Dezvoltarea şi promovarea agroecoturismului vitvinicol şi pomicol în Moldova

Agroecoturismul, contribuie la dezvoltarea durabilă, reprezintă, în etapa actuală, domeniul de preocupare ştiinţifico-practică în majoritatea ţărilor lumii. 

Agroecoturismul presupune o excelentă oportunitate pentru dezvoltarea zonelor ţării ce dispun de resurse şi condiţii necesare valorificării. 

O alternativă sigură pentru integrarea peisajelor naturale şi a biodiversităţii ecologice în atractivitatea turistică internaţională.

Această formă de turism responsabilă şi respectuoasă faţă de mediul ambiant, de cultura şi tradiţiile locale, generând bunăstarea economică a populaţiei băştinaşe.

În acest context, poate fi argumentat faptul că, există numeroase perspective şi şanse reale pentru promovarea agroecoturismului viticol şi horticol în R. Moldova.

Determinarea unor direcţii strategice de dezvoltare a agroecoturismului în ţara noastră impune necesitatea studierii experienţei internaţionale privind politicile şi instrumentele de susţinere şi dezvoltare a domeniului respectiv.

Vizitarea viilor şi livezilor în scop recreativ, aşa cum se practică de mulţi ani în America, Marea Britanii, China şi în alte ţări, poate deveni o activitate turistică importantă şi pentru zonele agroturistice din Moldova.

Ba mai mult, în excursiile vizitatorilor li se va permite şi culegerea strugurilor, fructelor şi degustarea vinurilor. Aşadar, în Moldova, planificarea şi construcţia de vii şi livezi specifice cu scop turistic, pot fi în curs de dezvoltare.

Via şi livada turistică este o combinaţie între turism şi cultura în sine a viţei de vie şi pomilor fructiferi. Acest concept înglobează aspecte precum: recrearea, peisajul, ecologia, economia locală şi nu în ultimul rând, popularizarea ştiinţei.

Dezvoltarea turismului în vie şi livadă îmbină preocupări precum îmbunătăţirea industriei strugurilor şi a fructelor, extinderea spaţiului destinat petrecerii timpului liber în zonele rurale pentru turişti şi orăşeni, totodată, promovarea industriei agroturistice locale.

Astfel, datorită valenţelor multiple ale conceptului în sine, este posibilă prosperitatea economiilor locale. Necesitatea implementării practicilor în valorificarea şi promovarea ecoturismului Republicii Moldova denotă studierea experienţei altor ţări. 

Experienţa Marea Britanii în organizarea turismul vitivinicol. Exemplul turismului viticol, noi, consultanţii proiectului TACIS „Restructurarea învăţământului superior agrar din Moldova”, l-am studiat în timpul vizitei de lucru în Marea Britanii, unde ne-a fost prezentată o întreprindere vitivinicolă din Sudul acestei ţări.

Plantaţia viticolă, de 200 ha, foarte bine îngrijită, amplasată într-un loc pitoresc în formă de amfiteatru cu o minifabrică de vin, care turna chiar şi şampanie în mici cantităţi.

Lângă traseu, alături de plantaţia de vie, era amplasat un agromagazin cu un asortiment foarte bogat, cu serii de creşterea florilor, tufarilor, pomilor decorativi şi legumelor.

Alături cu o cafenea şi cu nişte căsuţe mici de locuit (de tip familial). Căsuţele de vacanţă (campingurile) pentru cazarea vizitatorilor, aveau o tipologie arhitectonică proprie zonei în care erau amplasate.

De pe povârnişurile unor coline, via cobora într-o vale uşor înclinată de la nord la sud. Între rânduri era semănată iarbă, în rând solul era prelucrat, iar lângă tufe erau amplasate bucăţi bine fărâmiţate de coarde (după tăierea de primăvară), care serveau ca îngrăşământ organic. 

