Vasile Bacal, fermier: „Anul trecut, am aruncat recolta de pe 30 ha din cauza tripsului. Cu Itagritec, avem peste 80 t/ha”

Luminita Crivoi
-
0
Vasile Bacal, fermier: „Anul trecut, am aruncat recolta de pe 30 ha din cauza tripsului. Cu Itagritec, avem peste 80 t/ha”

Activitatea agricolă a lui Vasile Bacal, fermier din raionul Ștefan Vodă, a început dintr-o întâmplare. După ce a primit solicitarea de a gestiona vechea livadă de măr rămasă în sat, a decis să încerce să reanimeze activitatea.

Soiurile de atunci nu se mai vindeau, așa că a abandonat activitatea, iar peste ceva timp s-a implicat în exportul de ceapă în Estonia. Pentru că nu găsea cantități suficiente de ceapă pe piața locală, a început s-o cultive.

A urmat plantarea unor suprafețe de viță de vie, apoi de morcov.

Astfel, s-a ajuns că astăzi, exploatația lui Vasile Bacal să cuprindă 55 de hectare cu viță-de-vie de masă și 50 de hectare cu morcov, iar ceapa ocupă 10 hectare, suprafața fiind redusă de la 30 de hectare, din cauza presiunii mari de tripși.

Alături de aceste mai are și culturi de câmp.

„Producem atât pentru piața locală, cât și pentru export. Odată cu restricțiile impuse în privința substanțelor active, am rămas cu foarte puține opțiuni eficiente pentru controlul bolilor și dăunătorilor. În timp ce multe produse sunt deja aprobate în Uniunea Europeană, la noi urmează să fie omologate abia peste 2–3 ani. E o perioadă foarte lungă pentru un agricultor care trebuie să supraviețuiască dintr-un sezon în altul”, explică Vasile Bacal.

De la aruncarea recoltei la soluții biologice

Participarea la un seminar organizat de Itagritec i-a oferit fermierului o soluție foarte bună, spune el. În lipsa alternativelor chimice eficiente, Vasile Bacal a decis să încerce produse pe bază de microorganisme.

„Este primul an în care am colaborat cu Itagritec și suntem extrem de mulțumiți. Am folosit produsele lor mai întâi la vița-de-vie și la morcov. Deși părea mai complicat să lucrăm cu produse organice, în realitate a fost mult mai simplu. Nu ne-am mai făcut griji legate de reziduuri, pentru că toate produsele sunt conforme și sigure”, povestește el.

Una dintre cele mai grave probleme din câmpurile sale erau tripșii, care provocau pierderi masive în cultura de ceapă și morcov.

„Cu produsele chimice, nu reușeam să-i controlăm deloc. Există un singur produs înregistrat, pe bază de thiametoxam, iar utilizarea repetată duce la rezistență. Practic, aplicam și nu vedeam nicio îmbunătățire. Cu produsul biologic Naviga, în schimb, am observat o reducere substanțială a populației de tripși chiar din primul an.”

Naviga este un produs biologic cu acțiune specifică, inocul de ciuperci micorizice. Microorganisme active:

  • Metarhizium anisopliae
  • Beauveria bassiana
  • Noi tulpini de ciuperci cu acțiune chitinolitică.

Microorganismele pătrund în exoscheletul insectelor, degradând chitina și oprind dezvoltarea dăunătorilor precum tripșii, musculițele albe, fluturii verzei, moliile și viermii fructelor.

„Era disperare, plantele erau mâncate, iar tratamentele chimice nu dădeau rezultate. Acum tripșii s-au redus semnificativ, plantele sunt sănătoase, iar recoltele arată altfel, chiar dacă e primul an. Itagritec ne-a oferit un program de lucru adaptat condițiilor noastre și, cel mai important, eficient”, afirmă Bacal.

Alte produse biologice incluse în schema de protecție

Pe lângă Naviga, folosit pentru combaterea tripșilor, fermierul a aplicat și alte produse din portofoliul Itagritec:

  • Biofyt Star (conține metaboliți enzimatici, Bacillus nitrogeni spp., Bacillus phosphori spp., Rhodobacter spp.) și Radical Top (conține bacterii ale rizosferei, Trichoderma, micoriza) – pentru tratamentul solului și prevenirea bolilor fungice precum Sclerotinia și Rhizoctonia;
  • Gripper (inocul biologic cu acțiune insecticidă) și Colquick (activator natural pentru insecticide și fungicide biologice) – în combaterea larvelor de Agriotes spp. și a fluturilor dăunători din familia Noctuidae;
  • Biostar Top (produs biologic cu acțiune fungistatică și fotostimulatoare Lactobacillus spp., Enzime lactice, Bacillus spp.) + Lecitina (adjuvant natural și agent antiderivă) – pentru controlul făinării la vița-de-vie;
  • Chelal B (conține bor într-o formulă unică ce garantează o absorbție rapidă și ușoară a acestor elemente atât de frunze, cât și de rădăcină, urmată de un transport intern rapid către toate părțile plantei) și Fructol NF – pentru nutriția echilibrată și calitatea strugurilor.

Rezultate în câmp și perspective pentru 2026

Anul acesta, ferma a obținut peste 80 de tone/ha de ceapă, iar campania de recoltare a morcovului era în momentul interviului în plină desfășurare. Produsele sunt destinate atât pieței interne, cât și exportului către România și Ucraina.

