Articole

Nikolai Kiktenko (65 de ani), din Făleşti, este unul dintre moldovenii care a vrut să schimbe flora Moldovei încă în perioada sovietică. Pasionat de ginseng, o plantă utilizată în Asia în alimentaţie şi terapie de mai bine de 5.000 ani pentru proprietăţile sale vindecătoare, bărbatul nu s-a lăsat până nu l-a adaptat la mediul nostru.

„Rădăcina de jen shen măreşte vitalitatea, rezistenţa la oboseală şi boli, este un afrodisiac şi un bun stimulent digestiv. În Moldova cresc multe plante calmante, dar nu şi tonice. M-am gândit că să suplinesc acest gol", explică antreprenorul.

A adus „planta-minune" din Orientul Îndepărtat rusesc, în 1980. Atunci a cumpărat de la Vladivostok rădăcini şi seminţe de ginseng siberian de toţi banii pe care-i avea la el (12.000 de ruble), fiind sigur de reuşită. „Dintr-o mie de seminţe, s-au prins doar cele mai puternice - 14 bucăţi. Din aceste plante, deja adaptate, am obţinut apoi alte 40. În 1989, statul mi-a oferit 75 de hectare în zona Rediului de Sus, unde sunt păduri naturale, şi am început să lucrez serios", îşi aminteşte agronomul. Pe atunci, cele mai multe comenzi veneau de la ruşi, însă odată cu destrămarea URSS, ginsengul „moldovenesc" s-a sălbăticit. „Pădurile ne-au fost luate şi aparţin acum Primăriei. Statul n-a mai vrut să investească, aşa că planta a rămas ca un partizan în pădurea Rediului de Sus", oftează bărbatul.

O comoară ascunsă

„Planta vieţii" creşte în locuri ferite de soare şi este o adevărată comoară ascunsă în codri. Numai un gram de rădăcină costă cinci lei. „La un moment dat, la Bălţi se producea şi un rachiu ce conţinea ginseng, numit «Tonus»", povesteşte Kiktenko, care are acum o pepinieră de pruni, nuci şi viţă de vie. Înarmat cu hărţi şi ajutat de însemnele din pădure, doar el ştie cum să ajungă la plantaţia de printre copaci. Primeşte şi acum comenzi de la oamenii care-au mai folosit jen shen, dar speră la un ajutor de la stat. „Nu trebuie să-l importăm de peste mări şi ţări, ginsengul poate creşte şi în Moldova. Eu ştiu tot ce trebuie să facem pentru înmulţirea acestuia", ne asigură omul de afaceri.

„Chintesența bărbatului"

Numele ştiinţific al plantei este Panax Ginseng. Denumirea îşi are originea de la cuvântul chinezesc „Jen shen", care înseamnă în traducere „chintesenţa unui bărbat", probabil și datorită formei rădăcinei, care se aseamănă cu un corp uman. În prezent, extractul din rădăcina de ginseng este disponibil în farmacii și poate fi regăsit într-o serie de medicamente naturiste: tincturi, ceaiuri, capsule cu pulbere. Ginsengul siberian are practic aceleași proprietăţi ca și cel chinezesc. Este utilizat pentru tratarea ulcerului, stresului, anxietăţii, durerilor de cap, indigestiei, diabetului, depresiei etc. Folosirea acestuia poate avea și efecte secundare precum insomnia, tulburări digestive sau pierderea concentrării.

Sursa: stirilocale.md

„Aici nu e glamour. E lucru, mult, mult lucru", ne spune Kelsey Walters, o tânără din SUA care a venit în Republica Moldova acum cinci ani să facă voluntariat. Pe atunci, nici prin cap nu i-a trecut că ea, fiică de businessmani din Oklahoma, se va stabili cu traiul la Săiţi, Căuşeni.

După 50 de ani de Politică Agricolă Comună, Franța şi-a propus să lase în urmă tradiția productivismului adoptat după al doilea război mondial şi se pregătește să devină liderul european al agroecologiei, a declarat recent ministrul Agriculturii din Franța, Stéphane Le Foll.

Când intri în satul Popeasca, din raionul Ştefan Vodă, şi întrebi unde este gospodăria inventatorului, orice copil ştie să te îndrume. E şi firesc, fiindcă profesorul Anton Port e mândria locului.

Dacă astăzi, în condițiile crizei economice care se adâncește tot mai mult, multă lume de la sate se dezice de pământ, există, totuși, oameni care au, prin destin, o mare dragoste față de el.

Mai mulţi fermieri din raioanele Hânceşti şi Leova acuză Agenţia Apele Moldovei că distruge unul dintre cele mai mari sisteme de irigaţie existent în zonă, fără a oferi o alternativă. În replică, reprezentanţii Agenţiei spun că au luat această decizie pentru că sistemul de irigaţie este învechit şi ineficient.

În timp ce în Europa produsele ecologice sunt tot mai căutate, în Moldova puţini au curajul să lanseze astfel de afaceri. Responsabili de la Ministerul Agriculturii spun că încearcă să promoveze cum pot produsele ecologice.

Dacă întreaga Europă consumă, de mai mult timp, producție agroalimentară ecologică, noi continuăm să consumăm legume și fructe turcești, poloneze, ucrainene, care conțin nitrați și alte substanțe toxice și sunt, evident, periculoase pentru sănătatea omului.

Agenţii economici, care produc produse agricole ecologice, vor aplica pe acestea un timbru comercial naţional "Agricultura ecologică – Republica Moldova". Această normă va fi implementată în rezultatul aprobării de către guvern a unui regulament, elaborat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

În condiţiile, când majoritatea agricultorilor moldoveni se plâng de competitivitatea redusă a produselor noastre agricole şi dificultatea de a comercializa marfa, societatea Agromaxer din Străşeni, accesând un credit prin intermediul proiectului MOSEFF de la BERD investeşte în eficientizarea consumului de energie în sere, asigură astfel reducerea costurilor şi sporeşte competitivitatea.