Serbia anunță că seceta va provoca pierderi extrem de mari pentru fermieri în acest an, astfel producțiile de floarea-soarelui sunt mai mici decât se aștepta.
Semanatul de rapiță de toamnă pentru recolta din 2025 a fost amânat din cauza secetei.
Recoltarea florii-soarelui a început în Serbia. Chiar și așa, producțiile de floarea-soarelui sunt mai mici decât se aștepta, deși această cultură relativ poate rezista la temperaturi ridicate.
În iulie, producția de floarea soarelui era estimată la 3 t/ha, dar la începutul recoltării în august era de 2,6 t/ha, comparativ cu 2,9 t/ha în 2023.
Pe lângă producțiile mai mici, calitatea este slabă, cu miez mic și multe semințe goale.
Din cauza secetei, producția și calitatea variază de la un câmp la altul, indiferent de data semănatului. Chiar și floarea soarelui semănată mai târziu s-a maturizat prea devreme.
Se așteaptă ca recolta de SFS din 2024 să fie cu cel puțin 10% mai mică față de anul anterior, cu previziuni mai pesimiste care indică un declin de 25-30%.
Amintim că, Bulgaria se așteaptă la cea mai slabă recoltă de floarea-soarelui și porumb din 2012 încoace.
Dezvoltarea ulterioară a sectorului oleaginoaselor și uleiurilor vegetale în regiunea Mării Negre și a Dunării va fi discutată la cea de-a 10-a Conferință Internațională BLACK SEA OIL TRADE pe 15 octombrie la București.
Alătură-te discuțiilor strategice și rețelelor de networking cu liderii din industrie și obține un impuls pentru afacerea ta. Înregistrează-te cu tarif Early Bird până pe 15 septembrie! Detalii aici.
Seceta severă şi temperaturile extrem de ridicate au făcut prăpăd pe terenurile agricole din sudul Republicii Moldova, notează tvrmoldova.md.
Cultura de porumb a fost afectată în totalitate, iar cea de floarea-soarelui în proporție de 80 la sută.
Astfel, producţia celor două cereale a scăzut la jumătate faţă de anul trecut, care a fost tot un an secetos.
Fermierii speră acum la despăgubiri de la stat pentru culturile distruse, dar bugetul nu are suficiente resurse, spun reprezentanţii Ministerului Ariculturii.
Pârjolite de secetă sunt în special terenurile agricole din raioanele Cantemir, Taraclia și Cahul.
Andrei Ciobanu, din satul Badicul Moldovenesc, raionul Cahul, cultivă anual peste 800 de hectare cu cereale.
Din cauza lipsei precipitațiilor, din lanurile cu floarea soarelui practic nu are ce strânge.
Andrei Ciobanu, agricultor:
„Am ajuns cu 450-500 de kilograme la hectar. Însă ea urmează să fie curăţâtă prealabil, aşa că dacă curat vom ieşi cu 350 de kilograme la hectar încă o să fie bine.
Clar, suntem în pierderi foarte mari. Am introdus anul acesta în jur de 8-10 mii de lei cheltuieli la hectar.”
O parte din producţia de floarea soarelui se pierde şi în procesul de recoltare, spun specialiştii.
Gheorghe Rusu, mecanizator:
„Aproape 20 %. O pierdem deoarece ea e foarte mărunţică. Noi am oprit vânturile de tot, dar ea totdeauna o aruncă. Ea e uşurică, e seacă. ”
Iar recolta de porumb va fi un dezastru, se plâng fermierii.
Andrei Ciobanu, agricultor:
„O să intrăm cu combina dacă este sens să recoltăm. Dacă nu, clar lucru că o să se ducă ca şi în 2022 şi 2023, ca îngrăşăminte siderate, nedorite din partea noastră. E afectat 100%, aici sunt 10-20 de boabe.”
Soluţiile ar fi irigaţiile, plantarea unor păduri, dar şi schimbarea tehnologiilor de cultivare, repetă an de an specialiştii.
Pantelimon Borozan, vicedirector în ştiinţe, Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor:
„Introduc mult îngrăşăminte, dau cu erbicid mult şi aşteaptă o roadă maximală.
Datorită condiţiilor care sunt acum, tehnologiile respective deja nu mai merg.
Trebuie de folosit alte elemente tehnologice. În primul rând de acumulare a umedităţii în timpul iernii şi a primăverii. În al doilea rând alte tehnologii de prelucrarea solului ca să menţină umeditatea, să nu se petreacă atâta evaporare fizică.”
În condiţiile în care bugetul de stat nu dispune de resurse suficiente, reprenzentaţii Ministerului Agriculturii, ridică din umeri când sunt întrebaţi dacă vor fi alocate despăgubiri agricultorilor afectaţi de secetă.
Vasile Şarban, secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare:
„Ne-am dori să ajutăm producătorii agricoli, dar vă zic că bugetul de stat nu prea e capabil să acorde subvenţii producătorilor. Aşteptăm, poate o să avem ceva de la partenerii de dezvoltare.”
Republica Moldova a obţinut, anul trecut, o producţie de porumb de 2,1 milioane de tone, de pe 484 mii hectare, în timp ce producţia de floarea soarelui s-a ridicat la 785 mii de tone, de pe 388 mii hectare de teren.
