‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
duminică, 16 iunie, 2024
27.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleConopida – 7 tulburări fiziologice frecvent întâlnite

Conopida – 7 tulburări fiziologice frecvent întâlnite

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Conopida preferă zonele cu climă mai rece și umiditate ridicată a aerului. Temperatura optimă pentru dezvoltarea conopidei este de 15-20°C. În acest mod se menține un echilibru între dezvoltarea generativă și cea vegetativă, obținându-se o calitate bună a inflorescențelor.

Atât la temperaturi prea ridicate, cât și la temperaturi prea scăzute, nu are loc formarea inflorescențelor, iar planta produce în principal masă vegetativă.

Temperaturile prea ridicate sunt adesea cauza unor tulburări fiziologice, cum ar fi: germinarea frunzelor axilare, germinarea staminelor sau structura laxă a căpățânii. Temperaturile prea scăzute provoacă vernalizarea, care poate fi observată prin formarea inflorescențelor mici și deformate, fără valoare comercială.

Important! La plantele vărzoase (varză, conopidă și gulia), la cultivarea soiurilor timpurii trebuie să oferim atenție deosebită evitării temperaturilor de 4-10 ºC, care duc la vernalizarea plantelor și emiterea tulpinilor florifere în primul an.

Conopida, în special răsadul și plantele tinere, este sensibilă la lipsa luminii și nu poate crește în umbră. Absența luminii provoacă întinderea plantelor și așa-numitele plante „orbite”, adică plantele în care punctul de creștere moare.

Însă, inflorescența necesită protecție de la lumina soarelui. Sub influența razelor solare, aceasta își pierde culoarea albă și poate deveni galbenă, crem sau chiar ușor verde.

‹ adv ›

În continuare, relatăm mai multe despre principalele dezvoltări fiziologice ale conopidei:

Formarea căpățânilor mici, nedezvoltate (dezvoltarea prematură a inflorescențelor)

Uneori, conopida poate forma tulpini florifere, numite „căpățâni false”, care pot fi mici și nedezvoltate, iar una dintre cauze poate fi dezvoltarea prematură.

Motivul formării căpățânilor mici poate fi temperatura scăzută a solului și a aerului primăvaralipsa nutrienților, în special a azotului, insuficiența apei în sol sau răsadurile slab înrădăcinate.

‹ adv ›

De asemenea, pe lângă problemele fiziologice, problema poate fi cauzată de daunele dăunătorilor, cum ar fi musca verzei, boli precum hernia verzei și leziuni mecanice ale sistemului radicular. Soiurile timpurii, cu un sezon de vegetație scurt sunt mai sensibile la această tulburare decât soiurile târzii.

Citiți mai multe despre Conopida – cultivarea de toamnă și timpurie, pentru recolte bune.

Germinarea frunzelor axilare

În cazul acestei tulburări, frunze mici și stipelele cresc între spațiile formate de inflorescențe, deasupra suprafeței căpățânii false. Această tulburare este cauzată de o temperatură prea ridicată, care determină o revenire la creșterea vegetativă.

Germinarea staminelor pe inflorescență

Dacă planta se confruntă cu un factor de stres în momentul în care ar trebui să formeze frunziș luxuriant, acest lucru o poate determina să treacă brusc la dezvoltarea căpățânilor prematur.

Această tulburare este cauzată de temperaturile ridicate, excesul de umiditate. Apare sub formă de stamine (sunt diverse, în funcție de varietate) pe suprafața inflorescenței.

Colorare în roz

Uneori, sub influența temperaturii scăzute, pe inflorescența în creștere apare o culoare roz de intensitate diferită. Acest fenomen poate fi cauzat și de factori precum seceta sau căldura.

Afectarea mugurelui de creștere

Această tulburare constă în dispariția punctului de creștere a plantei. Plantele formează mai multe frunze și nu se dezvoltă mai departe. Cauza poate fi afectarea plantelor de temperaturi scăzute, atacul insectelor, în principal a gărgăriței, carențe de molibden și chiar de calciu, precum și lipsa luminii în perioada de creștere a răsadurilor.

