‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 23 mai, 2024
18.3 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleCum se face compostul: utilizăm resturi vegetale din grădină pentru a obține îngrășământ organic

Cum se face compostul: utilizăm resturi vegetale din grădină pentru a obține îngrășământ organic

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Strângerea și compostarea resturilor de plante de pe parcele după recoltarea culturilor este o măsură importantă și benefică pentru a evita răspândirea bolilor sau a unor dăunători ce pot ierna în acesta resturi în sezonul următor.

Însă, atunci când vorbim de resturile de plante bolnave, lucrurile stau puțin altfel, iar în mod normal, acestea ar trebui arse în afara parcelei, astfel evitând răspândirea patogenilor. Nu putem lăsa plantele cu semne de boală într-o grămadă într-un colț îndepărtat în grădină, altfel acestea ar putea crea probleme în anul următor.

În plus, compostarea acestora, dacă nu este realizată corect, ar putea să nu distrugă patogenii din resturi. În continuare, discutăm despre modul în care putem composta corect resturile de plante pentru a obține un compost calitativ și sănătos.

Ce este compostul

Compostul este un îngrășământ organic util, pe care oricine îl poate pregăti din deșeurile vegetale și alimentare. Componentele individuale ale masei organice se descompun sub acțiunea microorganismelor benefice, eliberând căldură, iar după o perioadă de timp se transformă într-un substrat gata de aplicare pe sol.

Compostul pregătit corespunzător este capabil să compenseze lipsa de microelemente și nutrienți din sol, să îmbunătățească structura solului, să mențină solul afânat și să crească capacitatea de menținere a umidității.

Alături de compost, în sol sunt introduse microorganisme utile care continuă să lucreze în beneficiul plantelor, transformând materia organică în compuși disponibili pentru absorbție de către sistemul radicular.

‹ adv ›

Cum se face compostul

Regula generală spune că în cazul compostării resturilor acestea nu trebuie să conțină agenți patogeni (ciuperci, mucegai, larve de dăunători) și, prin urmare, nu se pot pune în compost reziduu organic bolnav, ci doar resturi sănătoase, tulpini, ramuri subțiri, buruieni fără semințe, anumite deșeuri alimentare din bucătărie.

Totuși, sortarea resturilor bolnave, pe lângă faptul că e anevoioasă, nu asigură 100% succesul, deoarece oricum pot nimeri resturi de plante bolnave, simptomele unor boli pot să nu fie observate întotdeauna.

Pentru a evita acest lucru, putem opta pentru compostarea fierbinte, care, datorită temperaturilor înalte, reușește să distrugă majoritatea organismelor patogene.

‹ adv ›

Cum compostăm corect resturile de plante pentru a distruge microorganismele dăunătoare

Pentru a obține compost fierbinte sănătos pentru următoarele culturi, trebuie să luăm în calcul că un astfel de compost se produce prin: aerare adecvată a resturilor puse la compostare, reglarea temperaturii ridicate și a umidității.

Ramuri mici, calatidii de floarea soarelui și resturi de porumb, tulpini groase de plante perene sunt zdrobite și așezate pe fundul unei gropi sau al unui vas de compostare, acoperit cu un strat de masă verde uscată (iarbă, frunze, buruieni) de cel mult 20 cm grosime.

Mai puteți pune deșeuri alimentare sau alte resturi (hârtie, rumeguș, paie), intercalate cu straturi de sol din grădină.

Cum asigurăm o compostare calitativă a resturilor

Atunci când vorbim de asigurarea unei compostări de calitate ce ne-ar permite distrugerea patogenilor, trebuie să luăm în calcul că fiecare resturi de plante conțin carbon și azot în proporții diferite, iar pentru compostul fierbinte acest raport trebuie să fie de 25-30:1 (adică 25-30 de părți de carbon la 1 de azot).

În general, resturile bogate în carbon sunt cafenii, uscate, putrezesc încet (de exemplu la paie, coceni raportul C:N e de 75:1, la frunze 54:1, 325:1, hârtie 175:1, așchii de lemn 400:1).

Toate aceste resturi pentru a se descompune au nevoie de azot, ce se regăsește în cantități mai mari în resturile verzi (de exemplu la buruieni, resturi de plante raportul C:N este de 30:1, la resturi alimentare, iarbă verde 20:1, bălegar de cal 18:1, de vacă 16:1, găinaț de pui 12:1, urină 1:1).