Prim-ministrul Dorin Recean și viceprim-ministrul Vladimir Bolea, au discutat cu mai mulți agricultori și reprezentanți ai asociațiilor de crescători de cereale, culturi oleaginoase și sfeclă de zahăr despre modalitățile de depășire a situației dificile în care se află sectorul agricol, urmare a secetei și temperaturilor extreme din această vară.
În cadrul dialogului, prim-ministrul a anunțat că, în următoarele două săptămâni, Guvernul va aloca 100 de milioane de lei din Fondul de intervenție în agricultură pentru compensarea pierderilor suportate de producătorii agricoli.
Premierul a asigurat că va continua identificarea resurselor suplimentare pentru sprijinirea fermierilor, sub formă de compensare a pierderilor, majorare a subvențiilor sau garantare a împrumuturilor de către stat.
Prim-ministrul Dorin Recean a accentuat necesitatea identificării soluțiilor pe termen lung pentru dezvoltarea sectorului agricol.
„Schimbările climatice ne impun să ne adaptăm la noua situație, să implementăm tehnologii noi, să irigăm, să trecem de la cultivarea cerealelor la produse cu valoare adăugată înaltă. Să acționăm în perspectivă și pe termen lung, pentru că problema se repetă an de an și doar împreună o putem rezolva”, a spus prim-ministrul.
Agricultorii și oficialii au discutat și alte propuneri de susținere a întreprinzătorilor din domeniu:
accesul la finanțare ieftină
introducerea impozitului unic în agricultură
ajustarea accizelor la motorină
subvenționarea culturilor noi și per performanță la hectar
extinderea programului de împădurire.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, până în prezent au fost întocmite 2428 de acte de constatare a pierderilor suportate de agricultori, ca urmare a condițiilor climaterice nefavorabile în toate regiunile țării.
Este vorba despre 97 de mii de hectare de culturi agricole. Cea mai afectată cultură este porumbul.
În perioada 19–23 august 2024, secretarul de stat Vasile Șarban, împreună cu o delegație a Republicii Moldova, compusă din reprezentanți ai Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), ai mediului asociativ, fermieri și reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), efectuează o vizită de studiu în Praga, Republica Cehă.
Scopul principal al vizitei este de a familiariza actorii din Republica Moldova implicați în elaborarea și implementarea politicilor agricole, precum și fermierii, cu modelele de funcționare ale cooperativelor agricole din Republica Cehă.
De asemenea, s-a dorit analizarea mecanismelor de interacțiune între structurile guvernamentale și cooperativele agricole, precum și cu fermierii individuali.
În prima zi, delegația din Moldova s-a întâlnit cu reprezentanții Fondului de Intervenții pentru Agricultură (SZIF) din Cehia, o agenție similară cu AIPA.
Înființat în anul 2000 și subordonat Ministerului Agriculturii din Cehia, SZIF aplică principiile Politicii Agricole Comune, care includ:
O piață de desfacere comună pentru produsele agricole la prețuri comune;
Avantajarea produselor UE în competiție cu cele din afara comunității;
Solidaritatea financiară, prin finanțare din fondul comun, la care contribuie toate țările membre.
În cadrul discuțiilor cu reprezentanții SZIF au fost abordate subiecte importante precum procedurile specifice de intervenție, tipurile de subvenții acordate fermierilor, gestionarea fondurilor UE, măsurile de sprijin pentru fermieri, analiza riscurilor de fraudă și catalogul de sancțiuni aplicabile.
Această vizită oferă participanților o perspectivă valoroasă asupra modului în care cooperativele agricole din Republica Cehă colaborează cu guvernul și cum aceste structuri pot fi adaptate pentru a sprijini dezvoltarea agriculturii în Republica Moldova.
De asemenea, delegația a discutat despre experiențele și lecțiile învățate de SZIF în implementarea Politicii Agricole Comune și modul în care aceste practici ar putea fi aplicate în contextul moldovenesc.
Programul vizitei include, de asemenea, întâlniri cu experți și practicieni din domeniul agriculturii, vizite la ferme și cooperative agricole, precum și sesiuni de lucru dedicate schimbului de experiență și identificării celor mai bune practici pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii în Republica Moldova.
Această vizită de studiu reprezintă un pas important în consolidarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Republica Cehă în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.
Activitatea dată este organizată în parteneriat cu Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Meșteșugari din Republica Cehă, în cadrul unui proiect câștigat de ADMA prin Programul de Dezvoltare și Cooperare, finanțat de Ministerul Industriei și Comerțului din Republica Cehă.
Regulamentul UE privind produsele fără defrișări (EUDR) va intra în vigoare la 30 decembrie 2024. Timpul este scurt pentru pregătirea pentru conformitate. Să fim cu un pas înainte!
Informații pentru întreprinderile care furnizează soia în UE
Ce prevede EUDR? Începând cu 30 decembrie 2024, întreprinderile care vând soia, ulei de palmier, cauciuc, cacao, cafea, lemn și bovine, precum și produse derivate relevante pe piața UE trebuie să demonstreze printr-un proces de due diligence că produsele nu au contribuit la defrișări (după 31.12.2020) și că sunt în conformitate cu legislația din țara de origine.