În afară de excursii vizitatorilor li se propuneau bucate tradiţionale zonei de sud a Marea Britanii, struguri şi vin fabricat din struguri a viilor locale (ţară care nu este viticolă-vinicolă).

Via turistică este o combinaţie între turism şi cultura în sine a viţei de vie. Acest concept înglobează aspecte precum recrearea, peisajul, ecologia, economia locală şi, nu în ultimul rând, popularizarea ştiinţei.

Vizitarea viilor în scop recreativ, aşa cum se practică de mulţi ani în localitatea dată, poate deveni exemplu pentru zonele turistice viticole din Moldova.  

Experienţa Chinei în organizarea turismul pomicol. Alt exemplu poate servi experienţa Chinei în organizarea turismul pomicol.

Datele statistice furnizate de Asociaţia Pomilor Fructiferi din Beijing (China) indică existenţa a 533 de livezi destinate turismului public şi pentru recoltare care are o suprafaţă totală de 19.000 ha.

În prezent, profitul mediu al unei livezi turistice este între 400 şi 460 dolari/hectar, putând ajunge până la 1680 dolari/hectar.   

Biroul Naţional de Turism din China a implementat, începând cu anul 2002, standarde de control pentru industria naţională şi pentru turismul agricol, iar din 2004, peste 203 astfel de atracţii turistice au primit denumirea de „Livada naţională de turism agricol”. 

Deşi accepţiunea livezii ca privelişte, corelată cu activitatea de recoltare a fructelor a căpătat din ce în ce mai multă valoare, sub aspect financiar, prea puţine livezi ating standardele de calitate stabilite, deoarece majoritatea nu au acces convenabil, infrastructură, sunt incomplete şi fără facilităţi, iar serviciile şi managementul sunt de slabă calitate.

În prezent, dezvoltarea turismului livezilor din China are ca punct de plecare plantaţia tradiţională şi urmăreşte aplicarea unui management şi a unor programe de înfiinţare specifice „turismului livezii”.

Proprietatea unor livezi turistice a fost transferată în regim privat, însă cele mai multe dintre acestea sunt conduse de fermieri sau de specialişti pomicoli. De la producţie, la turism agricol. 

Livezile tradiţionale sunt specializate pe plantarea şi pe cultivarea pomilor fructiferi, precum şi pe comercializarea producţiilor, ale căror valoare este limitată.

Livada turistică este, însă, total diferită, finalitatea turismului agricol constând în experienţa vizitării obiectivului turistic. Prin trecerea de la livada de producţie la cea turistică, accentul se mută pe experienţa de vizitare a livezii turistice, în timp ce cultura în sine şi vinderea fructelor sunt activităţi complementare. 

Pornind de aici, primul pas pentru dezvoltarea livezilor turistice din China este transformarea managementului, evitând modelul de management agricol obişnuit, şi introducerea sistemului utilizat în turismul industrial. 

Turismul livezii trebuie dezvoltat, manageriat şi gândit din perspectiva unei atracţii turistice, şi nu ca exploataţie agricolă, iar principiul planificării este esenţial.

Spoturile turistice în China sunt clasificate pe cinci categorii, de la A (cel puţin un document de planificare) la AAAAA (cel mai bun sistem de panificare). 

Planurile integrate joacă un rol important în direcţionarea şi în controlul site-urilor turistice şi garantează dezvoltarea lor susţinută.

Planurile corespunzătoare se axează pe natură, pe funcţia şi pe produsul livezii turistice, incluzând sistemele de transport şi utilităţile, în funcţie de aşteptările turiştilor. 