Fermierul a reușit să asigure irigarea tuturor culturilor, trăgând sistemul 12 km de la râul Nistru, o investiție foarte bună în Ștefan Vodă, o zonă afectată frecvent de secetă.

„Am primit subvenții pentru sistemul de irigare și pentru tehnică, dar problema cea mai mare rămâne lipsa forței de muncă. Statul ar trebui să stimuleze angajarea celor apți de muncă, nu să întrețină pasivitatea prin compensații.”

În sezonul următor, planul său este de a lucra mai mult la nutriția viței-de-vie, pentru a obține o calitate superioară a strugurilor și o coacere uniformă și să continue parteneriatul cu Itagritec .

„Rezultatele de anul acesta ne dau încredere. Produsele Itagritec ne-au ajutat să găsim echilibrul între costuri, calitate și siguranță alimentară.”

Itagritec este distribuitorul oficial al produselor BMS Micro-Nutrients și Special Agri în Republica Moldova. Acestea pot fi găsite aici. 

Pentru mai multe informații sau consultanță tehnică, apelați la +373-69-798-578, Anatolie Dragomir.

Cum alegem soiurile de cireș polenizatoare pentru recolte înalte

Andrei Lozan
-
0
Cum alegem soiurile de cireș polenizatoare pentru recolte înalte

Consumatorii de cireșe solicită fructe de dimensiuni mari, dulci, aromate și ferme. În același timp, producătorii își doresc livezi care produc recolte înalte în fiecare an care să asigure un venit stabil.

Atât calitatea fructelor, cât și productivitatea depind în mare măsură de proiectarea livezii, precum și de tehnologia ulterioară de gestionare. Un element foarte important pentru obținerea unei recolte bogate este o polenizarea bună, care începe cu alegerea corectă a soiului principal și a celor polenizatoare.

Polenizarea are loc atunci când polenul provenit de la soiul polenizator (partea masculină a florii – anterele) ajunge pe stigmat, partea receptivă a florii soiului principal.

După ce polenul ajunge pe stigmat, începe să formeze un tub microscopic care crește prin stil până la ovar. Acolo, polenul eliberează celula masculină, care fecundează celula feminină (ovulul) și formează embrionul. Ovarul se transformă în fruct, iar embrionul devine sâmburele din interiorul acestuia.

Factori care influențează polenizarea și dezvoltarea fructelor 

Mai mulți factori pot afecta negativ polenizarea și legarea fructelor: înflorirea nesincronizată între soiul principal și cel polenizator, polen de cantitate insuficientă sau calitate slabă, activitatea redusă a albinelor, incompatibilitatea polenului, receptivitatea scăzută a stigmatului, senescența timpurie a ovulului sau avortarea fructelor din cauza stresului.

Viabilitatea polenului poate scădea din cauza fluctuațiilor mari de temperatură din perioada de iarnă. Polenul sănătos are nevoie de nutrienți și rezerve de carbohidrați.

Borul este deosebit de important pentru germinarea polenului și creșterea tubului polinic, iar împreună cu azotul ar trebui să fie disponibil încă din toamnă.

Perioada efectivă de polenizare reprezintă timpul în care fertilizarea poate avea loc. Aceasta depinde de viteza de creștere a tubului polinic și de cât timp ovulul rămâne viabil.

O perioadă mai lungă crește șansele de legare a fructelor. La cireș această perioadă ajunge până la 9 zile, deși stresul termic o scurtează.

Temperaturile de sub 13°C din perioada de înflorire încetinesc creșterea tubului polinic, iar polenul își poate consuma rezervele de carbohidrați înainte de a ajunge la ovar. Temperaturile ridicate peste 25°C sau umiditatea aerului prea mică (<50%) ori prea mare (>80%) reduc, de asemenea, viabilitatea tubului polinic.

Chiar și după fertilizare, embrionul poate avorta dacă pomul este stresat de lipsa apei, a nutrienților sau a temperaturilor extreme.

Compatibilitatea polenului la soiurile de cireș

Majoritatea soiurilor comerciale de cireș sunt autosterile, ceea ce înseamnă că nu se pot poleniza singure și au nevoie de polen de la un alt soi compatibil pentru a lega fructe.

Fiecare soi de cireș are două alele S (denumite S1, S2, S3 etc.) care determină compatibilitatea polenului. Pistilul florii conține ambele alele S, în timp ce fiecare grăuncior de polen conține doar una dintre ele.

Pentru a alege polenizatorii potriviți într-o livadă, este important să cunoaștem genotipul S al fiecărui soi. Compatibilitatea soiurilor se poate rezuma astfel:

  • Fără alele comune: polen 100% compatibil
  • O alelă comună: aproximativ 50% compatibil
  • Ambele alele comune: 0% compatibilitate – soiurile nu se pot poleniza reciproc

În această imagine poate fi observat un exemplu de compatibilitate a polenului la cireș. Florile soiului Bing au fost polenizate cu polen de la patru soiuri: Bing, Sylvia, Van și Stella.

