eurostat conturează astfel o imagine diferențiată asupra evoluției prețurilor în Uniunea Europeană, într-o perioadă în care politicile monetare și fiscale joacă un rol decisiv în menținerea stabilității economice.