Direcţii de acţiune

• Standarde de calitate. Livada turistică trebuie construită în conformitate cu standarde ridicate de calitate, punctul cheie fiind „focalizarea pe persoană” şi „focalizarea pe aşteptări”. Spre exemplu, existenţa în livezi a unor toalete moderne este esenţială. 
• Management avansat. Este necesar ca livezile turistice să adopte sisteme de management avansat. Modelul vechi al fermelor de producţie conduse de fermieri este impropriu turismului livezilor. Aşadar, pentru ca livada turistică să fie un model de succes, trebuie să existe o serie de specialişti în turism şi în managementul întreprinderii, din punct de vedere al industriei turismului.  
• Implicarea activă a vizitatorilor va influenţa popularitatea livezilor turistice. Aceştia vor experimenta activităţi precum: plantarea, tăierea şi altoirea pomilor, recoltarea fructelor, şi se vor simţi complet angajaţi în activităţile de producţie agricolă, având preocupări cu totul diferite de cele din mediul urban.
• Strategii de marketing. Importantă este şi sistematizarea activităţii de marketing şi de poziţionare în marketing. De exemplu, numele şi sloganul trebuie incluse în proiect, începând cu planificarea, apoi menţinute.
• Influenţa şi popularitatea pot fi extinse, de exemplu, prin organizarea de festivaluri şi a altor manifestări tematice. Prezentăm câteva modele care ar putea fi utile în dezvoltarea turismului în livezi, poate chiar şi în ţara noastră.
• Modelul de management tradiţional pentru turismul livezii implică numai recoltarea fructului din livadă.                          

Modele de livezi turistice

Tipul rural de amenajare (livada privată) combină livada turistică cu o aşezare rurală. Printr-o planificare elaborată, livada turistică dezvoltă scena rurală pentru o impresie cât mai plăcută.

Întrucât acest tip de livadă este specializat pentru rezidenţii din oraş, ea mai este numită şi „livada cetăţenilor”. 

Tipul de parc tematic presupune dezvoltarea unei serii de activităţi tematice în funcţie de produse şi de servicii. De exemplu, livezile turistice pot scoate în evidenţă maşinile pentru produs sucuri, operaţiile de fermentare, fabricarea berii şi educaţia în pomicultură. 

Tipul eco – recreativ creează un mediu natural excelent, similar cu cel existent într-un arboretum în natură, astfel încât turiştii să se bucure de activităţi plăcute într-un spaţiu ecologic bine protejat. 

Tipul tehnic-educativ este specific livezii experimentale, urmărind cultivarea şi plantarea de pomi fructiferi din soiuri bune şi, în acelaşi timp, prezentarea noilor tehnologii în pomicultură, cu scopul de a educa turiştii. Aceasta implică facilităţi de cercetare şi existenţa parcelelor demonstrative. 

Tipul de recreativitate multilaterală combină activităţile de livadă cu cele de timp liber şi plimbările cu relaxarea.  

Concluzii

Dezvoltarea turismului în vie şi livadă îmbină preocupări precum îmbunătăţirea industriei strugurilor şi fructelor, extinderea spaţiului destinat petrecerii timpului liber în zonele rurale pentru turişti şi orăşeni, totodată, promovarea industriei turistice locale.

Viile şi livezile turistice pot promova dezvoltarea economiei locale şi sporirea veniturilor proprietarilor fermelor. Acest model ar putea fi urmat cu succes şi la noi în ţară, mai ales în zonele cu tradiţie în viticultură, vinificaţie, pomicultură, şi în turismul rural. 

Bibliografie:

• Gumovschi A. Pomicultura şi viticultura poate deveni o activitate turistică importantă pentru Moldova  Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice Tema: „Probleme şi perspective a dezvoltării economiei în sec.XXI, 22-23  11. 2012, Ch. USM., p.206-209.
• Gumovschi A. Teză referat  – Pomicultura şi viticultura ca baza dezvoltării turismului in RM. Conferenţa ştiinţifică naţională. „Tendinţe moderne de dezvoltare a spaţiului rural”,UASM, Facultatea de economie, 27.04. 2012
• „Orchard Tourism in China” (Livada turistică în China), publicat în revista „Chronica Horticulturae” (Iunie 2008), editată de Societatea Internaţională de Ştiinţe Horticole.