  • A) Bing este autosteril, astfel încât polenul provenit de la o altă floare din soiul Bing nu îl poate fertiliza. Pentru ca fertilizarea să reușească, polenul trebuie să poarte o alelă S diferită de alelele S3 sau S4 ale soiului Bing.
  • B) Polenul soiului Sylvia care conține alela S4 nu poate fertiliza soiul Bing, însă polenul cu alela S1 este compatibil și poate asigura legarea fructelor.
  • C) Van are două alele S diferite de cele ale soiului Bing, astfel încât tot polenul soiului Van este compatibil și poate fertiliza cu succes soiul Bing.
  • D) Polenul cu alela S4’ nu declanșează reacție de incompatibilitate, indiferent de alelele S ale celuilalt soi. Acest lucru face ca soiurile autofertile, precum Stella, să fie polenizatori universali excelenți, capabili să polenizeze aproape toate soiurile de cireș, inclusiv propriile flori.

Programe de ameliorare a soiurilor autofertile de cireș

În primăverile cu vreme nefavorabilă în perioada de înflorire, soiurile autofertile sunt foarte utile, deoarece oferă o producție mai sigură decât cele autosterile, care au nevoie de polen de la o altă plantă.

În anul 1954, oamenii de știință au folosit raze X pentru a modifica polenul unor pomi de cireș (de tipurile S3 și S4), astfel încât să nu-și mai respingă propriul polen.

Astfel au fost create noi tipuri autocompatibile, denumite S3′ și S4′. Polenul acestor alele noi poate poleniza florile oricărui soi, inclusiv pe cele ale aceluiași pom.

Aceste descoperiri i-au ajutat pe amelioratori să creeze numeroase soiuri autofertile, în special cu alela S4′, precum Lapins, Skeena, Santina, Sweetheart, Staccato și Grace Star.

Mutații naturale de autocompatibilitate au fost identificate, de asemenea, la unele soiuri locale de cireș.

Suprapunerea perioadelor de înflorire între polenizatori la cireș

Pe lângă compatibilitatea polenului, este important ca soiurile să înflorească în același timp. Pentru o polenizare eficientă, perioadele de înflorire ale soiului polenizator și ale soiului de bază ar trebui să se suprapună în proporție de cel puțin 60%.

Adesea, în livezile de cireș se recomandă utilizarea a doi polenizatori pentru un soi principal, pentru a asigura o suprapunere bună cu polen compatibil.

Momentul înfloririi depinde în principal de caracteristica genetică. Fiecare soi are nevoie de o anumită cantitate de temperaturi negative în timpul iernii pentru a depăși repausul.

Dacă pomii nu le acumulează suficient, temperaturile ridicate din primăvară nu vor declanșa o înflorire corespunzătoare sau florile vor fi slabe.

Tabelul de mai jos prezintă genotipurile S și perioadele de înflorire pentru câteva dintre soiurile populare de cireș. Surse: www.artevos.de, Long, L.E. Sweet Cherries (Crop Production Science in Horticulture), 2021; CABI

Felicita – un soi de cireș autofertil cu fructe mari

Din portofoliul Artevos (www.artevos.de) de soiuri de cireș, deja disponibil pentru producătorii din Republica Moldova, soiul FelicitaⓈ se evidențiază în mod special. Acesta a fost creat la Institutul VSUO Holovousy din Republica Cehă.

FelicitaⓈ este autofertil, datorită faptului că unul dintre părinți este Stella. Se remarcă prin capacitatea de a produce fructe foarte mari și ferme chiar și în condiții de căldură sau stres hidric, oferindu-le fermierilor mai multă siguranță în obținerea unor recolte de înaltă calitate și profitabile.

Fructele sunt de culoare roșie închisă și au o aromă de coacăze negre și prune. FelicitaⓈnu este sensibil la Monilinia și la crăparea fructelor. De obicei, se recoltează cu 10–14 zile înaintea soiului Kordia, iar perioada de recoltare se suprapune adesea cu cea a soiului CarmenⓈ.

Alte soiuri de cireș remarcabile din portofoliul Artevos

Alternative din portofoliul Artevos pentru soiurile cu maturare timpurie, în săptămâna Burlat, includ:

  • NaranaⓈ, care, în ciuda perioadei timpurii de înflorire, prezintă o rezistență sporită la îngheț și la crăparea fructelor. Pentru acest sezon, fructele au un gust excelent.
  • KasandraⓈ și ChristianaⓈ, care se coc la 3–5 zile după Burlat și oferă producții sigure chiar și în sezoane afectate de înghețuri târzii de primăvară.

Pentru recoltarea de mijloc și sfârșit de sezon:

  • CarmenⓈ produce fructe foarte mari, cu pedunculi lungi, dar necesită protecție ploaie pentru a preveni riscul de crăpare a fructelor.
  • TamaraⓈ este foarte productiv, cu fructe mari, însă poate fi sensibil la crăpare, iar în unele sezoane maturarea nu este uniformă.
  • Kamala® ART1016Ⓢ, o mutație a soiului Kordia, păstrează calitatea înaltă a fructelor soiului originar. Se recoltează odată cu Regina sau 1-2 zile înainte, ramifică excelent și are o retenție bună a fructelor pe pom.
  • IrenaⓈ este un polenizator excelent pentru Regina. Se recoltează în aceeași perioadă, nu este foarte predispus la căderea prematură a fructelor, iar cireșele au o capacitate de păstrare și viață de raft mai bună decât cele ale soiului Regina.