Astfel, toată soia comercializată în UE, precum și produsele derivate, cum ar fi făina de soia și uleiul de soia, trebuie să respecte noul Regulament UE privind defrișările (EUDR). Aceasta înseamnă că recolta din 2024 trebuie să respecte deja cerinţele noului Regulament.
În plus, trebuie furnizate datele de geolocalizare ale tuturor terenurilor în care au fost cultivate produsele. Datele de geolocalizare trebuie încărcate într-un nou sistem de informații EUDR ca parte a declarației de diligență în caz contrar, soia nu poate fi vândută pe piața UE.
Fiecare declarație de diligență primește un număr de referință care trebuie transmis de-a lungul lanțului de aprovizionare.
Aceasta vizează în primul rând importatorii în UE, primii distribuitori pe piața UE.
Prin urmare, societatea importatoare își asumă responsabilitatea pentru exactitatea informațiilor și este răspunzătoare.
Ce înseamnă acest lucru pentru agricultori
Fermierii din afara UE: În cazul în care soia sau produsele relevante, cum ar fi făina de soia sau uleiul de soia, urmează să fie vândute în UE, datele de geolocalizare a câmpurilor trebuie colectate și partajate, astfel încât comerciantul inițial din UE să dispună de toate informațiile necesare pentru declarația de diligență.
Produse relevante din soia care intră în domeniul de aplicare al noului Regulament
Anexa I la EUDR specifică următoarele produse din soia:
Produs din soia – Cod vamal HS
Boabe de soia, chiar sfărâmate – 1201
Făină și griș de soia – 1208 10
Ulei de soia și fracțiunile sale, chiar rafinate, dar nemodificate chimic – 1207
Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de soia – 2304.
Regulamentul prevede că lista produselor relevante și a descrierilor produselor poate fi extinsă de către Comisie prin intermediul unui act delegat.
Ce sunt „datele de geolocalizare”?
Coordonatele de geolocalizare trebuie furnizate ca parte a cerințelor de informare și în declarațiile de due diligence pe care întreprinderile trebuie să le transmită sistemului de informare EUDR înainte de introducerea pe piață sau de exportul produselor.
Prin urmare, aceasta este o parte esențială a regulamentului, care interzice introducerea pe piață sau exportul oricărui produs ale cărui coordonate de geolocalizare nu au fost încă colectate și transmise.
Pentru parcelele de teren cu o suprafață mai mare de 4 hectare utilizate pentru producția de soia, geolocația trebuie să fie furnizată folosind poligoane, adică puncte de latitudine și longitudine cu șase cifre zecimale pentru a descrie perimetrul fiecărei parcele de teren.
Pentru parcelele de teren cu o suprafață mai mică de 4 hectare, este suficient un singur punct de latitudine și longitudine de șase cifre zecimale.
Producători și furnizori din afara UE
Numai companiile din UE intră direct în domeniul de aplicare al EUDR – Nu există obligații legale aplicabile țărilor sau companiilor din afara UE.
Cu toate acestea, toate companiile și fermierii care doresc să livreze către UE / companiile din UE sunt afectate ca parte a lanțului de aprovizionare al acestor companii și, prin urmare, trebuie să se asigure că soia furnizată îndeplinește cerințele.
1. Fermierii trebuie să furnizeze datele de geolocalizare ale câmpurilor lor (pentru informații, a se vedea mai sus „Ce sunt datele de geolocalizare”) și să respecte legislația națională.
2. Întreprinderile care importă în UE / fac parte din lanțul de aprovizionare al întreprinderilor din UE trebuie să se asigure că soia din lanțul lor de aprovizionare poate fi trasate/trasabilitate până la parcela de teren și să transmită datele de geolocalizare corespunzătoare ale agricultorilor.
Următoarele informații trebuie colectate de către importatori înainte de a li se permite să introducă produsele relevante pe piața UE:
numele și tipul de produs;
cantități;
data producției / recoltării;
țara de producție;
coordonatele geografice ale parcelelor de producție;
dovada producției legale și a statutului de produs fără defrișări;
„Donau Soja lucrează pentru a sprijini fermierii de soia și partenerii din Moldova pentru a deveni conformi cu noul regulament EUDR. Aceasta înseamnă că recolta din 2024 trebuie să respecte deja cerinţele noului Regulament.
Cu toate acestea, EUDR necesită cele mai mari eforturi pentru a pregăti sectorul agricol din Moldova pentru a putea exporta în continuare în UE boabe de soia, ulei de soia, șrot și turte rezultate din procesarea soiei. Donau Soja sprijină toți cultivatorii de soia prin crearea unor condiții de concurență echitabile în Europa și contribuie la îndeplinirea unor cerințe precum EUDR”.
Pe site-ul www.donausoja.org puteți găsi sfaturi despre cum să determinați datele de geolocalizare cu doar câteva clicuri folosind un telefon mobil sau un computer:
Ela Malai, Director Reprezentanța Donau Soja din Austria în Republica Moldova, Phone.: +373 79536418, E-Mail: [email protected].
În pofida unei scăderi semnificative a costurilor de producţie, gospodăriile agricole ce au semănat grâu şi orz nu vor înregistra profit din cultivarea acestor culturi, în condiţiile actuale, susţine Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, transmite mold-street.com.
„Profitabilitatea fermierilor care se ocupă de culturile de grupa I, precum grâul, orzul și rapița, este influențată de multiple variabile economice și de piață.