Astfel, pentru obținerea rapidă a compostului fierbinte, este nevoie să creăm raportul necesar de carbon:azot amestecând aceste părți. De exemplu, luând o parte de resturi de paie (75:1) + 3 părți de găinaț de pui (12:1) obținem un raport de 111 (75+26):4 = 27,75:1, adică recomandat pentru compostare.

Sau, combinând o parte din frunze (20 kg) și două de bălegar de vaci (40 kg) obținem raportul de 54:1 + 16:1+16:1 = 86:3 = 28,7:1, din nou un raport favorabil de carbon:azot.

Părțile pot fi calculate după masa pe care o au, adică fiecare parte e egală, de exemplu, cu 10 kg.

Următorul punct important pentru dezinfectarea compostului care ar putea conține patogeni este temperatura, care ar trebui să crească suficient pentru a deveni fatală pentru agenții patogeni.

Pentru majoritatea agenților patogeni, încălzirea până la 50°C va fi suficientă – această temperatură este considerată parametrul mediu la care are loc denaturarea proteinelor.

Pentru asigurarea condițiilor necesare, mai întâi se pune primul strat cafeniu, bogat în carbon (paie, rumeguș) acesta trebuie să fie mai gros, apoi un strat verde, după care movila trebuie udată bine până la saturație.

Movila pentru compostare ar trebui să aibă diametrul de minim un metru și înălțimea de 1,5 metri pentru a se crea temperatura necesară.

Pentru a grăbi procesul, ideal ar fi să adăugăm la mijlocul grămezii un activator, de exemplu urină, gunoi de pasăre infuzat (1 Kg+10 litri de apă) sau uree, care se presară deasupra fiecărui strat verde.

Acestea furnizează bacteriilor azotul necesar, datorită căruia procesul este accelerat. Drept urmare, compostul nu numai că se încălzește, ci și este gata mai repede.

Temperatura recomandată pentru obținerea compostului de calitate

Temperatura optimă pentru compostarea fierbinte se încadrează în limitele 55-65 de grade Celsius. Monitorizați temperatura și, dacă aceasta e prea mare, amestecați grămada și adăugați resturi cafenii, deoarece ar putea fi prea mult azot în grămadă.

Dacă temperatura e prea mică în interiorul grămezii, cauzele ar putea fi umiditatea redusă, timpul rece de afară, prea puțin azot în amestec sau o aerisire slabă.

Pe vreme rece sau ploioasă, acoperiți compostul cu o peliculă sau agrofibră, acestea vor reține căldura generată în interiorul grămezii, ridicând temperatura.

Compostarea fierbinte trebuie făcută pe vreme caldă – temperatura nu trebuie să scadă sub 15°C, altfel procesele au loc mult mai greu.

Se recomandă amestecarea compostului din interior spre exterior la fiecare 2-3 zile. Din masa obținută la stoarcere în mână ar trebui să se scurgă 1-2 picături de apă. Dacă aceasta lipsește, udați movila, dacă e prea multă, zvântați grămada.

Compostul este gata atunci când se răcește, are culoare brună, miroase plăcut, a pământ negru.

Pentru a scăpa cu siguranță de agenții patogeni, compostul gata preparat poate fi udat cu o soluție de 1% de zeamă bordeleză. Acest lucru se face după maturarea materiei organice și ajută la dezinfectarea suplimentară a acesteia și la corectarea acidității substratului.

O metodă și mai utilă este popularea compostului cu microorganisme benefice. Pentru a face acest lucru, puteți turna peste masa obținută preparate naturale pe bază de Trichoderma. Acestea vor ajuta la accelerarea maturării, iar aciditatea finală poate fi redusă prin adăugarea de cenușă de lemn sau făină de dolomit.

Citiți mai multe despre Trichoderma – ciuperca ce stimulează creșterea culturilor și combate bolile.

Dacă la sfârșitul sezonului aveți la dispoziție doar material vegetal de calitate îndoielnică, puteți experimenta compostarea descrisă mai sus.

Iar dacă doriți să aflați mai multe despre Cum să produceți compost rece și care sunt avantajele acestuia, accesați acest link.

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›