Pentru un randament stabil și de înaltă calitate, cultivatorii ar trebui să aleagă soiuri cu genetică bună și să proiecteze plantația folosind polenizatori compatibili după genotip și perioadă de înflorire.

Soiurile autofertile, precum FelicitaⓈ, oferă randamente mai sigure, în special în sezoanele cu condiții meteorologice nefavorabile pentru polenizare.

Compania Artevos GmbH pune la dispoziție cele mai inovatoare soiuri de fructe, în special, de măr, prun, cireș și vișin, iar pomii sunt comercializați prin intermediul pepinierelor partenere licențiate.

Pentru detalii cu privire la soiuri, contactați reprezentatul Artevos GmbH pentru Europa de Est, Andrei Lozan (+373 685 28 879).

Bursele internaționale ale cerealelor: revizuiri și tranzacții

Agrobiznes
-
0
Bursele internaționale ale cerealelor: revizuiri și tranzacții

După raportul USDA de la sfârșitul săptămânii trecute, IGC și-a revizuit ieri în creștere estimarea privind potențialul producției mondiale de grâu. Ajustarea este de +3 milioane tone față de estimarea din luna precedentă.

În ciuda acestei creșteri, nivelul stocurilor la final de sezon rămâne anunțat la 73 milioane tone, identic cu raportul anterior, ca urmare a revizuirii în scădere a stocurilor din anul trecut.

În cazul porumbului, producția mondială – deja la un nivel record – este, de asemenea, revizuită în sus cu +1 milion tonă. Această modificare determină o reevaluare pozitivă a stocurilor globale, care cresc cu +1 milion tonă, ajungând la 300 milioane tone.

Scăderile recente de prețuri pe burse au trezit interesul cumpărătorilor. Arabia Saudită a lansat ieri o licitație pentru achiziția a 300 000 t de grâu de panificație, semnalând o posibilă intensificare a activității comerciale.

Rapița și floarea-soarelui se apreciază pe Euronext

Pe Euronext, prețurile la rapiță au închis sesiunea în creștere. Contractul cu scadența februarie 2026 a atins maximul zilei la 488,25 €/t, iar apoi a încheiat sesiunea cu un avans moderat, la 484,25 €/t.

Tendința ascendentă a susținut și creșterea volumelor tranzacționate pe contractele de opțiuni. Aceeași fermitate a prețurilor este observată și pe piața semințelor de floarea-soarelui, unde cererea rămâne activă.

Prețurile scad în Chicago, în ciuda vânzărilor masive către China

Pe piața din Chicago, prețurile au înregistrat un nou declin, atât la cereale, cât și în complexul de soia. Contractul pentru soia cu scadența ianuarie 2026 pe CME s-a corectat în jos, tranzacționându-se puțin peste 11,22 $/bu.

Confirmarea unor vânzări excepționale a transmis totuși un semnal pozitiv: USDA a raportat vânzări suplimentare de 462 000 t de soia către China, pe lângă volumele comunicate la începutul săptămânii.

De asemenea, a fost anunțată o exportare de 132 000 t de grâu alb către aceeași destinație.

Reluarea raportărilor USDA arată volume mari la export din SUA

Odată cu încheierea perioadei de „shutdown”, au fost reluate publicările săptămânale privind vânzările la export. Pentru sezonul curent, volumele nete sunt:

  • 887 900 t de grâu,
  • 2,25 milioane tone de porumb,
  • 919 400 t de soia.

Deși raportul arată un volum peste așteptări la grâu, prețurile au continuat să scadă. Contractul pentru grâu cu scadența martie 2026 pe CME s-a situat puțin peste 5,40 $/bu, iar cel pentru porumb a coborât sub 4,38 $/bu, cel mai scăzut nivel din ultimele patru săptămâni.

Exportul de rapiță din Moldova atinge cel mai mare nivel din istorie

Iurie Rija
-
0
Exportul de rapiță din Moldova atinge cel mai mare nivel din istorie

Primele patru luni ale sezonului 2025–2026 aduc Republicii Moldova un rezultat remarcabil în sectorul oleaginoaselor. În perioada iulie–octombrie au fost exportate 279 379 de tone de rapiță, cel mai mare volum livrat vreodată.

Nivelul depășește de 3,65 ori performanța din aceeași perioadă a anului trecut și este cu 19% peste maximul atins în sezonul 2023.

Un progres notabil îl reprezintă reluarea procesării interne, pentru prima dată în ultimii cincisprezece ani.

Pe lângă exporturile de materie primă, Moldova a livrat 38 524 de tone de ulei și șrot de rapiță, ceea ce duce cantitatea totală valorificată în afara țării la aproximativ 318 mii de tone.

Din acest volum, 88% reprezintă materie primă, iar 12% produse procesate, un semn că industria începe să recupereze poziții și pe segmentul valorii adăugate.

Un aspect important pentru fermieri este faptul că acest volum total depășește chiar și estimările inițiale ale recoltei, care indicau o producție națională de până la 300 de mii de tone.

Rezultatele confirmă un sezon mult mai productiv decât se anticipa în vară.