În sezonul agricol 2024/2025, se remarcă o scădere semnificativă a costurilor de producție, însă prețurile de vânzare nu acoperă întotdeauna aceste costuri”, susţine expertul.
Preţurile la chimicate au scăzut cu 30%
Potrivit lui Iurie Rija, un factor important în reducerea costurilor de producție este scăderea prețurilor la îngrășăminte și pesticide cu 30% comparativ cu sezonul precedent.
„Acest lucru contribuie semnificativ la diminuarea cheltuielilor totale ale fermierilor.
Costurile de transport de la câmp la depozit au fost, de asemenea, reduse la 150-170 lei/tonă pentru o distanță de 30 km. Această reducere ajută fermierii să economisească și mai mult”, adaugă specialistul.
Potrivit calculelor efectuate de Iurie Rija costurile de întreținere per hectar în acest sezon la grâu sunt de aproximativ 10.900-11.000 lei/hectar, în scădere cu 13% față de sezonul trecut (12.600 lei/hectar).
În cazul rapiţei – costul mediu de întreținere este de 13.470 lei/hectar, cu 10-11% mai puțin comparativ cu sezonul precedent.
Şi în cazul orzului costurile sunt cu circa 10% mai mici şi constituie circa 10.740 lei/hectar.
Deși costurile de producție ale fermierilor sunt mai mici în acest sezon, prețurile actuale de vânzare pentru culturile din prima grupă, cu excepția rapiței, sunt în scădere dramativă şi nu acoperă cheltuielile acestora.
Pierderile au ajuns la 50% în cazul orzului
Astfel la o producție medie de două tone de orz pe hectar și un preț de realizare de 2.700 lei pe tonă, veniturile fermierilor acoperă doar 50% din costuri, ceea ce în final reprezintă o pierdere brută de 50% la o tonă de orz, sau peste 5.300 lei la hectar.
În cazul grâului, la un preț mediu de vânzare de 3.350 lei pe tonă și o recoltă de circa 2,8 tone pe hectar, marja brută este negativă, de -14%, sau aproximativ 1.500 lei la hectar.
„Este evident că prețurile actuale de piață nu acoperă costurile de producție.
Având în vedere că aproximativ 75% din grâul recoltat are parametrii alimentari, fermierii adoptă strategii de păstrare în așteptarea unei creșteri a cererii și, implicit, a prețurilor în perioada septembrie-octombrie, când activitatea morilor se intensifică”, susţine Iurie Rija.
Doar în cazul rapiţei, activitatea agricolă a adus în acest an profit.
Astfel la un preț mediu de vânzare de 8.800 lei pe tonă și o recoltă de circa 1,7 tone pe hectar, marja brută este pozitivă, de 11%, sau circa 1.500 lei la hectar.
În opinia expertului cheltuielile asociate elevatorului sunt un alt factor important de luat în considerare şi ele se ridică la aproximativ 300 lei/tonă.
Deşi fermierii încearcă să evite aceste cheltuieli livrând direct la depozit, însă traderii, care cumpără cerealele în masa utilă, vor deduce aceste costuri din prețul de achiziție oferit.
Iurie Rija mai susţine că deși realitățile economice cu care au început sezonul 2024/2025 nu sunt optimiste, fermierii confruntându-se cu prețuri de vânzare care nu acoperă costurile de producție pentru majoritatea culturilor din prima grupă, există motive pentru speranță.
Analizele pieței indică o dinamică pozitivă, cu așteptări de creștere a prețurilor începând cu toamna 2024, afirmă expertul.
De notat că anul trecut cercetătorul Andrei Zbancă, doctor, conferențiar universitar la Universitatea Tehnică, constata într-o analiză publicată de Mold-Street.com, o scădere semnificavă a veniturilor agricultorilor de la cultivarea cerealelor şi oleaginoaselor.
Astfel estimările lui Zbancă erau că în condițiile din 2023, „la un kilogram de grâu de toamnă recoltat, agricultorii din Moldova vor avea profit cu 0,50 lei mai mic ca în 2021, la porumb – de 0,20 lei, la soia – de 1,20 lei, la rapiță – de 1,50 lei, iar la floarea soarelui – de 1,70 lei și doar la orzul de toamnă ar putea avea un plus de 10 bani per kg”.
Pentru a treia oară, întreprinderea Terra Vitis din Republica Moldova a fost gazda unui eveniment de importanță pentru viticultori, organizat de compania Corteva.
Cu o suprafață de 40 de hectare de viță de vie și o colecție impresionantă de 200 de soiuri, Terra Vitis a oferit un cadru ideal pentru desfășurarea acestui seminar, care a reunit sute de viticultori din Moldova, dar și câțiva din România.
Evenimentul a fost centrat pe discutarea provocărilor actuale din domeniul viticulturii, pe prezentarea celor mai noi scheme de protecție și fertilizare, precum și pe evaluarea unor soiuri remarcabile din colecția Terra Vitis.
În 2024, Corteva vine cu un portofoliu complet pentru viticultură, ceea ce va permite obținerea unor recolte de înaltă calitate, realizând toți pașii necesari cu produse performante.