Întunecarea frunzelor

Cauzată de lipsa de calciu în perioadele de creștere intensă a plantelor, mai des în perioadele cu temperaturi ridicate. Tratamentele cu azotat de calciu sunt eficiente în combaterea acestor simptome.

Limitați fertilizarea cu azot în timpul etapei de dezvoltare a inflorescenței, deoarece favorizează creșterea foliară. Potrivit Universității din Massachusetts Amherst, prea mult azot poate face ca frunzele exterioare să acumuleze calciu, lăsând mai puțin disponibil pentru frunzele mai tinere, în curs de dezvoltare.

Răsfirarea căpățânilor false

O căpățână ideală de conopidă este un grup compact de buchete strânse, în timp ce una care este stresată de mediul său de creștere se poate împărți în secțiuni separate.

O perioadă cu umiditate sporită în timpul etapei finale de maturare poate provoca acest lucru, deoarece despicarea căpățânilor este adesea rezultatul umidității exagerate care duce la un spor de creștere.

Întârzierea recoltării poate provoca, de asemenea, răsfirarea, atunci când căpățânile continuă să se maturizeze dincolo de apogeul lor și încep să se separe. Realizați udările corect și grăbiți recoltarea în cazul unor ploi prognozate. Mai bine să obțineți căpățâni mai mici decât răsfirate.

V-ar putea plăcea și articolul Irigarea la varză și conopidă – norme și sfaturi utile.

Protejarea conopidei de lumina soarelui

Conopida preferă solurile afânate, bogate în materie organică, bine drenate și reavăne. Nu tolerează apa stagnantă, mai ales în zona rădăcinilor, deoarece pot putrezi și, desigur, nu vor forma inflorescențe.

Lumina directă a soarelui contribuie la formarea căpățânilor false, numai că… necalitative, deoarece provoacă îngălbenirea nedorită sau colorarea în roz a inflorescențelor.

Conopida este deosebit de sensibilă la îngălbenire la începutul primăverii și verii, deoarece căpățânile false ce se formează au puține frunze de acoperire, iar hibrizii destinați acestei perioade de creștere au mai puține frunze acoperitoare, care le-ar proteja inflorescențele de soare.

Prin urmare, trebuie să realizăm lucrări suplimentare pentru a proteja inflorescențele. Această procedură se efectuează în momentul formării primelor inflorescențe, îndoind 2-3 frunze în cruce peste inflorescență. Lucrarea se repetă de mai multe ori, deoarece uneori frunzele pot fi înlăturate de vânt sau ploaie.

Următoarea metodă, care este mult mai fiabilă, deși necesită mai multă muncă, este să legați mai multe frunze împreună sau să le fixați cu o bandă elastică.

Toamna puteți crește hibrizi care au capacitatea de a-și acoperi căpățâna în mod independent. Acest lucru este posibil datorită frunzelor suplimentare din interiorul plantei, care înconjoară spiralat inflorescența.

Pentru a evita problemele fiziologice în dezvoltarea conopidei, țineți cont de următoarele recomandări:

  • cultivați conopida în perioada optimă, specifică varietății pe care o cultivați, evitând temperaturile prea scăzute sau ridicate;
  • limitați fertilizarea cu azot în timpul etapei de dezvoltare a inflorescenței. Nu neglijați fertilizările cu calciu și molibden;
  • realizați irigarea regulat, evitați udările în exces sau perioadele prelungite fără apă suficientă;
  • evitați solurile prea acide, acestea ar putea fi cauza unor tulburări. Conopida preferă un pH care este ușor acid până la neutru, în intervalul de aproximativ 5,5 până la 7,5;
  • realizați recoltarea la timp, nu întârziați recoltarea;

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›