Prețuri competitive și cel mai ridicat nivel al încasărilor

Între iulie și octombrie, rapița moldovenească a fost exportată la un preț mediu de 9,03 lei/kg, cu 3% peste nivelul din 2024 și cu 20% peste cel din 2023.

Creșterea simultană a prețurilor și a volumelor a generat un rezultat financiar fără precedent: 2,523 miliarde de lei încasate în primele patru luni ale sezonului, cea mai ridicată valoare obținută vreodată din această cultură.

Pentru comparație, în aceeași perioadă încasările erau de 597,7 milioane de lei în 2022, 1,77 miliarde în 2023 și 670,6 milioane în 2024. Diferența actuală este semnificativă și arată o dinamizare puternică a sectorului.

Chiar și în octombrie, lună aflată deja în afara vârfului sezonului, exporturile s-au menținut la un nivel ridicat: 21 600 de tone, la un preț mediu de 10 lei/kg, ceea ce confirmă interesul stabil al piețelor externe.

Cine exportă și unde ajunge rapița din Moldova

Pe segmentul companiilor exportatoare, „RUSAGRO-PRIM” SRL își păstrează poziția de lider, cu 78 591 de tone și o cotă de 28,1% din total.

Urmează „OROM-IMEXPO” SRL și „VADALEX GRAINS” SRL, cu câte 33,3 mii de tone și o cotă individuală de 12%. În total, cele trei companii concentrează 52% din piață.

În ceea ce privește destinațiile, orientarea este clară spre Uniunea Europeană. România rămâne principala piață, cu 175 042 de tone, la un preț mediu de 8,96 lei/kg.

Bulgaria se situează pe locul doi, cu 59 507 tone și un preț mediu de 9,35 lei/kg, iar Grecia pe locul trei, cu 19 205 tone și un preț mediu de 9,05 lei/kg. Primele trei piețe absorb aproape 90% din exporturi.

Certificatul ISTA pentru semințe – instrumentul de siguranță ajuns barieră în importul semințelor

Luminita Crivoi
-
0
Certificatul ISTA pentru semințe – instrumentul de siguranță ajuns barieră în importul semințelor

Pe măsură ce Republica Moldova înaintează pe drumul preaderării la Uniunea Europeană, legislația privind materialul semincer începe să fie armonizată cu regulile comunitare.

În cazul semințelor de legume, acest lucru înseamnă, printre altele, introducerea obligativității certificatului ISTA la import.

Pentru marii jucători din piață, această cerință este parte din normalul comerțului internațional. Pentru companiile mici, care importă cantități reduse de semințe pentru pasionații de legumicultură, aceeași regulă devine însă o barieră costisitoare, uneori imposibil de depășit.

Acest articol explică unde se află dificultățile, care sunt consecințele pentru micii importatori și ce soluții pot fi inspirate din experiența statelor UE.

Ce reprezintă certificatul ISTA în logica UE

Certificatul ISTA, emis de laboratoare acreditate, confirmă puritatea, germinația, umiditatea și alte caracteristici ale semințelor. În comerțul internațional este considerat standardul minimal pentru verificarea calității.

În procesul de aliniere la acquis, UE cere ca semințele importate din țări terțe să respecte metodele ISTA, pentru a asigura aceleași garanții ca materialul produs în interiorul Uniunii.

Această cerință, justificată pentru loturile industriale, devine problematică atunci când este aplicată uniform tuturor importurilor, indiferent de dimensiune.

De ce certificatul ISTA devine o problemă pentru importatorii mici

Dificultățile apar în mai multe zone:

  • Certificatul ISTA este costisitor, iar costul nu se raportează la valoarea importului, ci la fiecare lot (specie-soi-producător).
  • Pentru loturile mici, de câteva sute de plicuri, prețul certificatului poate depăși valoarea comercială a semințelor.
  • Importatorii mici sunt obligați fie să transfere costul în prețul final (ceea ce face semințele inaccesibile), fie să renunțe la anumite soiuri, fie să abandoneze complet importurile.
  • În paralel, procesul logistic este complicat: prelevare oficială, expedierea probelor, așteptarea rezultatelor și coordonare cu autoritățile fitosanitare.

În final, segmentul de nișă – semințe pentru grădinari amatori și colecționari – este cel mai lovit. Dispare diversitatea, apar întârzieri, iar unii distribuitori renunță complet la anumite produse.

Ce spune experiența statelor membre ale UE

Statele UE s-au confruntat și ele cu această tensiune între controlul oficial și accesul la diversitate. Soluțiile aplicate au fost variate, dar toate merg în aceeași direcție: reguli diferențiate pentru segmentul nonindustrial.

Cele mai reușite instrumente europene includ:

  • Derogări pentru cantități mici destinate utilizatorilor neprofesioniști.
  • Regimuri speciale pentru „varietăți de conservare” sau soiuri tradiționale – cu cerințe simplificate și limite cantitative.
  • Reducerea cerințelor de certificare pentru semințele destinate grădinarilor amatori.
  • Posibilitatea ca materialul să fie controlat la destinație, nu obligatoriu la frontieră.
  • Acceptarea unor certificate alternative (precum Blue Certificate) pentru fluxurile cu risc scăzut.

Aceste mecanisme arată că Bruxelles-ul nu tratează uniform toate tipurile de importuri, iar flexibilitatea există deja în cadrul legislativ european.