Petru Mihov, fondatorul Terra Vitis, a reflectat asupra provocărilor cu care se confruntă viticultorii în acest an, inclusiv problemele legate de calitatea strugurilor și de impactul condițiilor meteorologice din iarnă.
„Sectorul strugurilor a devenit mai exigent din punct de vedere al calității. Din iarnă, plantele nu au ieșit tocmai bine, nu toți strugurii au fost obținuți din mugurii centrali. Totuși, sperăm să fie în limitele standardelor, iar cu ajutorul produselor Corteva minimizăm riscurile asociate,” a spus Petru Mihov.
George Andron, National KAM Specialty Crops România și Moldova:
„Terra Vitis este un punct cheie în producția de struguri de masă de calitate în Republica Moldova, iar Corteva vine să aducă soluții eficiente fermierilor. La Terra Vitis nu este doar un lot demo, produsele Corteva fiind aplicate pentru protecția plantelor pe toată suprafața cultivată cu viță de vie în cadrul acestei întreprinderi,” a declarat George Andron.
Acesta a mai subliniat că, produsele Corteva sunt de ultimă generație, cu substanțe active din grupe chimice noi, asigurând atât controlul patogenilor, cât și evitarea rezistenței acestora.
Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Crop Protection România și Moldova:
„Le-am prezentat fermierilor tehnologia pe care o parte din ei o cunoșteau, dar într-o notă mai adaptată vremurilor, în care orice picătură de apă trebuie folosită mai bine. Gama Biologicals, ce include Harbest, BioForge®, Starter Mn, Keylate B, Sugar Mover® și UtrishaTM N, au fost aplicate în loturile prezentate pentru a utiliza cât mai eficient nutrienții și apa pe care le avem în sol,” a explicat Adrian Ionescu.
El a evidențiat și beneficiile produselor Corteva în condițiile de stres din acest an, menționând că atenția s-a concentrat pe perioada până la bob de piper, pentru a minimiza riscurile asociate cu stresul viței de vie.
Schema de protecție aplicată în plantația Terra Vitis
Schema detaliată de protecție și fertilizare a fost prezentată de către Alexandru Neamțu, Key Account Manager Culturi Speciale Republica Moldova:
„Am organizat un lot demonstrativ cu principalele produse pentru controlul bolilor la vița de vie, cum ar fi mana (ZorvecTM VinabriaTM, ZorvecTM Vinabel® aplicate înainte și după înflorit) și făinarea (Karathane™ – două tratamente înainte de înflorit, Talendo® – înainte de înflorit și, în combinație cu Karathane, la compactarea strugurilor). Avem nevoie de o acoperire cât mai bună, ca produsele să ajungă în interiorul strugurilor și să avem o protecție cât mai eficientă. Toate produsele au fost aplicate în perioadele critice de dezvoltare, iar rezultatele sunt excepționale,” a spus Alexandru Neamțu.
Schema de fertilizare din cadrul Terra Vitis – produsele Biologicals
Înainte de înflorire pentru stimularea polenizării în plantație a fost aplicat Harbest 3 litri/ha + BioForge® 1 litru/ha.
După înflorire: două tratamente cu Harbest 10 litri/ha (dimensiunea bobițelor „bob de piper”), peste 14 zile repetând tratamentul, adăugând un litru de BioForge®, necesar din cauza primăverii mai anevoioase, ce a impus oferirea unei atenții mai sporite favorizării dezvoltării, multiplicării celulare calitative în bobițe.
„Recomandăm utilizarea UtrishaTM N înainte sau după înflorit, ținând cont de temperaturi, deoarece produsul necesită temepraturi optime (15-25 grade Celsius”.
Ultimul produs aplicat în lot a fost Sugar Mover® Zinc în doză de 5 litri/ha. Acesta contribuie la o mișcare a zaharurilor din aparatul foliar spre bobițe.
„SugarMover este un produs foarte flexibil, poate fi aplicat porționat sau toată doza concomitent. Datorită produsului dat, vom avea bobițe mai mari, o colorare mai calitativă, un strat de pruină mai înalt”.
Experiențe în utilizarea produselor Corteva
Maria Vedrașco, reprezentanta Cooperativei de Întreprinzător „VED-MAR AGRO”, a împărtășit experiențele pozitive în utilizarea produselor Corteva. Ea a menționat că, datorită noilor substanțe active oferite de Corteva, reușesc să asigure limita maximă a reziduurilor în struguri și să obțină rezultate bune.
„Acesta e primul an în care lucrăm cu Talendo® și ZorvecTM Vinabel®. ZorvecTM Vinabel® nu conține folpet, iar acest lucru ne permite să-l includem în schema de protecție fără riscuri. Am lucrat și cu Sugar Mover® Zinc, oferindu-ne cele mai bune rezultate aplicat la 30 de zile până la recoltare. Anul acesta, am aplicat UtrishaTM N pe toată suprafața și observăm că plantele sunt mai verzi,” a declarat Maria Vedrașco.
Andrei Covali, agronom-șef la Vinăria din Vale, a adăugat că produsele Corteva se remarcă prin eficiență sporită, fiind utile în special în momentele critice pentru vița de vie.
