Fermierii din întreaga lume au folosit anumite practici pentru a îmbunătăți calitatea producției lor, rotația culturilor este una dintre aceste practici.
Fermierii au descoperit cu mult timp în urmă că, prin cultivarea anumitor culturi într-o anumită succesiune, puteau optimiza resursele prețioase ale solului.
Dacă o cultură este cultivată sezon după sezon, an după an, fără întrerupere, solul va tinde să se epuizeze atât ca structură, cât și în conținutul de nutrienți.
Dar dacă rotația culturilor este practicată corect, fiecare cultură ulterioară va adăuga solului nutrienți care au fost consumați de cultura anterioară. Rotația culturilor minimizează, de asemenea, riscul de nematozi și boli.
Cum să înțelegem ușor ce presupune rotația culturilor
Cea mai simplă regulă de bază este să cultivați o cultură la care consumăm partea aeriană urmată de o cultură subterană.
Încă mai bine este să cultivăm pe aceeași parcelă cele patru grupuri de culturi care beneficiază cel mai mult de pe urma rotației culturilor. Acestea sunt:
- Culturile solanacee, care includ atât roșiile și cartofii, cât și ardeii și vinetele, kapia cum și ardeii iute.
- Culturile crucifere, care includ varza, conopida, broccoli, varza de Bruxelles și kale.
- Culturile rădăcinoase, care includ sfecla, morcovii, păstârnacul și napii (amintiți-vă că cartofii NU sunt o cultură rădăcinoasă, ci au tubercul).
- Culturile leguminoase, care includ toate tipurile de fasole și mazăre, năut, linte pe care le cunoașteți.
- Culturile cucurbitacee – castraveți, dovleci, dovlecei și bostănei, și diverse tipuri de pepeni
- Alte culturi variate – de la mangold și spanac până la praz, țelină, salată, andive și anghinare – pot fi, în general, incluse oriunde, cu excepția cazurilor în care fac o companie nepotrivită altor plante cultivate în același timp.
Cheia pentru a beneficia de succesul rotației culturilor este planificarea. Ar trebui să decideți în avans ce veți cultiva și unde, folosind categoriile de mai sus pentru a valorifica la maximum nutrienții din sol.
Nu uitați să luați în considerare anotimpurile atunci când planificați rotația culturilor. Nu are rost să încercați să cultivați roșii într-o iarnă geroasă, chiar dacă tocmai ați recoltat o cultură de morcovi.
Ce să plantăm după tomate
După tomate, este recomandat să plantăm leguminoase (mazăre, fasole), urmate de culturile crucifere, inclusiv brassicaceele (conopidă).
În plus, pot fi cultivate ceapa și usturoiul.
Nu este recomandată să cultivăm solanacee: vinete, cartof, ardei după tomate.
Leguminoasele sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a fixa azotul în noduli care se formează pe rădăcinile lor, adăugând astfel azot în sol.
Cu toate acestea, acest beneficiu este realizat doar dacă întreaga plantă este lăsată să se descompună în sol. Recoltarea păstăilor minimizează aportul de nutrienți, așa că lasă câteva plante să moară și să se descompună în mod natural.
Secara sau măzărichea pot fi semănate toamna ca îngrășământ verde și vor menține solul acoperit pe timpul iernii. Când vremea se încălzește, puteți să le incorporați în sol, oferind astfel nutrienți pentru culturile care necesită multă hrană, cum ar fi dovleceii.
Legumele cu frunze consumă mult azot – de aceea este indicat să plantezi brassicaceele după ce ai cultivat fasole și mazăre.
Salata, în special salata de frunze, este perfectă pentru a fi semănată după tomate, cartof. Un alt succesor bun ar putea fi spanacul.
Totuși, va fi nevoie să hrănești solul și să adaugi gunoi de grajd și compost pentru ca aceste culturi să prospere cu adevărat.
Dacă reușesc să prospere, legumele cu frunze vor îmbogăți solul cu fosfor, de care culturile rădăcinoase au nevoie pentru a se dezvolta. Culturile rădăcinoase vor lăsa în urmă un surplus de potasiu, pe care tomatele îl adoră!
Ridichea – aceasta este cea mai cunoscută opțiune pentru ocuparea oricărei suprafețe libere. Ca o cultură de ore scurte de lumină naturală, ridichile cresc cel mai bine și lasă tije mai puțin în primăvară și la sfârșitul verii. Deci, după recoltarea cartofilor puteți semăna ridiche.
Comentarii