Ce soluții ar putea adopta Republica Moldova

Pornind de la aceste modele, Moldova poate adapta legislația astfel încât să respecte logica europeană, dar și să protejeze micii importatori și pasionații de legumicultură.

1. Derogări automate pentru cantități mici. Introducerea unor praguri sub care importurile destinate utilizatorilor neprofesioniști să beneficieze de reguli simplificate. Ar reduce costurile și ar menține diversitatea pe piață.

2. Regim simplificat pentru semințele pentru amatori. Crearea unei categorii speciale de „material semincer pentru utilizatori neprofesioniști”, cu:

  • etichetare minimală,
  • trasabilitate,
  • controale prin sondaj, nu certificare obligatorie pentru fiecare lot.

3. Control la destinație și valorificarea capacităților naționale. Republica Moldova dispune deja de laboratoare care pot testa semințele conform metodologiilor ISTA. În loc să condiționeze intrarea în țară de certificatul extern, statul ar putea accepta ca analizele să fie efectuate intern, după import, pentru loturile mici.

4. Folosirea certificatelor alternative. Pentru fluxurile cu risc redus, Blue International Certificate poate fi suficient, cel puțin în perioada de tranziție.

5. Sprijin economic pentru operatorii mici. Cofinanțarea analizelor, scheme de ajutor pentru microîntreprinderi și cooperative sau scutiri de taxe pentru loturile destinate segmentului de hobby.

Consolidarea capacităților de administrare în sectorul agroalimentar – una dintre urgențele Guvernului Moldovei

Agrobiznes
-
0
Consolidarea capacităților de administrare în sectorul agroalimentar – una dintre urgențele Guvernului Moldovei

Consolidarea capacităților de administrare în sectorul agroalimentar este una dintre urgențele Guvernului Republicii Moldova, susțin experții europeni care au analizat experiența statelor membre ale Uniunii Europene aflate anterior în proces de aderare.

Reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și ai Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) au participat recent la un atelier dedicat guvernanței în sectorul agroalimentar din spațiul comunitar.

Evenimentul a fost organizat de Proiectul „Dialogul Moldo-German privind Politicile în Agricultură” (APD Moldova), desfășurat cu sprijinul Programului de Cooperare Bilaterală finanțat de Ministerul Federal German pentru Agricultură, Alimentație și Identitate Regională.

Analiza echipei proiectului arată că, pentru a progresa spre integrarea europeană, Republica Moldova trebuie să transpună legislația UE, să alinieze politicile agricole la valorile și obiectivele PAC și să adopte standarde avansate privind siguranța alimentară, sănătatea animală și vegetală și protecția mediului.

Doar astfel sectorul agroalimentar va putea participa în mod deplin la piața unică.

Hans Kordik, șeful proiectului APD Moldova, a subliniat că pregătirea pentru aderare începe cu întărirea instituțiilor și a capacităților administrative, în special cele responsabile de implementarea politicilor și aplicarea regulilor europene privind siguranța alimentară.

Pentru următorii doi ani, proiectul recomandă ca Guvernul să acorde prioritate unor direcții cheie:

  • investiții în resursele umane ale MAIA și AIPA,
  • crearea Autorității de Management în cadrul MAIA pentru programarea viitoarelor planuri strategice PAC,
  • consolidarea capacităților statistice,
  • instituirea Camerelor Agricole pentru transferul de cunoștințe către fermieri,
  • implementarea Rețelei de Date privind Durabilitatea Fermelor (FSDN), necesară pentru evaluarea impactului politicilor asupra veniturilor fermierilor.

Secretarul general al MAIA, Sergiu Gherciu, a menționat că peste jumătate din legislația comunitară se referă la domeniile gestionate de MAIA, iar o treime din bugetul european este direcționată către agricultură și dezvoltare rurală.

În aceste condiții, Republica Moldova are nevoie de personal bine pregătit și de sisteme eficiente și transparente pentru elaborarea politicilor și gestionarea fondurilor europene.

Agricultura, siguranța alimentară și pescuitul sunt sectoarele cu cea mai mare expunere în procesul de aderare.

Uniunea Europeană alocă aproximativ 30% din buget pentru sprijinirea agriculturii și dezvoltării rurale, iar capitolele 11, 12 și 13 constituie o parte importantă din legislația europeană pe care Republica Moldova trebuie să o asimileze.

AIPA: ultimele zile pentru solicitarea subvențiilor pe etape și postinvestiționale

Luminita Crivoi
-
0
AIPA: ultimele zile pentru solicitarea subvențiilor pe etape și postinvestiționale

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) desfășoară campania de recepționare a cererilor de subvenționare pentru investițiile în sectorul vegetal, vitivinicol și zootehnic, atât în regimul de plată postinvestiție, cât și în regim de plată a investițiilor pe etape.

  • plăți pe etape – termen limită de depunere a dosarelor – 01 decembrie 2025.
  • plăți post-ivestiționale – termen limită de depunere a dosarelor 11 decembrie 2025.

Totodată, amintim despre desfășurarea apelului de subvenții în avans până pe 1 decembrie 2025. Detalii aici.

Prin aceste măsuri, fermierii pot obține sprijin financiar pentru proiecte care vizează producerea, prelucrarea și comercializarea produselor agricole, extinderea fermelor și modernizarea tehnologiilor folosite în exploatație.