„Practic, utilizăm toate produsele Corteva prezentate în cadrul evenimentului la vița de vie, în special apreciem mult ZorvecTM VinabriaTM și Talendo®. În acest an, nu am aplicat doar UtrishaTM N din cauza unui an mai anevoios în care temperaturile au atins valori maxime mult prea rapid. Sunt produse care ne soluționează multe probleme și pe care le utilizăm în special în plantațiile pe sistem Pergola”.
Fermierii din întreaga lume au folosit anumite practici pentru a îmbunătăți calitatea producției lor, rotația culturilor este una dintre aceste practici.
Fermierii au descoperit cu mult timp în urmă că, prin cultivarea anumitor culturi într-o anumită succesiune, puteau optimiza resursele prețioase ale solului.
Dacă o cultură este cultivată sezon după sezon, an după an, fără întrerupere, solul va tinde să se epuizeze atât ca structură, cât și în conținutul de nutrienți.
Dar dacă rotația culturilor este practicată corect, fiecare cultură ulterioară va adăuga solului nutrienți care au fost consumați de cultura anterioară. Rotația culturilor minimizează, de asemenea, riscul de nematozi și boli.
Cum să înțelegem ușor ce presupune rotația culturilor
Cea mai simplă regulă de bază este să cultivați o cultură la care consumăm partea aeriană urmată de o cultură subterană.
Încă mai bine este să cultivăm pe aceeași parcelă cele patru grupuri de culturi care beneficiază cel mai mult de pe urma rotației culturilor. Acestea sunt:
Culturile solanacee, care includ atât roșiile și cartofii, cât și ardeii și vinetele, kapia cum și ardeii iute.
Culturile crucifere, care includ varza, conopida, broccoli, varza de Bruxelles și kale.
Culturile rădăcinoase, care includ sfecla, morcovii, păstârnacul și napii (amintiți-vă că cartofii NU sunt o cultură rădăcinoasă, ci au tubercul).
Culturile leguminoase, care includ toate tipurile de fasole și mazăre, năut, linte pe care le cunoașteți.
Culturile cucurbitacee – castraveți, dovleci, dovlecei și bostănei, și diverse tipuri de pepeni
Alte culturi variate – de la mangold și spanac până la praz, țelină, salată, andive și anghinare – pot fi, în general, incluse oriunde, cu excepția cazurilor în care fac o companie nepotrivită altor plante cultivate în același timp.
Cheia pentru a beneficia de succesul rotației culturilor este planificarea. Ar trebui să decideți în avans ce veți cultiva și unde, folosind categoriile de mai sus pentru a valorifica la maximum nutrienții din sol.
Nu uitați să luați în considerare anotimpurile atunci când planificați rotația culturilor. Nu are rost să încercați să cultivați roșii într-o iarnă geroasă, chiar dacă tocmai ați recoltat o cultură de morcovi.
Ce să plantăm după tomate
După tomate, este recomandat să plantăm leguminoase (mazăre, fasole), urmate de culturile crucifere, inclusiv brassicaceele (conopidă).
În plus, pot fi cultivate ceapa și usturoiul.
Nu este recomandată să cultivăm solanacee: vinete, cartof, ardei după tomate.
Leguminoasele sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a fixa azotul în noduli care se formează pe rădăcinile lor, adăugând astfel azot în sol.
Cu toate acestea, acest beneficiu este realizat doar dacă întreaga plantă este lăsată să se descompună în sol. Recoltarea păstăilor minimizează aportul de nutrienți, așa că lasă câteva plante să moară și să se descompună în mod natural.
Secara sau măzărichea pot fi semănate toamna ca îngrășământ verde și vor menține solul acoperit pe timpul iernii. Când vremea se încălzește, puteți să le incorporați în sol, oferind astfel nutrienți pentru culturile care necesită multă hrană, cum ar fi dovleceii.
Legumele cu frunze consumă mult azot – de aceea este indicat să plantezi brassicaceele după ce ai cultivat fasole și mazăre.
Salata, în special salata de frunze, este perfectă pentru a fi semănată după tomate, cartof. Un alt succesor bun ar putea fi spanacul.
Totuși, va fi nevoie să hrănești solul și să adaugi gunoi de grajd și compost pentru ca aceste culturi să prospere cu adevărat.
Dacă reușesc să prospere, legumele cu frunze vor îmbogăți solul cu fosfor, de care culturile rădăcinoase au nevoie pentru a se dezvolta. Culturile rădăcinoase vor lăsa în urmă un surplus de potasiu, pe care tomatele îl adoră!
Ridichea – aceasta este cea mai cunoscută opțiune pentru ocuparea oricărei suprafețe libere. Ca o cultură de ore scurte de lumină naturală, ridichile cresc cel mai bine și lasă tije mai puțin în primăvară și la sfârșitul verii. Deci, după recoltarea cartofilor puteți semăna ridiche.
Căderea prematură a merelor poate fi rezultatul impactului mai multor factori, inclusiv de ordin fiziologic.
În acest articol, discutăm mai multe despre cauza căderii merelor până la recoltare. La specia măr putem întâlni fenomenul căderii fiziologice și căderii premature a merelor.
De ce cad merele din pom în iunie?
În general, căderea fiziologică a fructelor începe după fecundare și crește în intensitate, ajungând la o cădere în masă la începutul lunii iunie.
Intensitatea diferă de la soi la soi (unele sunt mai rezistente, iar la altele procesul e mai intens) și depind de condițiile vremii ale fiecărui ani.
Atunci când anii sunt favorabili pentru polenizare și fecundare, căderea fiziologică este mai accentuată.
Căderea fiziologică a fructelor este absolut normală, prin intermediul acesteia pomii tind la stabilirea echilibrului între încărcătura cu rod și capacitățile de a asigura hrana necesară pentru formarea fructelor.
Căderea fiziologică nu influențează negativ producția. Pe de altă parte, în cazul lipsei de hrană, excesul sau insuficiența de umiditate, dar și atacului bolilor și dăunătorilor, căderea fructelor poate atinge proporții deosebite, afectând producția.
Căderea prematură a fructelor, de obicei, apare începând din lunile iulie – august și până la recoltare, fiind mai mult observată la apropierea fructelor de maturitate. În general, căderea fructelor este accentuată la măr și păr, mai puțin la prun și cais și lipsește la gutui, piersic, vișin și cireș.
Motivele pentru căderea prematură a merelor pot fi următoarele
Polenizarea deficientă. Acesta este un aspect important, care poate face foarte des să cadă merele încă nematurate.
Specialiștii menționează că există o însuşire a soiurilor de a se opune la fecundarea necorespunzătoare, inclusiv la autofecundare, ce se manifestă prin căderea fructelor rezultate.
Prea multe fructe. Uneori, fructele se coc neuniform, adică 50% au crescut și cad, în timp ce restul sunt încă necoapte. Merele degajă un gaz numit etilenă care face ca fructele să se coacă. Acest efect de coacere se extinde la desprinderea naturală a codiței merelor.
Când există o încărcătură mare de fructe, mai multe mere înseamnă mai multă etilenă și astfel merele cad devreme.
În anii cu producție înaltă, rărește fructele pentru a reduce concurența și pentru a încuraja pomul să depună mai multă energie pentru a produce un număr mai mic de fructe mai mari și de calitate superioară.
Soiurile de mere diferă prin susceptibilitatea lor la căderea prematură. Honeycrisp, Red Delicious, Golden Delicious, Rome Beauty, etc. sunt predispuse la căderea prematură.
Alte soiuri, cum ar fi Gala și Fuji, de obicei, nu prezintă căderea prematură.
Soiurile diferă și în ceea ce privește producția de etilenă, Gala fiind un producător cu conținut scăzut de etilenă, iar Red Delicious fiind un soi cu conținut ridicat de etilenă.
Soiurile cu etilenă scăzută sunt sensibile la căderea prematură, iar cele cu etilena ridicată sunt mai puțin sensibile la căderea prematură.
Vârsta pomului. Cu timpul, procesele de creștere încetinesc, iar pomul pur și simplu nu poate hrăni toate fructele.
Acesta este motivul pentru care merele cad din măr până la coacere. Pentru a evita o astfel de problemă, trebuie să îngrijiți și să tăiați în mod corespunzător pomul.
Lipsa sau excesul de apă. Căderea fructelor poate fi provocată de excesul și insuficiența de apă.
Cu udare redusă, fructele sunt primele care rămân fără apă – pomul le lipsește de nutriție în favoarea frunzelor. Tot ceea ce îi rămâne mărului de făcut pentru a supraviețui este să arunce merele în exces.
Fenomenul de cădere a fructelor a mai fost observat în cazul excesului de umiditate după o secetă prelungită. Este recomandată irigarea echilibrată, cu cantități suficiente de apă pentru a evita stresului pomilor.
Fertilizarea incorectă. Mărul în prima jumătate a sezonului de vegetație are nevoie de îngrășăminte cu azot și fosfor, după a doua jumătate a lunii iulie – fosfor și potasiu.
Pomul de măr este sensibil la insuficiența de potasiu. De aceea, este necesar să îl fertilizați echilibrat pentru a evita carențele. Această acțiune va ajuta nu doar la evitarea căderii timpurii a fructelor, ci și la o mai bună rezistență a pomilor în timpul iernii.
Îngrijirea incorectă. Foarte des, atunci când lipsește experiența, pomii sunt fertilizați în exces, pentru a îmbunătăți starea pomului, deși acest lucru are un efect extrem de negativ asupra vieții lor.
De exemplu, excesul de îngrășământ cu azot stimulează creșterea, dar încetinește formarea mugurilor florali. Drept urmare, pomii aruncă ulterior fructele și întregul sezon de creștere este perturbat.
Atacul dăunătorilor. Căderea timpurie a fructelor ar putea fi, de asemenea, un simptom al infestării dăunătorilor. Examinați fructele căzute și pomul pentru semne de atac.
Principala specie care ar putea provoca căderea fructelor la măr este este viermele merelor (Cydia pomonella), însă fructele mai pot cădea în urma atacului viespii merelor (Hoplocampa testudinea) și muștei merelor (Rhagoletis pomonella).
În continuare, relatăm mai multe despre atacul viermelui merelor și tratamentele necesare:
Viermele merelor (Cydia pomonella)
Un alt motiv al căderii premature a fructelor este atacul viermelui merelor. Inamicul principal al merelor este viermele merelor, o molie cenușiu-maro, care își depune ouăle pe fructe, larvele hrănindu-se în interiorul merelor. Acest dăunător este unul dintre principalele motive pentru un procent semnificativ de daune agricole.