Informațiile complete pentru măsurile:

Subvenții postinvestiție și plata investițiilor pe etape

Plata postinvestiție se acordă după achitarea integrală a cheltuielilor eligibile. Plata investițiilor pe etape este destinată proiectelor complexe, implementate pe parcursul a cel mult trei ani.

După fiecare etapă realizată și documentată, AIPA autorizează plata corespunzătoare.

Plafoanele anuale sunt:

  • 7 milioane lei per beneficiar,
  • 10 milioane lei pentru sectorul zootehnic,
  • 12 milioane lei pentru unitățile de procesare a laptelui ai căror fondatori sunt și producători,
  • 12,5 milioane lei pentru producătorii de lapte,
  • 15 milioane lei pentru grupurile de producători sau cooperative.

Subvențiile se majorează cu 10% pentru tinerii fermieri, migranții reveniți și femeile-fermiere, iar achizițiile de utilaje fabricate în Republica Moldova beneficiază de o majorare de 20%.

Investiții eligibile în sectorul vegetal

Sunt eligibile investițiile în construcția serelor, materialul de acoperire, sisteme de încălzire, irigare, ventilație și echipamentele pentru controlul microclimatului. Suprafața minimă eligibilă este de 0,1 hectare.

Subvenția pentru această măsură poate acoperi până la 50% din investiție, cu un plafon de 4 milioane lei per beneficiar.

Investițiile în sisteme de irigare sunt subvenționate cu 50% din valoare, iar pentru asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații procentul ajunge la 75%, cu plafoane de 3 milioane lei pentru fermieri și 7 milioane lei pentru asociații.

Pentru bazinele de acumulare a apei pentru irigare, subvenția este de 50% pentru fermieri și 75% pentru asociații, dar nu depășește 2,5 milioane lei anual.

Pentru plantațiile multianuale, subvențiile variază în funcție de specie, densitate și tehnologie, mergând de la câteva mii de lei la 100 mii lei per hectar pentru plantațiile superintensive de măr și păr.

Investiții în sectorul vitivinicol

Subvențiile acoperă înființarea plantațiilor viticole, reconversia acestora, instalarea sistemelor de suport și achiziția tehnicii specifice.

Plantațiile pentru struguri de masă sunt subvenționate cu 45 mii lei per hectar, iar cele pentru vin cu 70–80 mii lei per hectar, în funcție de densitate.

Pentru tehnica destinată viticulturii, subvenția este de 25–35% din cost, în limita a 300 mii lei per beneficiar, iar pentru combinele de recoltat – până la 1,5 milioane lei.

Dronele pentru protecția plantațiilor sunt subvenționate cu 50%, în limita a 200 mii lei.

Proiectele destinate produselor cu indicație geografică protejată sau realizate cu material săditor certificat pot beneficia de subvenții majorate.

Investiții în exploatații zootehnice

Subvențiile în sectorul zootehnic vizează construcția, modernizarea, dotarea fermelor și cumpărarea animalelor de prăsilă.

Pentru construcții, subvențiile pot ajunge la 50%, cu un plafon de până la 10 milioane lei pentru bovine, porcine și păsări, respectiv 5 milioane lei pentru ovine, caprine și alte specii.

Amintim că, acum se desfășoară și apelul de granturi în cadrul proiectului AGGRI pentru ferme de bovine, ovine și caprine, iar fermierii pot atât beneficia de grant cât și accesa subvenții. Detalii aici.

Pentru animalele de prăsilă, subvențiile sunt de 35–50%, în limite stabilite pentru fiecare specie. Fermierii specializați în producția de lapte pot beneficia de majorări de 25%, dacă dovedesc comercializarea laptelui și ponderea adecvată de animale specializate în efectiv.

Investițiile în infrastructura de biosecuritate sunt, de asemenea, subvenționate suplimentar cu 25%.

Procesarea produselor de origine animală și vegetală

Pentru procesarea produselor animale și vegetale, subvenția este de 50%, cu plafoane de până la 7 milioane lei pentru infrastructura vegetală, 5 milioane lei pentru produse de origine animală și 10 milioane lei pentru abatoare.

Unitățile de procesare a laptelui ai căror fondatori sunt și producători pot accesa până la 12 milioane lei.

Tehnologii de lucrare a solului și infrastructura exploatațiilor

AIPA sprijină achiziția de tractoare, combine, utilaje pentru lucrarea solului și echipamente destinate agriculturii conservative.

Subvenția este de 25–35%, în limita a 300 mii lei, iar echipamentele pentru conservarea solului pot fi subvenționate cu 50%, până la 1 milion lei.

Pentru infrastructura exploatațiilor – rețele de gaz, energie, apă, canalizare, drumuri interne, sisteme de irigare și bazine de apă – subvenția este de 50%, cu un plafon de 5 milioane lei.

Agroturism și turism vitivinicol

Fermierii pot accesa subvenții pentru dezvoltarea pensiunilor agroturistice și a obiectivelor vitivinicole turistice. Subvenția este de 50% și poate ajunge la 5 milioane lei per beneficiar.

Investițiile pe etape: SIE 3.1, SIE 3.2 și SIE 3.3

Proiectele de investiții pe etape pot combina mai multe tipuri de investiții (teren protejat, plantații, infrastructură de procesare, energie regenerabilă).

Această formă permite implementarea proiectelor pe parcursul a trei ani, cu o contribuție obligatorie de minimum 50% din partea solicitantului.

Valoarea maximă a subvenției este de 15 milioane lei pentru beneficiari individuali și 25 milioane lei pentru grupurile de producători sau cooperative.

Proiectele trebuie să acumuleze cel puțin 50 de puncte la evaluare, în funcție de impactul economic, de mediu, nivelul de inovare și utilizarea energiei regenerabile.

Găsiți Regulamentul de suvenționare cu toate investițiile eligibile și alte aspecte accesând acest link.

UE amână din nou implementarea directivei privind combaterea defrișărilor

Agrobiznes
-
0
UE amână din nou implementarea directivei privind combaterea defrișărilor

Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un nou compromis privind directiva menită să limiteze comerțul cu produse asociate defrișărilor, stabilind o amânare până la sfârșitul anului 2026.

Decizia, confirmată pentru AFP de mai mulți diplomați europeni, reflectă tensiunile persistente dintre politicile de mediu și îngrijorările economice ale unor state membre.

Directiva, cunoscută sub acronimul EUDR, obligă companiile care comercializează produse precum soia, carne de vită, cafea și ulei de palmier pe piața europeană să demonstreze că lanțurile lor de aprovizionare nu contribuie la distrugerea pădurilor.

Regulamentul urma să intre în vigoare în decembrie 2024, a fost amânat către 2025, iar acum termenul este împins încă o dată, până la finalul anului 2026.

Germania și Austria s-au numărat printre statele care au insistat pentru modificări, solicitând o clauză de reevaluare în aprilie 2026, care ar permite ajustarea directivei chiar înainte de aplicarea ei.

Bruxelles-ul a susținut necesitatea amânării prin dificultăți tehnice în implementarea sistemului IT destinat trasabilității produselor, un instrument esențial pentru verificarea conformității.

Decizia survine într-un moment sensibil, în contextul negocierilor internaționale privind clima, în timp ce la COP, în Brazilia, se discută măsuri globale pentru protejarea pădurilor.

Organizațiile de mediu au criticat dur noua amânare, subliniind că Uniunea Europeană riscă să compromită credibilitatea propriului angajament.

Reprezentanți ai ONG-urilor au atras atenția că firmele care au investit în sisteme de monitorizare se confruntă acum cu o instabilitate semnificativă.

Directiva EUDR este sprijinită de companii precum Ferrero, care a investit în adaptarea lanțului de aprovizionare pentru a evita pădurile recent defrișate.

În schimb, o parte dintre giganții agroalimentari, precum și state din Asia și America, contestă reglementarea, invocând costuri suplimentare pentru fermieri și operatori forestieri.

Prin această nouă amânare, Uniunea Europeană încearcă să găsească un echilibru între obiectivele de protecție a mediului și presiunea concurenței globale.

După o perioadă în care a promovat politici climatice ambițioase, Bruxelles-ul adoptă o abordare mai precaută, oferind companiilor timp suplimentar pentru adaptare.

Conferința „Businessul fructelor în Republica Moldova” anunță agenda evenimentului

Luminita Crivoi
-
0
Conferința „Businessul fructelor în Republica Moldova” anunță agenda evenimentului

La sfârșit de noiembrie, reprezentanții sectorului pomicol se reunesc la Madison Park, pe strada Ghioceilor 1, pentru a participa la ediția a XI-a a Conferinței Naționale „Businessul fructelor în Republica Moldova”.

Evenimentul, programat pentru 27 și 28 noiembrie 2025, aduce împreună pomicultori, importatori și exportatori, specialiști în domeniul alimentar, consultanți internaționali și experți în tehnologii agricole.

Tema centrală rămâne consolidarea lanțului de producere a fructelor, într-un context marcat de schimbări economice, climatice și tehnologice.

Programul conferinței este structurat pe cinci sesiuni majore, fiecare dedicată unui set de subiecte cu impact direct asupra producătorilor și exportatorilor de fructe.

În cadrul primei sesiuni, dedicată businessului fructelor și tranziției spre exigențele pieței europene, se vor dezbate prioritățile de dezvoltare ale sectorului, cerințele obligatorii de siguranță alimentară, precum și rolul organizațiilor de producători în adaptarea la standardele internaționale.

A doua sesiune aduce în prim-plan tehnologiile de producere și de post-recoltare. Participanții vor afla detalii despre metode moderne de sortare și ambalare a cireșelor, instrumente financiare pentru dezvoltarea investițiilor, soluții de diagnosticare timpurie a bolilor și aplicații de teledetecție bazate pe senzori și robotică.

A treia sesiune este consacrată schimbărilor climatice și impactului acestora asupra livezilor. Vor fi analizate soluțiile moderne pentru protejarea plantațiilor de înghețurile de primăvară, tehnicile de irigare adaptate perioadelor de deficit de apă și opțiunile de îmbunătățire a solului cu ajutorul amendamentelor și fertilizanților specializați.

Vedeți toate subiectele abordate în cele două zile ale conferinței pe acest link.

1...8910...2.246Pagina 9 din 2.246