Această insectă consumă semințele și fructul din interior imediat după apariția ovarului. Cum să înțelegeți, că molia este cauza căderii merelor? Este necesar să luați fructele căzute, să le tăiați în jumătate și să verificați prezența activității dăunătorului.
Un aspect important care nu trebuie uitat este, că viermele mărului poate avea până la trei generații pe sezon (poate dezvolta trei generații în cazul în care toamna este lungă și caldă). Dacă nu luați nicio măsură, este posibil să rămâneți fără recoltă.
la apariția larvelor din prima generație (aproximativ când fructele au diametrul de 1,5 cm). Acestea pătrund în fruct prin zona codiței sau a caliciului pentru a consuma semințele, apoi, trec la următorul fruct.
la apariția larvelor din a doua generație (în funcție de soi, fructele se află aproximativ în faza de pârgă sau deja sunt coapte). Calendaristic, perioada atacului ar coincide cu ultima decadă a lunii iulie până la prima jumătate a lunii august.
La atacul larvelor din prima generație fructele nu se mai dezvoltă și cad pe sol, la atacul larvelor din a doua generație fructele devin porți deschise pentru atacul bolilor produse de ciuperci.
Mijloace mecanice. În condiții de grădină, în primul rând, la începutul primăverii, nu uitați să îndepărtați și distrugeți scoarța veche de pe pomi, deoarece acolo pot ierna pupele moliilor. În al doilea rând, după recoltare, trebuie să săpați pământul din jurul pomilor – moliile iernează și sub frunze.
Mulți recomandă folosirea curelelor de prindere a insectelor – benzile trebuie înfășurate în jurul pomului.
În acest fel, omizile vor încerca să ajungă la fructe și vor rămâne prinse. Este recomandat să verificați aceste dispozitive în fiecare săptămână.
Metoda de dezorientare în masă a viermelui merelor: Metoda include utilizarea feromonilor sexuali pentru prevenirea masculilor de a identifica femelele și de a se împerechea.
Prin dezorientarea sexuală se creează un nor uniform de feromoni.
Masculii urmează pistele false, mult mai concentrate decât dozele de feromoni eliminate de femele, și, pierzând orientarea în spațiu, sunt incapabili să găsească și să fecundeze femelele.
În rezultat, copulația este împiedicată, femelele nu depun ouă sau depun ouă sterile, iar fructele nu sunt infestate.
Detalii despre Monitorizarea moliilor dăunătoare în livezi cu ajutorul capcanelor feromonale, găsiți în următorul video:
Când se fac tratamentele contra viermelui merelor
Tratamentele se fac în funcție de numărul prezent de dăunători în livezi. Pentru a determina prezența acestora în livezi și dacă fluturii au depășit pragul economic de dăunare, se utilizează capcane cu feromoni.
Capcanele cu feromoni se recomandă a fi instalate în livezile de măr la începutul lunii mai, fiind utilizate până la sfârșitul lunii august.
Acestea se agață pe ramuri orizontale ale pomilor la o înălțime de 1,5 – 2 m de sol (aproximativ zona fructelor), astfel încât să fie ferite de razele solare.
În capcana cu garnitura adezivă este plasată momeala care conține feromon. Evaporându-se continuu, atrage fluturii viermelui merelor în capcană. Fiecare capcană se verifică o dată la 2-3 zile.
Pentru a monitoriza dăunătorul, specialiștii recomandă instalarea a aproximativ 4 capcane per hectar. Dacă timp de o săptămână în capcane au fost capturați 3-4 fluturi se fac tratamente pentru a combate prima generație (lunile mai-iunie).
Pentru a combate generația a doua (lunile iulie-august), se fac tratamente în cazul în care timp de o săptămână de pe un hectar au fost capturați 2-3 fluturi în capcane.
Utilizate în scop de captare în masă a Cydia pomonella, producătorii recomandă instalarea a până la 20 de capcane cu feromoni la hectar.
Ținând cont de numărul dăunătorilor depistați, tratamentele se fac în fenofazele de căderea a petalelor și legare a fructelor (fruct cât o alună, fruct cât o nucă).
Pentru combaterea generației a doua, tratamente se fac în perioada a treia decadă a lunii iulie – 15 august.
Tratamentele se realizează respectând intervalul de așteptare și alternând produsele. Omologate sunt produsele ce conțin substanța activă: benzoat de emamectin (Affirm 3-4 kg/ha în 1500 l apă, în funcție de nivelul de infestare), clorantraniliprol (Coragen 160-175 ml/ha, se aplică la avertizare, de la stadiul înfloririi până la începutul coacerii (BBCH 70 – 87), spinetoram (Delegate 0,3 kg/ha aplicat în momentul ecloziunii, 400-1000 litri/ha soluție), ciantraniliprol (Exirel 0,5-0,9 l/ha (Dsgf=0,53 l/ha), se aplică după înflorit), gama-cihalotrin (Vantex 60 CS 0,008% (0,120 l/ha/1500 l apă).
În agricultura ecologică, pentru combaterea viermelui merelor se utilizează produse pe bază de virusul granulozei. Totodată, pot fi utilizate produse ce conțin bacteria Bacillus thuringiensis subspecia kurstaki sau spinosad (bacteria Saccharopolyspora spinosae).
